BusinessMagazin

Tag: cadouri

  • Sărbători în pandemie: 92% dintre români se pregătesc să petreacă Sărbătorile acasă, iar 48% şi-au redus bugetul faţă de anul trecut. Cea mai mare parte dintre români alocă sub 500 lei pentru cadouri şi masa de Crăciun

    Românii se pregătesc pentru al doilea an consecutiv să-şi petreacă Sărbătorile în condiţii de pandemie, majoritatea spunând că vor rămâne acasă şi că vor reduce cheltuielile faţă de anul trecut, potrivit unui sondaj realizat de CEC Bank.

    Astfel, 92% dintre români spun că vor petrece sărbătorile acasă, cu familia, şi doar 3,5% au planuri să plece în vacanţă, în timp ce 4,6% plănuiesc ieşiri în oraş.

    Bugetul mediu pe care românii vor să-l cheltuie cu ocazia sărbătorilor – incluzând cadouri şi masa de Crăciun, este 1.017 lei, în condiţiile în care 29% dintre respondenţi spun că vor cheltui sub 500 de lei şi doar 4% îşi permit să cheltuie de sărbători mai mult de 3.000 de lei.

    Aproape jumătate dintre respondenţi spun că îşi vor reduce cheltuielile de sărbători faţă de anul trecut, iar la polul opus, doar 18% îşi permit să cheltuie mai mult decât anul trecut.

    Pentru masa de Crăciun, 42% dintre români sunt dispuşi să cheltuie mai puţin de 300 de lei, 33% între 300 şi 600 de lei şi doar 23,6% alocă un buget mai mare de 600 de lei.

    Bugetul mediu alocat cadourilor este 509 lei, iar 65% dintre respondenţi vor să se încadreze sub acest plafon, în timp ce doar 9,5% plănuiesc să cheltuie mai mult de 1.000 de lei.

    În ceea ce priveşte bradul de Crăciun, 13% spun că nu vor împodobi un brad, 56% vor folosi bradul artificial din anii trecuţi, iar 30% spun că şi-ar cumpăra un brad, cu un buget maxim de 150 de lei.

    Majoritatea românilor (64%) folosesc cash pentru cumpărăturile de sărbători, iar cardurile de debit şi de credit au o pondere de puţin peste 24%. Mall-urile rămân destinaţia preferată pentru cumpărătruri (39% dintre respondenţi), iar producătorii locali urcă pe locul doi (circa 27% dintre respondenţi), devansând cumpărăturile online (18,5%).

    Românii nu obişnuiesc să plănuiască din timp bugetul de sărbători: marea majoritate suportă cheltuielile mai mari din salariul lunii curente (42%) şi doar 36% fac economii din timp. Unul din 10 speră că vor primi prime cu care să-şi finanţeze aceste cheltuieli, iar 12% apelează la împrumuturi sau carduri de credit.

    Sondajul privind obiceiurile financiare de Sărbători a fost realizat online, de comparatorul financiar-bancar Finzoom, la cererea CEC Bank, în luna noiembrie, pe un eşantion de peste 1.800 de respondenţi din toată ţara.

  • Cadou de Paşte: cadrele medicale din Galaţi au primit coşuri cu produse pascale de la preoţi

    Reprezentanţii bisericii au decis să ofere cadouri tuturor celor aflaţi la datorie, de Paşte, în spitalele din oraşul Galaţi. Coşurile dăruite de preoţi conţin produse pascale.

    „Preoţii din Protopopiatului Galaţi au oferit astăzi coşuri cu daruri pascale cadrelor medicale aflate la datorie în spitalele din municipiul Galaţi”, au anunţat, pe Facebook, reprezentanţii Arhiepiscopiei Dunării de Jos.

    Tot pe pagina de Facebook a Arhiepiscopiei Dunării de Jos au transmis un mesaj jandarmii care au participat la slujba de Înviere de la Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi.

