BusinessMagazin

Tag: cargill

  • Cargill vinde către Expur divizia de producţie de ulei

    Cargill a luat decizia strategică de a-şi înceta operaţiunile de pe piaţa uleiurilor vegetale din România şi de a se concentra pe creşterea şi dezvoltarea operaţiunilor agricole, inclusiv pe serviciile acordate fermierilor şi pe activităţile de producţie de nutreturi derulate pe această piaţă. Prin urmare, după vânzarea activelor sale, Cargill îşi va închide unitatea de producţie de la Podari, localitate aflată în sudul României, aceasta nefăcând obiectul tranzacţiei.

    Martin Schuldt, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Cargill Oils S.A., a comentat pe marginea acestui acord: “Compania Expur, membră a grupului francez Sofiprotéol, este deja prezentă pe piaţa uleiurilor vegetale din România şi credem că acordul pe care l-am încheiat oferă oportunităţi mai favorabile pentru viitorul acestei afaceri şi al mărcilor sale.”

    “Cargill are o prezenţă puternică în România, care rămâne o ţară importantă pentru noi din punct de vedere strategic. Vom continua să ne dezvoltăm operaţiunile locale oferind fermierilor diverse produse, servicii, consultanţă şi instrumente financiare. Lucrăm în strâns parteneriat cu industria alimentară şi a nutreturilor din România, furnizând acesteia materie primă de cea mai înaltă calitate”, a declarat Schuldt.

    Se preconizează că tranzacţia va fi încheiată în 2013, după primirea aprobării din partea autorităţilor din domeniul concurenţei. După finalizarea acesteia, Cargill va lua măsurile necesare pentru sistarea tuturor operaţiunilor de producţie la fabrica de la Podari.

    Cargill este un producător şi furnizor internaţional de produse şi servicii alimentare, agricole, financiare şi industriale. înfiinţată în 1895, Cargill este o societate cu capital privat cu 142.000 de angajaţi în 65 de ţări. Cargill este prezentă în România din 1996. Societatea îşi are sediul central în Bucureşti şi are în prezent aproximativ 900 de angajaţi, care îşi desfăşoară activitatea în 23 de puncte de lucru din toată ţara. Cargill desfăşoară activităţi în domeniul cerealelor şi seminţelor oleaginoase, al uleiurilor îmbuteliate şi rafinate şi al nutreţurilor pentru animale.

  • Povestea giganţilor DISCREŢI care CONTROLEAZĂ agricultura mondială

    ACEŞTI “GREI” ADOPTĂ O POZIŢIE EXTREM DE DISCRETĂ ÎN PIAŢĂ, despre operaţiunile lor curente nu se ştiu multe, iar printre puţinele informaţii disponibile se numără raportările periodice pe care aceste companii le fac către instituţiile publice. Dacă Bunge şi ADM sunt listate la Bursa din New York, Cargill continuă să fie un adevărat “imperiu închis”, fiind cea mai mare afacere de familie din lume. În România evenimentele publice organizate de aceste companii în ultimii ani pot fi numărate pe degetele de la o singură mână, iar managerii lor sunt o prezenţă rară în mediul public. Ce înseamnă România pentru trioul american şi ce interese strategice au aceşti giganţi tăcuţi pe piaţa locală?

    “Pe lângă ABC-ul din trading-ul românesc lipeşte D-ul şi acesta este Louis Dreyfus, companie care are poziţii foarte puternice în Rusia şi Ucraina, aşa că nu este exclus ca acest ABC să aibă şi un D în viitor. Aceşti traderi văd în România o piaţă cu potenţial logistic prin prisma accesului la Dunăre şi la Marea Neagră. Din punct de vedere al achiziţiilor materiilor prime România este mult mai jos faţă de competitorii din regiune”, spune Robert Arsene, directorul general al traderului Agricover, una din puţinele case de comerţ locale care a reuşit să îşi facă loc pe piaţă între grupurile multinaţionale. El a fost pentru mai mulţi ani şi country managerul pentru România al companiei americane Bunge.

    INTR-O LUME A AFACERILOR GLOBALE, PE O PIAŢĂ DE MATERII PRIME AGRICOLE UNDE REGULILE JOCULUI SUNT FĂCUTE ÎN BIROURILE DIN MINNETONKA, Minneapolis, Hong-Kong sau White Plains, România rămâne doar o rotiţă într-un mecanism al afacerilor prin care cei câţiva giganţi ai agribusinessului preiau, vând, cumpără şi procesează aproape tot ce ajunge pe mesele consumatorilor finali, fie că este vorba de pâine, cereale, ulei sau carne.

