BusinessMagazin

Tag: cafea

  • Sfârşitul celei mai iubite băuturi de pe planetă pe care miliarde de oameni o consumă zilnic

    Cercetătorii de la Royal Botanic Gardens, Kew, au ajuns la concluzia că 75 dintre cele 124 de specii sălbatice de cafea din lume sunt în pericol de dispariţie din cauza defrişărilor, schimbărilor climatice şi agravării problemei bolilor provocate de ciuperci şi de paraziţi.

    Printre speciile afectate se află şi Arabica sălbatică, o varietate originară din Etiopia, aflată la baza a 60% din industria globală de cafea, dar care este considerată în pericol de dispariţie, în special din cauza încălzirii globale, scrie Agerpres.
    Speciile sălbatice de cafea sunt ameninţate de distrugerea sau deteriorarea pădurilor unde acestea cresc ca urmare a muncilor agricole şi a altor activităţi făcute de om, dar şi de creşterea temperaturilor care modifică condiţiile climatice specifice necesare dezvoltării plantelor.

    Pericolele cu care se confruntă cafeaua sălbatică sunt importante pentru viitorul uneia dintre cele mai consumate băuturi din lume deoarece varietăţile sălbatice au fost utilizate de-a lungul anilor pentru a înmulţi şi a îmbunătăţi plantele de cultură, susţin experţii.

    Cultivatorii de cafea, care plantează Arabica sau Robusta, au început deja să relateze că recoltele lor sunt afectate de schimbarea modelelor climatice, creşterea temperaturilor, noi paraziţi sau boli.

    Caracteristicile speciilor sălbatice vor fi, cel mai probabil, mult mai importante în viitor pentru a dezvolta plante care să poată face faţă unor ameninţări precum perioade mai îndelungate de secetă cauzate de schimbările climatice sau răspândirea bolilor.

    “Dacă aceste specii încep să dispară, opţiunile de dezvoltare a unor varietăţi de cafea rezistente va scădea foarte rapid în viitor”, susţine Aaron Davis, liderul departamentului de cercetare în domeniul cafelei de la Kew.
    Mai puţin de jumătate dintre speciile de cafea sălbatică sunt conservate în bănci de seminţe sau colecţii de plante vii şi peste un sfert (28%) nu cresc în arii protejate, avertizează cercetătorii.

    Oamenii de ştiinţă au făcut apel la o mai bună protejare a acestor specii în mediul lor natural precum şi în bănci de seminţe şi colecţii de plante şi au solicitat sprijin pentru protejarea resurselor de cafea din ţările africane, unde cresc cele mai multe specii sălbatice.

    Într-un studiu publicat miercuri în revista Science Advances, cercetătorii au evaluat riscul de extincţie al speciilor sălbatice de cafea potrivit criteriilor din Lista Roşie a Speciilor Ameninţate întocmită de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN).

    În urma analizei, a rezultat că 75 de specii (60%) sunt ameninţate cu dispariţia, dintre care 13 sunt în categoria cu cel mai mare risc, 40 sunt în pericol de dispariţie, iar 22, vulnerabile.

    Nivelul de risc în cazul speciilor de cafea este mult mai mare decât riscul general în cazul plantelor, categorie pentru care se estimează că 22% dintre specii sunt ameninţate cu dispariţia, scrie incont.ro

  • Geometrie dulce

    Jonquils Cafe & Bakery are în meniu şi sanvişuri, dar principala atracţie o reprezintă deserturile cu forme geometrice preparate în tăvi de silicon tipărite la o imprimantă 3D de către Dinara Kasko şi colegii săi. Unele dintre deserturi seamănă a mere, cireşe sau boabe de cafea, în timp ce altele au un aspect ceva mai neobişnuit.

  • Cine este românul care a construit cel mai mare LANŢ DE CAFENELE din ţară. Face milioane de euro vânzând cafea de 5 lei

    După aproximativ patru ani de la lansarea lanţului de cafenele 5 To GO, Radu Savopol şi-a păstrat obiceiul de a-şi începe dimineaţa cu o cafea băută într-o locaţie a reŢelei şi pe cel de a întreba, la finalul interviului, „Unde sunt birourile voastre?”, pentru a identifica noi locaţii de dezvoltare. Ambiţiile sale au dobândit însă noi dimensiuni. 