    „Aseară, pentru prima dată, am văzut cum tineri, adulţi şi bătrâni stau neclintiţi şi aşteaptă liniştiţi ca Lumina Sfântă să vină la ei. Nimeni nu s-a îmbulzit, nimeni nu s-a repezit în faţă, nimeni nu a strigat, nimeni nu a râs, nimeni nu a tras de veşmintele preoţilor, nimeni nu a forţat dispozitivul de jandarmi. Ne-am uitat unii la alţii şi prin măşti ne-am zâmbit, iar unde am constatat că măştile sunt uzate sau lipsesc, am dăruit noi măşti, astfel încât fiecare să se simtă în siguranţă”, au povestit jandarmii gălăţeni.

  • Povestea tinerei care a facut afacere din nevoia oamenilor de a gasi cadoul perfect pentru cei iubiti si cum vrea sa revina la afacerile de dinainte de pandemie

    Cum plănuieşte Complice.ro, un magazin de cadouri bazate pe experienţe, să revină la rezultatele prepandemie, după un an în care evenimentele din offline au fost nevoite să se confrunte cu o serie fără precedent de provocări?

    Oana Pascu, fondatoarea Complice.ro, a avut ideea de a crea o companie care să ofere cadouri memorabile cu mult înainte de a crede că va exista cu adevărat un astfel de business, mai exact în anii de facultate, când colegii se plângeau că nu ştiu ce cadou să ofere partenerului, prietenilor sau părinţilor. „Pe vremea aceea era însă o iluzie dezvoltarea acelei idei, având în vedere că, fără puterea de azi a internetului, ar fi fost mult mai dificil să existe Complice.ro.

    De-a lungul anilor care au trecut, ideea a revenit aş putea spune chiar obsesiv, de data aceasta în rândul colegilor de serviciu, partenerilor de business, persoane care nu dispuneau de multe ori nici de timpul necesar căutării cadoului perfect, nici de inspiraţia potrivită. Aşa că, după 15 ani de activitate în mediul corporate, am decis să fac acest pas. Un pas la care mă gândeam de mult timp şi care s-a conturat tot mai puternic în toţi aceşti ani”, spune Oana Pascu.

    Complice.ro a început puternic primul an al pandemiei, cu un prim trimestru la 60% peste nivelurile aceleiaşi perioade din 2019. Însă creşterile s-au oprit odată cu perioada de carantină, firma neputând să livreze nimic timp de câteva săptămâni, de vreme ce experienţele din cadrul platformei se întâmplă în special în mediul offline.

    Cifrele aveau să se redreseze odată cu reorientarea businessului către online, pe măsură ce clienţii din segmentele B2C şi B2B au reuşit să se plieze pe noua realitate. Desigur, evoluţia nu putea să rămână pe un trend ascendent, însă cifra de afaceri a ajuns la 122.000 de euro, peste estimările din prima lună a lockdown-ului. „Perspectivele pentru anul acesta sunt bune, cu toţii am învăţat să trăim cu provocările apărute odată cu contextul pandemic. Numărul comenzilor a crescut faţă de perioada similară din 2020, iar premisele arată că acest an va fi unul al revenirii, astfel încât estimăm o cifră de afaceri la nivelul celei din 2019, adică 140.000 de euro”, a adăugat fondatoarea
    Complice.ro.

    La un an de la declararea pandemiei, românii îşi manifestă tot mai mult dorinţa de a-şi relua stilul de viaţă, care include – în multe cazuri – călătorii şi experienţe conexe. Astfel, în topul preferinţelor pentru perioada martie 2020 – martie 2021 s-au aflat experienţele de zbor virtuale, completate de zborurile cu parapanta şi cursele din circuitele de carting, tendinţa de revenire remarcându-se şi din numărul comenzilor din cadrul Complice.ro, care este în creştere cu 10% faţă de perioada precedentă.

    De asemenea, nevoia interacţiunii informale la nivel de echipă a devenit tot mai clară odată cu tranziţia către munca în regim remote, astfel încât firma înregistrează tot mai multe solicitări de virtual breakfast sau brunch (o combinaţie între micul dejun şi prânz), la care se adaugă workshop-urile de gătit, degustările de vin şi atelierele olfactive, ce conţin kituri personale de creare a unui parfum unic, dar şi ateliere care explorează în profunzime latura creativă, precum cele de desen, grafică şi storytelling.