    Cu toate că grosul afacerilor derulate de traderii “ABC” nu este făcut în România, aceştia nu pot ignora piaţa locală, pentru că aici se strâng, an de an, 15-20 de milioane de tone de cereale şi plante oleaginoase, adică materii prime în valoare de 5-6 miliarde de euro. România este şi locul de unde aceste case de comerţ pot “juca” pe pieţele din nordul Africii sau Orientul Mijlociu, acolo unde se marchează profituri şi de zece-cincisprezece ori mai mari decât cele considerate ca fiind marje “tradiţionale”.

    Deşi atât ADM, cât şi Bunge sau Cargill aleargă după profituri, filosofia cu care aceste case de comerţ atacă piaţa din România este diferită. Mecanismele sunt însă similare, ei achiziţionează materiile prime de la fermieri, le stochează în silozuri şi ulterior le procesează sau le trimit la export.Bunge s-a concentrat în România pe achiziţia şi procesarea în ulei a seminţelor oleaginoase, la polul opus ADM a marşat pe exporturi şi pe dezvoltarea unei reţele de silozuri pe Dunăre. La mijlocul acestor poziţii este Cargill, companie care şi-a dezvoltat atât o reţea de silozuri pe Dunăre, dar care şi procesează ulei vegetal într-o fabrică în judeţul Dolj.
    Una dintre cele mai clare strategii de piaţă în România a fost pusă pe picioare de Archer Daniels Midland, o companie care rulează la nivel mondial 89 de miliarde de dolari anual şi care are poziţii puternice atât pe piaţa cerealelor, cât şi în industria energiei “verzi” prin producţia de bioetanol. În România ei sunt prezenţi prin subsidiara Alfred Toepfer, în cadrul căreia compania americană deţine o participaţie de 80%.

  • Cargill vinde două silozuri către Soufflet Agro România

    Silozul diun Brăila are o capacitate de 25.000 de tone şi are avantajul de a fi plasat la Dunăre; cel din Ţăndărei are o capacitate de stocare de 23.000 de tone. Cele două spaţii de depozitare au fost construite în urmă cu circa 80 de ani şi au fost extinse în 1979. Cei 29 de angajaţi ai silozurilor vor fi integraţi în echipa Soufflet Group, conform prevederilor contractului de vânzare.

    Cumpărătorul îşi creşte astfel capacitatea de stocare de pe piaţa românească, fiind chiar de o importanţă strategică pentru aceasta. Soufflet este cea mai mare companie privată ce colectează cereale în Franţa (3,6 milioane de tone pe an), iar peste hotare colectează încă un milion de tone de cereale în fiecare an. Grupul este un jucător important pe piaţa de malţ, având 42 de astfle de fabrici (dintre care una la Buzău) şi este, în plus, una dintre cele mai importante companii europene în domeniul morăritului.

  • Foamete? Care foamete?

    De la etajul al saptelea al cladirii de birouri Baneasa Business
    Center, de la marginea Capitalei, scenariul unei crize alimentare
    mondiale pare improbabil. Vazuta din sediul general al companiei
    Cargill Romania, filiala locala a unuia dintre cei mai mari
    comercianti de cereale la nivel mondial, si agricultura romaneasca
    are o imagine cat se poate de promitatoare.

    Locul 12 mondial pe care il ocupa tara noastra intr-un clasament
    mai vechi al Nomura cu tarile cele mai vulnerabile la fluctuatiile
    in pretul mondial al alimentelor este “nedrept si nemeritat;
    dimpotriva, Romania are destule calorii si are statut de
    exportator”, considera directorul general al Cargill Romania,
    Martin Schuldt. Studiul, realizat pe datele din 2008 de banca de
    investitii Nomura, insa mediatizat abia de curand la noi, avea in
    vedere ca indicatori PIB pe cap de locuitor, ponderea alimentelor
    in totalul cheltuielilor (indicand ca 70% din veniturile romanilor
    erau cheltuite pentru bunuri de larg consum) si exporturile nete de
    produse agricole. Riscant, daca e sa luam in calcul o crestere
    accelerata a preturilor la alimente, in cazul unei crize
    alimentare. Insa niciun indiciu nu confirma un astfel de
    scenariu.