     „Am reuşit să fac câte un 5 To Go atât în apropiere de locul în care stau în Bucureşti, cât şi la parterul blocului în care stau la Sinaia” răspunde râzând antreprenorul, întrebat dacă îşi începe în continuare ziua într-o locaţie 5 To Go, aşa cum povestea în primul interviu acordat revistei Business MAGAZIN. Acesta se derula în toamna lui 2015, undeva pe bulevardul Pache Protopescu al Capitalei, în a doua locaţie a lanţului. Articolul rezultat în urma acestuia, „Antreprenorul care a lansat conceptul de cafea la preţ fix în România”, a fost urmat de multe altele, în contextul în care ştirile legate de dezvoltarea lanţului românesc de cafenele nu au contenit să apară. Unităţile 5 To Go s-au deschis din ce în ce mai des, mai întâi în Capitală, apoi şi în alte oraşe ale ţării; grupul a depăşit pragul veniturilor de 1 milion de euro în al doilea an de funcţionare; în 2017 antreprenorul a decis să renoveze o clădire istorică din centrul Capitalei şi să o transforme în Dialogue Social Bar (un spaţiu dedicat mai ales evenimentelor corporatiste),  iar numărul cafelelor vândute în paharele 5 To Go a ajuns, de-a lungul celor patru ani, la peste 6,5 milioane.

    Interviul se desfăşoară de această dată în biroul lui Savopol, aflat deasupra Dialogue, ce se întinde pe 100 mp în zona Piaţa Rosetti. Modul în care unităţile 5 To Go au împânzit oraşele ţării se vede cel mai bine în harta aflată la intrarea în birou: pe parcursul a patru ani, 5 To Go a devenit cel mai mare operator de cafenele din România – 95 la finalul anului trecut – şi, potrivit antreprenorului, cel mai mare brand local european tot în funcţie de acest criteriu. Anul trecut, grupul 5 To Go genera afaceri de 5,5 milioane de euro, iar pentru anul acesta şi-au propus să ajungă la o cifră de afaceri de 8 milioane de euro, odată cu atingerea obiectivului de a deschide 50 de noi unităţi. Pe termen lung însă, Radu Savopol vrea să facă din brandul dezvoltat de el şi de partenerul său de afaceri, Lucian Bădilă, „un lider regional”.

    Cititi aici intreaga poveste a lui Radu Savopol

     

     

     

     

  • Adio, pauze de cafea şi de fumat! În această ţară europeană, timpii “morţi” nu se vor mai plăti

    Ritualul de dimineaţă al spaniolilor, care presupune o cafea şi discuţii cu colegii într-un bar este ameninţat de noile reglementări la locul de muncă; mai exact, acestea permit angajatorilor să nu plătească pentru astfel de pauze, conform The Telegraph.

    Guvernul din Spania a introdus o lege care obligă toate companiile să înregistreze orele de intrare şi de ieşire ale angajaţilor, în încercarea de a preveni exploatarea lucrătorilor prin ore suplimentare neplătite.

    Dar direcţiile oferite companiilor în această săptămână au inclus, de asemenea, o opţiune pentru angajatori de a nu mai include pauzele de cafea, gustări sau fumat în ziua de lucru oficială, aşa cum au fost până în prezent.

    Sindicatele au salutat mişcarea de a se întoarce la pontajul la locul de muncă pentru a reduce cele aproximativ 2,6 milioane de ore suplimentare neplătite ale lucrătorilor spanioli. Cu toate acestea, viitoarele negocieri între angajatori şi reprezentanţii muncitorilor ar putea include problema timpului petrecut efectiv la locul de muncă.

    “Două ore pe zi sunt oferite pentru diverse pauze: prânzul, un telefon personal, întinderea picioarelor, o ţigară sau o cafea”, a declarat Yolanda Valdeolivas, secretar de stat în Ministerul Muncii, la o întâlnire recentă cu reprezentanţii companiilor.

     

  • Cum a reuşit românul Radu Savopol să construiască cel mai mare lanţ de cafenele de pe piaţa locală. A vândut 6,5 milioane de cafele la 5 lei în 4 ani

    După aproximativ patru ani de la lansarea lanţului de cafenele 5 To GO, Radu Savopol şi-a păstrat obiceiul de a-şi începe dimineaţa cu o cafea băută într-o locaţie a reŢelei şi pe cel de a întreba, la finalul interviului, „Unde sunt birourile voastre?”, pentru a identifica noi locaţii de dezvoltare. Ambiţiile sale au dobândit însă noi dimensiuni. 