    În plus, telemunca a alimentat experienţele accesate de mediul corporate pentru angajaţi şi partenerii de business, companiile accesând în acest sens pachete ce vizează ateliere de coaching, stress relief sau creşterea calităţii somnului, dar şi workshopuri de parenting, prin care se urmăreşte atingerea unui punct de echilibru în viaţa angajaţilor care lucrează de acasă. Din punctul de vedere al segmentului corporate, care reprezintă 50% din cifra de afaceri a magazinului, continuă să se resimtă lipsa evenimentelor din offline, cele din online fiind reduse ca număr şi amploare.

    „Această perioadă, în care s-a călătorit mai puţin în afara ţării, a făcut ca mulţi dintre noi să căutăm alternative de petrecere a timpului liber. Astfel, românii caută experienţe inedite, aşa că apelează la Complice.ro pentru un weekend în care să înveţe, de exemplu, cum să-şi prepare cocktailuri spectaculoase, la un atelier privat. Sau poate propria lor bere. Am avut solicitări chiar şi de la oameni aflaţi în carantină, care nu au presupus deplasarea sau contactul cu alte persoane, cum ar fi Escape Room în propria sufragerie. Pe de altă parte, având în vedere contextul încă imprevizibil, se simte o tendinţă de creştere pe segmentul experienţelor cu adrenalină, şi un interes crescut pentru cele care permit distanţarea, cum ar fi călătoriile cu autorulota sau mini-camperul”, a declarat Oana Pascu pentru BM.

    În plus, pachetele de experienţe orientate către segmentul de business oferă un portofoliu extins de instrumente alternative de recunoaştere şi stimulare pentru angajaţii, clienţii şi partenerii de afaceri, dar şi soluţii creative pentru evenimentele corporate.

    În prezent, Complice.ro are doar şase angajaţi şi colaboratori, însă lucrează cu peste 150 de parteneri din ţară şi din străinătate. Iniţial, investiţia în business a fost de 5.000 de euro, magazinul urmând să investească în mod constant, atât în promovarea brandului, cât şi în eficientizarea sau dezvoltarea interfeţei de comunicare cu utilizatorul. Per total, investiţiile ajung la circa 20.000 de euro, iar valoarea medie a comenzii pe segmentul corporate a crescut în 2020 cu 33% faţă de 2019, ajungând la 1.700 de euro. În urmă cu cinci ani, pe când a apărut Complice.ro, piaţa darurilor bazate pe experienţe abia începea să prindă contur, puţini ştiind că pot ieşi din tiparul cadourilor-obiect. Între timp, compania a comunicat în permanenţă cu clienţii şi a personalizat experienţele prin intermediul feedbackului primit, fapt ce se regăseşte într-o rată de recurenţă de 34%.

    Totuşi, firma a fost nevoită să îşi schimbe peste noapte strategia de business şi se readapteze la piaţă în decurs de câteva zile. „Am schimbat priorităţile în ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare şi investiţiile, am accelerat anumite direcţii, realizând sondaje printre clienţi pentru a identifica nevoile lor într-o perioadă în care datele problemei se schimbau de la o zi la alta, pentru a veni în întâmpinarea lor cu produsele de care aveau nevoie. Am lucrat cot la cot cu partenerii pentru a-i ajuta să livreze experienţe digitale, deşi mulţi dintre ei nici nu luaseră în considerare acest lucru înainte de pandemie.”

    Oana Pascu este absolventă a Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale şi are o experienţă de 15 ani în mediul corporate. Angajându-se din timpul facultăţii la grupul telecom Connex, devenit între timp Vodafone, a ocupat ulterior poziţii din care a condus echipe, atât de specialişti în vânzări, cât şi de marketing. Calea antreprenoriatului a fost inaugurată oficial la 35 de ani, când a decis să dea curs ideii apărute în anii de studenţie, de a crea un business de cadouri bazate pe experienţe.