    Preturile la cereale au crescut foarte mult pe parcursul
    ultimului an, graul ajungand la bursele internationale la preturi
    de aproape doua ori mai mari decat in 2009. Cu toate acestea,
    “stocurile de cereale la nivel international sunt suficiente pentru
    consum, singura problema este distributia lor”, constata evidenta
    Schuldt, care a preluat fraiele companiei in urma cu cateva luni.
    Despre preturile cerealelor din a doua jumatate a acestui an
    reprezentantii companiei nu au facut estimari, precizand ca
    recoltele depind in mare masura de vreme, iar in emisfera nordica
    nici macar n-au incoltit plantele.

    Insa, in conditii meteo normale, recolta ar trebui sa fie mai
    buna decat cea din anul trecut. Prin urmare, balanta ar inclina mai
    degraba catre o scadere – sau cel putin o stagnare – a preturilor
    cerealelor. La evolutia abrupta a preturilor, care cresteau cu doi
    dolari pe ora, au contribuit laolalta seceta de anul trecut care a
    afectat mai multe tari, speculatiile fondurilor de investitii,
    cresterea productiei de combustibili verzi si schimbarea
    obiceiurilor de consum. In China, spre exemplu, creste consumul de
    carne si, direct proportional, nevoia de furaje. Deci de
    cereale.

    In Romania, marii comercianti de cereale, ca Alfred Toepfer
    Intl, Bunge, Cargill, Nidera si Glencore, au deopotriva si ghimpi
    in coaste, dar si teren de cucerit. Pe lista de probleme se inscrie
    TVA nerambursata – in jur de 300 de milioane de euro pentru toti
    comerciantii, conform estimarilor Asociatiei Comerciantilor de
    Produse Agricole. Legat strans de TVA este si nivelul pietei negre
    a cerealelor. Comertul la negru sau “agricultura de sant”, cum mai
    este numit, reprezinta intre 40 si 50% din valoarea productiei
    agricole comercializate, potrivit unor estimari. “Impozitarea
    inversa, aplicata doar la sursa, adica la fermier, va avea un efect
    drastic: piata neagra va ajunge la zero”, declara optimist
    directorul general al Cargill. Comentariul se refera la decizia
    recenta a Ministerului de Finante, care a decis impozitarea
    comertului cu grane doar la fermier. Pe acelasi palier de minusuri
    se plaseaza si faptul ca nici macar jumatate dintre fermieri nu-si
    respecta contractele prin care vand recoltele.

    Pe de alta parte insa, tara promite mult – atat pentru ca
    productivitatea la hectar este scazuta, cat si pentru ca nu sunt
    cultivate toate suprafetele de teren agricol. Desi Romania are o
    suprafata de teren agricol de 14,7 milioane de hectare, mai putin
    de jumatate din aceasta (6,91 milioane de hectare) este
    lucrata.

    Go4it.ro transmite LIVE de la cel mai mare targ de telefonie
    mobila din lume.
    Galaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par sa fie
    vedetele.

    Vezi toate
    noutatile >>

  • 900 milioane euro, comertul cu cereale in 2008

    Alfred C. Toepffer, companie care se ocupa cu comercializarea cerealelor, a inregistrat afaceri de 332 milioane euro in 2008, duble comparativ cu rezultatele raportate in 2007. Comerciantul a depasit incasarile unor jucatori mult mai vizibil in economie, precum Ursus Breweries, Cosmote sau Mercedes Benz.

    Este urmat la mica distanta de Cargill, companie care a reusit deasemenea sa isi dubleze afacerile intr-un singur an, de la 157 milioane euro la 307 milioane euro.

    Pe masura ce comertul cu cereale isi dubleaza valoarea de la an la an, producatorii agricoli abia reusesc sa obtina profituri. Producatorii de cereale au obtinut anul trecut 750 milioane euro, cu 20% mai mici decat veniturile comerciantilor. Situatia poate fi explicata prin preturile mici cu care producatori si-au vandut recolta, pentru a obtine lichiditatile necesare reinceperii unui nou ciclu de productie.

    Cei mai mari comercianti agricoli sunt Alfred C. Toepffer, Cargill, Glencoreprotein, Agricover si Pioneer Hi Bred Seeds.