     „Am reuşit să fac câte un 5 To Go atât în apropiere de locul în care stau în Bucureşti, cât şi la parterul blocului în care stau la Sinaia” răspunde râzând antreprenorul, întrebat dacă îşi începe în continuare ziua într-o locaţie 5 To Go, aşa cum povestea în primul interviu acordat revistei Business MAGAZIN. Acesta se derula în toamna lui 2015, undeva pe bulevardul Pache Protopescu al Capitalei, în a doua locaţie a lanţului. Articolul rezultat în urma acestuia, „Antreprenorul care a lansat conceptul de cafea la preţ fix în România”, a fost urmat de multe altele, în contextul în care ştirile legate de dezvoltarea lanţului românesc de cafenele nu au contenit să apară. Unităţile 5 To Go s-au deschis din ce în ce mai des, mai întâi în Capitală, apoi şi în alte oraşe ale ţării; grupul a depăşit pragul veniturilor de 1 milion de euro în al doilea an de funcţionare; în 2017 antreprenorul a decis să renoveze o clădire istorică din centrul Capitalei şi să o transforme în Dialogue Social Bar (un spaţiu dedicat mai ales evenimentelor corporatiste),  iar numărul cafelelor vândute în paharele 5 To Go a ajuns, de-a lungul celor patru ani, la peste 6,5 milioane.

    Interviul se desfăşoară de această dată în biroul lui Savopol, aflat deasupra Dialogue, ce se întinde pe 100 mp în zona Piaţa Rosetti. Modul în care unităţile 5 To Go au împânzit oraşele ţării se vede cel mai bine în harta aflată la intrarea în birou: pe parcursul a patru ani, 5 To Go a devenit cel mai mare operator de cafenele din România – 95 la finalul anului trecut – şi, potrivit antreprenorului, cel mai mare brand local european tot în funcţie de acest criteriu. Anul trecut, grupul 5 To Go genera afaceri de 5,5 milioane de euro, iar pentru anul acesta şi-au propus să ajungă la o cifră de afaceri de 8 milioane de euro, odată cu atingerea obiectivului de a deschide 50 de noi unităţi. Pe termen lung însă, Radu Savopol vrea să facă din brandul dezvoltat de el şi de partenerul său de afaceri, Lucian Bădilă, „un lider regional”.

    De la design la pub
    Povestea antreprenorială a lui Radu Savopol a început în urmă cu aproximativ două decenii, cu un pub în Sinaia, iar de atunci lista proiectelor sale a tot crescut. De profesie designer de interior şi pasionat de arhitectură, el observa că în jurul anilor 2000 lumea era foarte circumspectă să apeleze la designeri şi arhitecţi pentru a-şi decora restaurantele sau puburile şi şi-a spus atunci – „De ce să nu fac eu un pub şi să îl fac aşa cum vreau?”. Lipsa de proiecte în zona de arhitectură l-a inspirat să deschidă mai întâi localul Old Nick Pub din Sinaia, locul „unde prietenii se adună să bea nu numai o cafea, cât şi un pahar de alcool“, după cum reieşea mai demult în descrierea de pe site-ul companiei. Localul era inspirat de bunicul lui Savopol, devenit personaj central al poveştii afacerii sale: Old Nick era porecla bunicului, comandant de navă pe distrugătorul Ferdinand, care obişnuia să comande câte două pahare „din cel mai faimos whisky canadian de secară“ într-un local de pe malul Dunării, în amintirea cumnatului său ce se stabilise în Canada. Alegerea staţiunii prahovene pentru primele afaceri a fost, potrivit antreprenorului, „pur întâmplătoare“. Antreprenorul spunea că ajunsese să îşi petreacă cea mai mare parte a timpului în Sinaia, astfel că următoarea afacere lansată a fost tot acolo, în 2008. Aceasta s-a concretizat în revitalizarea unei cafenele cu o istorie de 100 de ani, Cafeneaua Parcului. Ulterior, şi-a extins afacerile în Bucureşti mai întâi tot printr-o cafenea, prima realizată împreună cu importatorul Lavazza pe piaţa locală. Mai apoi însă, a decis să se concentreze pe dezvoltarea lanţului de cafenele 5 To Go.
    Potrivit lui Savopol, ideea conceptului a venit în 2014, ca rezultat al unui studiu efectuat împreună cu un importator de cafea. Rezultatul acestuia arăta că tendinţele de pe piaţa de cafea de tip take away sunt în creştere. Şi, pentru a aduce ceva în plus faţă de restul jucătorilor prezenţi pe piaţa locală, a adăugat componenta de preţ fix. „Piaţa locală s-a stabilizat, iar oamenii ştiu în general ce tip de cafea îşi doresc. După ce am pus pe hârtie şi am făcut un calcul pentru 25 de produse, am ajuns la preţul fix de 5 lei“, spunea el anterior, adăugând că se adresa tipului de client dispus să aloce un buget mediu pentru o cafea. Ulterior însă, portofoliul produselor s-a diversificat, la fel şi preţurile; valoarea bonului mediu a crescut odată cu creşterea numărului de locaţii.