  • Pandemia este un dezastru pentru mulţi, dar şi o reală şansă pentru a avea acces la un obiectiv care înainte era doar un vis pentru mulţi proprietari de afaceri din ţara noastră

    Un magazin fizic era, înainte de pandemia de COVID-19, un vis frumos pentru unii jucători care îşi creaseră un renume doar în online. Astăzi, câţiva antreprenori curajoşi s-au ales, în urma pandemiei, nu doar cu anxietate, teama de virus şi dezechilibre economice, ci şi cu ceva bun: locaţii fizice pentru businessurile lor din online.

     

    În urmă cu mai bine de un an, pe vremea când România nu cunoscuse încă lupta cu pandemia, cei mai mulţi jucători de retail din online doar visau la extinderea în offline, cu magazine fizice pentru businessurile lor. Astăzi, după un an de stres, anxietate şi regândirea afacerilor, câţiva antreprenori curajoşi şi-au văzut visul devenit realitate, într-un context atipic – au pariat pe locaţii fizice, într-un timp în care toţi marii jucători din piaţa de retail s-au refugiat în online. Încrederea câştigată de-a lungul timpului, oportunităţile şi spaţiile libere aduse de pandemie, dar mai ales, îndrăzneala antreprenorilor au făcut ca afacerile lor, care funcţionau înainte doar în mediul online, să se extindă şi către zona de offline. Businessurile care au ales să meargă contra curentului, vin din sectoare diferite, iar trendul «de la online, la offline», s-a regăsit atât în Capitală, cât şi în alte oraşe mari, cum ar fi Cluj-Napoca.

    Magazine de cadouri personalizate, cu haine, încălţăminte şi alte articole vestimentare pictate manual, laboratoare de croissante, magazine de ochelari sau de mobilier sunt doar câteva dintre businessurile care şi-au găsit loc şi în retailul stradal sau în marile centre comerciale din ţară, în cel mai greu an pentru afacerile mici. StarGift, un magazin online cu produse personalizate, creat de antreprenorul Liviu Bîrleanu după o carieră de zece ani în domeniul IT, s-a extins la începutul acestui an cu primul magazin fizic, în mall-ul Plaza din Bucureşti, în urma unei investiţii de 100.000 de euro. Recent, antreprenorul a anunţat deschiderea celui de-al doilea magazin fizic din Capitală, în mall-ul Afi Palace Cotroceni. „Fiecare criză vine şi cu unele oportunităţi. Dacă înainte de pandemie, din cauza cererii foarte mari pentru spaţii comerciale în marile centre, cel mult puteam spera la o insulă într-un mall din Bucureşti, acum, pandemia a venit cu spaţii libere. Unii proprietari au fost deschişi la discuţii cu noi, chiar dacă nu suntem un mare lanţ internaţional sau o mare companie autohtonă, ci încă suntem un start-up”, povesteşte fondatorul afacerii cu cadouri personalizate StarGift, care a ajuns la venituri de 1,2 milioane de euro în 2019.

    Liviu Bîrleanu a construit de la zero businessul StarGift în 2016 şi a ajuns, treptat, la peste 30 de categorii de obiecte personalizate, care atrag peste 6.000 de comenzi lunar. Anul trecut, ambiţia antreprenorului era de a ajunge mai aproape de clienţi cu magazine fizice, scop pe care el şi l-a atins anul acesta, după deschiderea celor două locaţii în marile centre comerciale. În magazinul StarGift din AFI Cotroceni, clienţii pot personaliza popularele căni şi brelocuri, pot achiziţiona articole de bucătărie personalizate prin broderie, sticle de vin sau şampanie sau chiar cutii din lemn personalizate prin gravură laser.

    Liviu Bîrleanu crede că, pe termen lung, pentru acest tip de magazin, mixul online-offline ar trebui să fie varianta câştigătoare. Totuşi, el spune că rămâne de văzut dacă timingul businessului cu cadouri personalizate de intrare în zona retailului offline a fost unul bun, întrucât sfârşitul pandemiei pare a fi departe, iar un astfel de magazin fizic într-un centru comercial presupune cheltuieli diferite faţă de un magazin online – începând de la proiectare, amenajare, mentenanţă sau angajaţi cu un program de 10-12 ore pe zi, şapte zile din şapte şi până la chiria spaţiului cu toate celelalte costuri adiacente.

    Trendul antreprenorilor curajoşi a ajuns în Cluj-Napoca, unde businessul Terrawell, un magazin care promovează conceptul de zero waste, a făcut trecerea din online în offline, în toamna anului trecut. Raluca Răileanu, economist de profesie şi antreprenoare în viaţa de zi cu zi, care a fondat magazinul Terrawell din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura, a pariat pe o locaţie fizică în centrul Clujului, în care a investit circa 4.000 de lei.

    „Clienţii din Cluj sunt foarte fericiţi. Le este mult mai uşor să treacă pe la magazin şi să cumpere decât să comande şi să vadă produsele doar online. Tipul de produse este puţin mai altfel, astfel că ei s-au bucurat foarte mult să vină şi să le vadă fizic şi să testeze aromele direct în magazinul fizic. Pentru a veni în întâmpinarea acestei nevoi a clienţilor noştri, am decis ca, în ciuda faptului că este pandemie, să deschidem şi locaţia offline a magazinului Terrawell”, a declarat Raluca Răileanu, fondatoarea afacerii  Terrawell. În magazin se găsesc, în mare, aceleaşi produse pe care clienţii le pot achiziţiona de pe site, cum ar fi produsele de îngrijire personală (tablete de pastă de dinţi sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duş la vrac, fiecare ambalate în folie de carton), produse pentru casă (săpunieră din bambus, şerveţele cerate care suplinesc folia alimentară) sau chiar produse pentru drumeţii (caserole din inox, sacoşe din bumbac, săculeţi reutilizabili). Fondatoarea businessului care funcţionează sub eticheta „fără plastic” spune că pandemia de Covid-19 a fost o perioadă de nelinişte, pentru că nimeni nu ştia ce se va întâmpla, clienţii au devenit mai chibzuiţi, dar au cumpărat în continuare produse, iar atunci când a văzut că lucrurile nu sunt atât de negre şi se stabilizează, a prins curaj pentru a se extinde.

    Trecerea din online în offline se vede şi în zona comerţului cu produse de mobilier. The Edit, un showroom virtual pentru produse de mobilier şi accesorii, este un business online început în 2019 de antreprenoarele Magda Staicu şi Irina Pogonaru, al cărui spaţiu fizic urmează să fie finalizat anul acesta. „Planurile noastre pentru anul 2021 includ finalizarea spaţiului The Edit care va fi în acelaşi timp concept store şi un cadru pentru arhitecţi şi clienţii acestora. Ne dorim să creăm mediul care să inspire un lifestyle curatoriat – a considered home – un spaţiu în care vei regăsi toate categoriile de produse de pe site, dar prezentate în context”, spun cele două fondatoare ale afacerii.

    Alte câteva businessuri din Bucureşti, care au mers contra curentului în vreme de pandemie, de la online la offline, sunt businessul Malabaila, un proiect în care două tinere pictează tricouri şi alte articole vestimentare, Lunet, un producător român de ochelari, care a deschis o locaţie fizică în centrul Bucureştiului şi Fika18, un laborator de croissante, care funcţiona doar prin intermediul livrărilor şi care a deschis un prim punct de desfacere pe Calea Victoriei. Saltul de la online la offline, în plină pandemie, a însemnat pentru micii antreprenori, în primul rând, curaj. Aceştia şi-au asumat riscuri – cum este şi firesc în antreprenoriat – atunci când au decis să se extindă cu locaţii fizice şi să-şi contureze renumele şi imaginea şi dincolo de ecranele monitoarelor sau a platformelor pe care funcţionează magazinele lor online.

    Pandemia le-a dat ocazia să aducă, în afacerile lor, mai multă personalitate, mai multă culoare şi mai multă interacţiune fizică între clienţi şi produse. Unii au luat şi ceva bun din această pandemie, alţii încă nu, dar nu e timpul pierdut, căci sfârşitul pandemiei nu pare să fie chiar atât de aproape, iar adaptabilitatea – cuvântul vedetă al anului 2020 – încă dăinuie în lumea antreprenorilor.