    Următorul pas îl reprezintă concentrarea pe cartierele şi oraşele de peste 50.000 de locuitori.
    Dacă la început Radu Savopol şi-a propus să deschidă între 15 şi 20 de cafenele anual, planul pentru anul acesta include deschiderea a încă 50 de unităţi. Antreprenorul şi-a fixat de la început o strategie bine definită în alegerea locului, ce implică atât bifarea unor zone ale oraşului, cât şi atenţia la celelalte afaceri care le înconjoară. „Am acoperit zonele «fierbinţi», zona Pipera am acoperit-o total, sunt în jur de 6 locaţii acolo, în zona Romană – Amzei, avem 6; ce nu avem noi acoperit sunt cartierele – vrem să intrăm acolo, avem Drumul Taberei, Militari, Titan, Berceni – Piaţa Sudului”, exemplifică el precizând că în următorii doi ani şi-au propus să ajungă la 300 de locaţii. Iar dacă în prezent s-au extins în 14 oraşe din ţară, planurile pe termen scurt implică deschiderea unităţilor 5 To Go în alte patru noi oraşe; în majoritatea oraşelor extinderea se realizează printr-un masterfrancizor.  Potrivit lui Radu Savopol, investiţia într-o franciză 5 To Go este cuprinsă între 15.000 şi 20.000 de euro. „Ne dorim să ajungem la o cotă de piaţă destul de mare, putem să deschidem în oraşe cu peste 50.000 de locuitori, dacă nu 5 To Go clasic, 5 To Go Coffee Spot”, descrie el strategia pentru următoarea perioadă. Compania mizează şi pe diversificarea conceptelor – spre exemplu, cinci dintre unităţile 5 To Go existente includ şi o zonă de sitting, iar în curând vor lansa şi câteva unităţi 5 To Go în cadrul magazinelor Brico Depot, în urma unui parteneriat cu retailerul de produse DIY. De altfel însă, în curând opţiunea unui 5 To Go va fi disponbilă oricărui proprietar de magazin, prin intermediul unei noi divizii: denumită The Pro Unit, aceasta va avea la bază un concept de shop in shop – „Dacă tu ai un magazin şi vrei să ai un corner de 5 To Go există această opţiune”, este un brand de cafea care ţi-l amplasezi în magazin şi prin care generezi trafic. Noi oferim toată logistica împreună cu importatorul Bristot România”, explică Radu Savopol. „Am încercat să prindem cotă de piaţă prin cât mai multe direcţii; e un brand iubit.” În prezent, echipa 5 To Go este formată din 10 oameni, în care sunt incluşi şi Radu Savopol şi Lucian Bădilă, cei doi fondatori. Ei coordonează însă un univers format din circa 300 de oameni – 200 de angajaţi şi 100 de francizaţi. Nici digitalizarea nu a ocolit lanţul românesc de cafenele: Savopol spune că au dezvoltat o platformă de e-learning, destinată perfecţionării activităţii angajaţilor şi partenerilor, precum şi o aplicaţie pentru clienţii care vor să afle unde se află cea mai apropiată unitate 5 To Go sau detalii despre produsele comercializate. În următoarele trei luni, vor lansa şi o platformă pentru comenzi online.