  • Antreprenoarea care a lăsat Australia pentru a-şi deschide o afacere în România

    1 ianuarie 2017. Momentul în care Mihaela Toma şi soţul ei au decis să emigreze în Australia. Sfârşitul aceluiaşi an le aducea viza mult dorită. Au vândut tot ce aveau în România, printre care şi un business pe care îl aveau la vremea aceea, concentrat pe cadouri corporate. Un an mai târziu, Mihaela se întorcea în România împreună cu cei doi copii, dar fără soţ. Ce a urmat?

    Pentru că eram lefteră, m-am gândit să încep ceva în imobiliare, căci m-am gândit că este un domeniu în care câştigurile pot veni repede, fără prea mari investiţii. Ceea ce am şi făcut pentru câteva luni, însă, în toamna lui 2019, am început să primesc cereri pentru cadouri corporate de la foşti clienţi care aflaseră că m-am întors în ţară.” Aşa că a început să lucreze la un portofoliu şi la un site de prezentare. Rezultatul poartă numele Delicatessen, o platformă de vânzare de produse gourmet – de la ulei de măsline, la ciocolată, miere, ceaiuri, sosuri. Sunt mărci importate din Europa, dar şi câteva nume locale, „alese cu grijă”. „Oricum, eu niciodată nu m-am oprit din căutat produse/ branduri deosebite, chiar şi în Australia, unde am învăţat multe lucruri despre business”, spune Mihaela Toma. A pus la bătaie o investiţie de 25.000 de euro, bani împrumutaţi de la un prieten, iar în 2020 a ajuns la o cifră de afaceri de 300.000 de euro, cu un singur angajat în echipă. Vânzările s-au divizat între cele venite din mediul online – 35% din total, adică persoane fizice care cumpără mici răsfăţuri pentru plăcerea personală, ingrediente originale pentru gătit sau cadouri pentru apropiaţi –, iar restul, împărţit în mod aproape egal între cadouri corporate, din partea companiilor, şi reselleri, adică parteneri care revând produsele atât online, cât şi offline. „Preţurile sunt medii şi mari, în funcţie de foarte multe lucruri: brand sau ţară de origine, tip de produs, sezonalitate. Încerc să păstrez preţurile la un nivel acceptabil pentru piaţa românească, iar asta înseamnă ca uneori să păstrez un profit foarte mic, cum este în cazul produselor din Anglia, spre exemplu”, spune Mihaela Toma.

    Brandurile sunt totuşi din gama premium, astfel că o sticlă de ulei de măsline extravirgin cu aromă de trufe, de 250 de mililitri, ajunge să coste 48 de lei, iar o cutie cu praline belgiene – 90 de lei. Şi clienţii sunt însă din aceeaşi sferă. Pe 1 martie 2021, Mihaela aniversează un an de existenţă a site-ului Delicatessen, o afacere născută aşadar aproape odată cu pandemia. La început, s-a gândit mult cum să se promoveze şi a învăţat tehnici şi strategii zi şi noapte. „Abia spre sfârşitul lui mai am început să am rezultate şi a fost foarte satisfăcător să văd că funcţionează. Pentru mine, 2020 a fost un an foarte bun, ţinând cont că este un business nou, însă foarte greu, în care am muncit de zece ori mai mult decât în anii anteriori şi mi-am văzut copiii mult mai puţin. Pandemia a fost un mare avantaj pentru mine, ca start-up online.” Pentru a-şi face simţită prezenţa în piaţa brandurilor locale, Mihaela Toma creează acum cutii pentru cadouri, pungi pentru cadouri, carduri şi cataloage care să completeze designul deosebit al produselor pe care le importă. Atenţia cu care face totul în businessul ei se vede în cei 15% din clienţi care tot revin către Delicatessen, pentru „aprovizionare”. „În 2021 este foarte mult de lucru. Aş vrea să mă mut în alt sediu, să angajez cel puţin doi oameni, să-mi extind considerabil portofoliul, să îmbunătăţesc site-ul şi toată partea de marketing, să optimizez tot ce se poate optimiza.”