    O piaţă cu caimac
    Piaţa românească a lanţurilor de cafenele este printre cele care au înregistrat în ultimii ani cea mai rapidă creştere din Europa, iar perspectivele sunt optimiste şi pentru anii ce urmează, în contextul în care densitatea numărului de cafenele de pe plan local rămâne printre cele mai scăzute la nivel european, potrivit datelor companiei de cercetare Allegra, conform analizei „Allegra World Coffee Portal – Project Café Europa – Strategic Analysis” (din noiembrie 2018), realizată pentru 5 To Go. Numărul total al cafenelelor care aparţin unor lanţuri (fie acestea locale sau internaţionale) era estimat anul trecut la 319 unităţi. Peste 60 dintre acestea au fost deschise anul trecut, rata medie de creştere anuală fiind de 25,1%. Allegra împarte segmentul cafenelelor de lanţ între cafenele orientate mai ales pe vânzarea de cafea şi în unităţi în care cea mai mare pondere a vânzărilor este generată de alimente (food). 90% din piaţă revine cafenelelor axate pe comercializarea de cafea, iar restul de 10%, cafenelelor în care o mai mare pondere din vânzări este generată de alimente (de exemplu Paul). Cu 95 de unităţi care funcţionau în anul 2018, 5 To Go este liderul pieţei din punctul de vedere al numărului de cafenele incluse în lanţ, operatorul român devansând astfel competitori internaţionali precum Starbucks (42 de unităţi) şi McCafé (26 de unităţi). Cei trei jucători ocupă astfel o felie de 52,7% din totalul cafenelelor de lanţ (şi 58,5% din totalul lanţurilor de cafenele axate mai ales pe vânzarea de cafea). O felie considerabilă din piaţa cafenelelor de lanţ revine şi „nonspecialiştilor” – segment în care sunt incluse benzinăriile care vând şi cafea sau lanţurile de restaurante unde se vinde şi cafea (Lukoil – 224 unităţi, OMV – 153 de unităţi, KFC – 73 de unităţi, Subway – 38 de unităţi). Perspectivele de dezvoltare a pieţei sunt optimiste în continuare: previziunile Allegra indică faptul că numărul cafenelelor de lanţ va creşte cu 13,2% în următorii cinci ani, urmând să depăşească pragul de 590 de unităţi până în 2023. „Piaţa se va dezvolta în continuare, şi prin intermediul multor branduri locale. Piaţa de dinainte de criză era orientată mult pe cafenele cu sitting, acum s-a schimbat total de când cu interzicerea fumatului în spaţii publice – toată lumea este cu cafeaua pe stradă –, s-a schimbat mult comportamentul consumatorilor”, descrie Radu Savopol potenţialul pieţei în continuare. În ceea ce priveşte tendinţele care se vor dezvolta, observă: „Trendul este ca puburile să includă şi zona de cafea, să te agaţe de dimineaţă, să te duci acolo să bei o cafea, pe urmă prânzul, iar seara iarăşi, distracţie sau meciuri etc. – şi în Anglia există, acestea se numesc The New Local Pub şi sunt axate pe cartiere. Cam aceasta este concentrarea – toţi caută să aibă o plajă cât mai mare de clienţi, şi dimineaţa, şi la prânz, şi seara – şi atunci schimbă foarte mult meniurile, fac şi designul mai prietenos, mai de zi”.

    Internaţionalizarea cafelei „la 5 lei”
    Radu Savopol spune că nu se vor limita la piaţa locală şi anul acesta se va concretiza un obiectiv mai vechi al său – cel de extindere regională. Astfel, şi-au propus ca până la finalul anului să intre pe piaţa din Polonia, prin intermediul unui masterfrancizor. Sunt în discuţii în prezent cu un potenţial partener; şi-au propus ca în primă fază să deschidă trei unităţi.  Au ales să se extindă în Polonia ca urmare a parităţii monedei (1 zlot  1,2 lei) prin care pot păstra astfel numele brandului. Piaţa poloneză a lanţurilor de cafenele şi-a dublat dimensiunea în ultimii cinci ani, fiind estimată în prezent la peste 1.200 de unităţi (1.231 în noiembrie 2018), dintre care peste 100 deschise anul trecut, potrivit datelor companiei de cercetare Allegra, conform analizei „Allegra World Coffee Portal – Project Café Europa – Strategic Analysis” (din noiembrie 2018), realizată pentru 5 To Go. Ritmul mediu anual de creştere este de 9,8%. Operatorii axaţi mai ales pe vânzarea de cafea numără 883 de unităţi – liderul pieţei este McCafé (405 unităţi), acesta fiind urmat de Costa (147 de unităţi) şi Starbucks (70 de unităţi). Cei trei operatori deţin 50,5% din piaţa totală a cafenelelor de lanţ. Preţul mediu pentru cafeaua vândută de primii 10 operatori de cafenele din Polonia este de 10,33 de zloţi pentru un cappucino, 10,73 zloţi pentru un latte şi 6,75 zloţi pentru un espresso. Este previzionat ca piaţa să crească până la 1.830 de unităţi până în 2023, cu o rată medie anuală de creştere de 8,3%. „Piaţa de acolo este mult mai stabilă, jucătorii importanţi sunt foarte prezenţi – jucătorii internaţionali sunt deja principalii jucători de acolo, iar piaţa este mult mai dezvoltată.” De acolo, în funcţie de rezultatele din primul an, vor decide dacă vor continua extinderea în Europa. „Au venit multe cereri, din mai multe ţări, însă nu vrem să facem acest lucru doar punctual, câte o cafenea sau două într-o ţară. Dacă vrem să mergem undeva, vrem să facem 10 cafenele şi apoi să tragem o concluzie referitoare la potenţialul de dezvoltare.”

    Obiectivul pe termen lung?
    „Vrem ca 5 To Go să devină şi un lider regional, cred că putem fi un jucător important în tot ce înseamnă cafea: şi vânzare, şi locaţie”, spune Radu Savopol. O altă direcţie de dezvoltare este realizarea de produse din cafea şi pentru consumul de cafea tip marcă proprie, realizată în parteneriat cu diverşi colaboratori, pe care să le aducă şi în retail, nu doar în locaţiile 5 To Go. Din rândul celor mai recente realizări în acest sens, menţionează siropurile marcă proprie. Potrivit reprezentanţilor 5 To Go, acesta a fost un proiect de aproximativ un an, iar prin implementarea acestuia, spun ei, s-au aliniat la caracteristicile lanţurilor internaţionale. 

  • Cum să începeţi o săptâmână în care să aveţi succes la muncă – VIDEO

    1. Începeţi o nouă săptămână de muncă printr-o pregătire a acesteia duminică seara: scrieţi o listă de lucruri pe care le aveţi de făcut. Pregătiţi-vă garderoba pentru a economisi timp dimineaţa, mergeţi la culcare devreme, treziţi-vă devreme şi plănuiţi să ajungeţi devreme la birou.

    2. Dacă este posibil, faceţi sport înainte de a începe ziua şi mâncaţi ceva sănătos la micul dejun acasă.

    3. Începeţi ziua de muncă de luni devreme: dacă ajungeţi devreme la birou, veţi avea timp să reflectaţi asupra priorităţilor voastre şi să faceţi planuri.

    4. La birou, evitaţi discuţiile care vă distrag de la muncă şi începeţi planul la care v-aţi gândit cu o noapte înainte.

    5. Ideal ar fi să vă verificaţi mailurile chiar înainte de a începe ziua de luni; dacă nu, începeţi această activitate cât de curând posibil la birou. 

    6. Gândiţi diferit faţă de toţi ceilalţi şi nu vă plângeţi de faptul că începeţi o nouă săptămână de muncă: ştim cu toţii că weekendul este prea scurt şi nu e plăcut să vă confruntaţi cu realitatea rece a unei alte săptămâni de muncă. În timp ce toată lumea se plânge, fiţi voi cei optimişti şi motivaţi.  

    7. Fixaţi-vă un nou obiectiv: în fiecare luni ar trebui să aveţi un obiectiv nou pentru săptămâna care începe. Pe măsură ce scrieţi obiectivul săptămânii în curs, reflectaţi asupra modului în care l-aţi realizat pe cel din urmă şi asupra modului în care aţi putea îmbunătăţi acest proces. 

    8. Programaţi-vă întâlniri pentru săptămâna în curs. Ziua de luni este ideală pentru programarea întâlnirilor cu echipa sau cu persoane din companie. 

    9. Revizuiţi-vă lista de obiective: pe termen scurt, mediu şi lung. 

    10. Reflectaţi: sunteţi fericiţi de locul în care vă aflaţi în carieră şi vă place munca voastră? Dacă nu, probabilitatea să fiţi mai supărat în ziua de luni este mai mre − este poate momentul să vă gândiţi la un nou job sau să discutaţi cu cineva din companie care vă poate îmbunătăţi situaţia.