    O va lua însă cu paşi mici, încet. La fel cum savurezi o delicatesă.

    O sticlă de ulei de măsline extravirgin cu aromă de trufe, de 250 de mililitri, ajunge să coste 48 de lei, iar o cutie cu praline belgiene – 90 de lei

    Cinci idei de afaceri de la zero 

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori.
    Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Filgud – brânzeturi vegane (Bucureşti)

    Fondator: Andrei Roşu

    Prezenţă: trei magazine din Bucureşti

    Fancy Pots – ghivece handmade din ciment (Bucureşti)

    Fondatori: Andra Pintican şi
    Liviu Fartade

    Investiţie iniţială: peste 2.000 de euro

    Loft Chalet – casă de oaspeţi (Gura Humorului, jud. Suceava)

    Fondatori: Andreea şi Cristian Moroşan

    Investiţie iniţială: 250.000 de euro

    Prezenţă: Gura Humorului

    Jovis – brand de cosmetice naturale (Constanţa)

    Fondatoare: Filofteia şi Ioana Matei

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    StarMaps – tablouri cu hărţi stelare (Turda, jud. Cluj)

    Fondatori: Leonardo Mărincean, Ovidiu Damian, Sergiu Tritean şi Horia Roman-Crişan

    Investiţie iniţială: circa 100 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 5.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Tichetele de masă, cadourile, turismul, serviciile medicale şi pensiile private, în topul celor mai dorite beneficiii extrasalariale în 2020

    Tichetele de masă, turismul intern, accesat prin intermediul voucherelor de vacanţă, serviciile medicale pentru angajaţi şi aparţinători şi pensiile private (pilonul III) sunt principalele cinci beneficii flexibile alese de angajaţi, în 2020, potrivit analizei anuale asupra industriei de beneficii extrasalariale din România, realizată de Benefit, o companie Edenred.

    Analiza ia în calcul date de la peste 215.000 de angajaţi la nivel naţional, din industrii precum call-center & BPO, IT & Software, producţie, retail, servicii, servicii financiare, care utilizau soluţia de beneficii flexibile Benefit la finalul lui 2020.

    Bugetele alocate de companii, în 2020, pentru beneficiile angajaţilor au crescut uşor, conform analizei citate. Astfel, dacă în 2019 bugetul lunar brut oferit fiecărui angajat pentru beneficii flexibile era de aproximativ 390 de lei, anul trecut media lunară a  trecut de 400 de lei. Angajaţii au direcţionat 75% din bugetele lor înspre beneficii scutite total sau parţial de taxe.

    „În ultimul an, în România a crescut interesul pentru beneficii digitale în rândul tuturor categoriilor de angajaţi, aceştia alegând produse şi soluţii pe care le pot accesa imediat şi care le oferă un plus de siguranţă. Astfel, au luat avans beneficiile care au legătură cu achiziţiile în mediul online, serviciile medicale pentru angajaţi şi familiile lor, dar şi vacanţele în România”, spune Stelian Bogza, cofondator Benefit.

    În medie, angajaţii au cheltuit 200 de lei pentru achiziţia unui beneficiu din categoria celor flexibile în platforma Benefit. Cel mai frecvent cumpărat beneficiu nedeductibil a fost cardul cadou la magazine din diverse industrii.

    Beneficiile fixe au rămas şi în 2020 prima alegere pentru majoritatea angajatorilor. Aceştia au oferit în pachetele pentru angajaţi beneficii deductibile precum tichete de masă, în limita unui tichet de masă/ zi lucrătoare, tichete cadou oferite la ocazii speciale, vouchere de vacanţă acordate în limita a 6 salarii minime brute/ an/angajat, oferite exclusiv în format digital şi tichete culturale. 

    În 2020, abonamentele la sport, transportul, cursurile profesionale au înregistrat cele mai mari scăderi în topul preferinţelor din platformă, ca o consecinţă directă a măsurilor de prevenţie impuse de autorităţi în pandemia de COVID-19.