  • De ce nu ar trebui să beţi niciodată ceaiul şi cafeaua oferite în avion

    Zborurile la primele ore ale dimineţii sunt neplăcute, iar cafeaua oferită în avion ar putea să îndulcească puţin trezitul de dimineaţă. Totuşi, ar trebui să vă gândiţi de două ori înainte de a accepta băutura caldă oferită de însoţitorii de zbor. Potrivit unui articol publicat de Business Insider, „Cafeaua oferită în avioane este dezgustătoare pentru că nimeni nu spală recipientul folosit în fiecare dimineaţă. Cei care sunt plătiţi cu foarte puţin nu dau doi bani pe curăţarea acestuia. Un alt motiv este faptul că nu le sunt furnizate produsele de curăţat necesare pentru a face acest lucru”.

    În plus,”(…), vehiculul care alimentează avionul cu apă potabilă pentru spălarea mâinilor şi prepararea cafelei este parcat lângă cel folosit pentru golirea toaletelor, când nu ar trebui să fie aşa. Cel care alimentează cu apă aeronava deseori foloseşte mănuşi pe care nu le-a schimbat mai bine de doi ani”.

    Potrivit NBC 5, apa pentru ceaiul şi cafeaua din avioane vine de la robinet, nu dintr-o sticlă. Potrivit unei analize a Environmental Protection Agency (Agenţia de Protecţie a Mediului din Statele Unite) pe 158 de aeronave de pasageri, realizată în anul 2004, 13% din apa aflată în recipientele cu care sunt serviţi pasagerii conţineau un tip de bacterie din grupul de care ţine E.coli. Business Insider scria că un studiu suplimentar al EPA arăta că unu din fiecare opt avioane nu îndeplineşte standardele agenţiei pentru siguranţa apei.

  • De ce preţul unei ceşti cu cafea în Bucureşti este mai mare decât la Nisa sau la Madrid

    O ceaşcă cu cafea costă în Bucureşti circa 2,5 euro, faţă de mai puţin de doi euro în oraşe europene precum Nisa, Belgrad, Madrid sau Veneţia, arată Barometrul realizat de Post Office, un furnizor de servicii din Marea Britanie, care a luat în calcul fie date de la centrele de informare turistică, fie a căutat preţurile în online.

    Astfel, Bucureştiul se află printre oraşele cu una dintre cele mai scumpe ceşti de cafea. Însă, în Europa cea mai scumpă cafea se găseşte în Copenhaga, conform studiului. Aici preţul unei ceşti cu cafea depăşeşte 4,5 euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce probleme au descoperit autorităţile la aparatele de cafea care sunt pe majoritatea teritoriului României

    „În momentul de faţă, pe baza specificaţiilor tehnice ale acestor aparate, acestea nu au dreptul să funcţioneze outdoor, fiind proiectate exclusiv pentru a fi folosite în interior. De asemenea, automatele de cafea pot funcţiona, în condiţii de siguranţă deplină, doar dacă sunt branşate la o reţea de apă”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, Marius Pîrvu, preşedintele ANPC.
     
    Conform unor studii, automatele de cafea regăsite pe majoritatea teritoriului României sunt branşate la recipiente care utilizează surse de apă necunoscute, nesigure.
     
    În urma investigaţiilor efectuate de ANPC, comercianţii trebuie să prezinte toate autorizaţiile necesare pentru ca aceste automate să poată funcţiona în continuare, în prezent acestea fiind neînregistrate şi neautorizate. ANPC vizează, de asemenea, măsuri prin care denumirile reale şi ingredientele complete ale produselor comercializate prin intermediul automatelor să fie specificate.
     

  • Cafea sub zero grade

    Chiar dacă nu există încă studii ştiinţifice care să ateste efectul benefic al congelării asupra boabelor de cafea, asta nu-i opreşte pe care o consideră o măsură bună de păstrare a aromei şi gustului. Unii barista sau proprietari de cafenele preferă gheaţa carbonică, alţii echipamentele frigorifice pentru îngheţată sau congelatoare speciale, mai toţi fiind de acord că pentru rezultate optime, boabele de cafea, prăjite sau nu, trebuie să fie ambalate mai întâi în vid şi ferite de variaţii de temperatură.