  • Afaceri de la Zero. Cristina Frei a pornit un business de la pasiunea sa pentru desenat şi şi-a lăsat jobul pentru domeniul ilustraţiilor şi printurilor de artă

    ♦ În perioada Crăciunului, tânăra antreprenoare a lucrat la peste 250 de ilustraţii pentru proiectele sale ♦ Trendul spre online şi cadouri speciale a ajutat-o în pandemie, când oamenii au căutat legătura cu arta.

    Cristina Frei, o tânără absolventă a Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca, a decis în urmă cu doi ani să înceapă un business pe cont propriu în domeniul în care s-a pregătit şi a pornit un site – cristinafrei.com, pe care listează portofoliul său de ilustraţii, desenate în mare în mod tradiţional. Cea mai mare comandă de ilustraţii a fost în perioada Crăciunului, când antreprenoarea a avut în lucru peste 250 de ilustraţii, iar mai nou abordează şi zona corporate – companiile care vor cadouri speciale.

    „Am pornit în domeniul creativ de multă vreme, de când eram mică am desenat. Mai serios am luat decizia aceasta acum doi ani, când circumstanţele au făcut să îmi dau demisia de la job şi am zis că trebuie să fac doar ce îmi place şi mă axez numai pe asta, să trag foarte tare astfel încât să pot trăi doar din asta. Lucram tot în domeniul creativ, lucram într-un magazin de home&deco, decoram vitrinele şi rafturile”, a povestit Cristina Frei. Ea a avut susţinere din partea familiei pentru a lua decizia de a se dedica doar zonei de ilustraţii şi a pornit la drum cu un buget redus de investiţii, mai ales că procesul de desenat se întâmplă în propria ei locuinţă.

    „Mi-am dorit să am un site, aceasta a fost prima investiţie, dar m-am ocupat tot eu pentru că mi-am dorit să fac fiecare detaliu aşa cum îmi place mie, iar acum pot să fac orice schimbări vreau. Inspiraţia o iau din viaţa mea de zi cu zi, din oamenii care mă înconjoară, din plante, îmi place să desenez ce mi se întâmplă sau ce gândesc, iar când mă uit peste desenele mele îmi aduc aminte de anumite perioade, e un fel de jurnal vizual”, a mai spus Cristina Frei. Ea foloseşte cerneală şi hârtie pentru desenat, însă mai nou are şi un iPad pe care desenează şi digital, unde poate face orice modificări până la produsul final, procesul fiind mai uşor decât metoda tradiţională. Crearea unei ilustraţii poate să dureze de la o oră la câteva zile, dacă este vorba despre proiecte unde trebuie să gândească inclusiv conceptul, să facă mai multe schiţe.

    „În ultima vreme, feedbackul a fost pe instagram şi pe reţelele de socializare, mai nou vin şi de pe site. Îmi doresc să mă găsească oamenii şi pe site, dar în principiu am o comunitate pe Instagram şi acolo este baza oamenilor care mă urmăresc şi cărora le place ce fac eu. Prima mea colaborare mai mare pe partea aceasta a fost cu reţeaua Regina Maria”, a mai spus Cristina Frei.

    Preţul pentru o ilustraţie porneşte de la 100-130 de lei, în funcţie de dimensiune. Planurile antreprenoarei pentru anul 2021 urmăresc deschiderea unui atelier propriu care să funcţioneze şi ca showroom în care oamenii să poată veni să vadă ilustraţiile. Pandemia de COVID-19 nu a oprit-o pe tânăra antreprenoare, ci dimpotrivă, ea spune că a fost un an productiv pentru domeniul creativ.

    „Anul 2020 pentru mine nu a fost atât de rău, mi se pare că am avut mai mult de lucru şi de desenat. Mi se pare că zona creativă şi domeniul acesta au avut un pic de câştigat, mai ales celor care au lucrat în online. Mi se pare că s-a dezvoltat zona de cadouri mai speciale, a devenit un trend foarte bun, care este în creştere.“

    „Oamenii caută cadouri mai speciale, nu mai au timp să se plimbe prin oraş şi aleg diferite cadouri realizate de artiştii favoriţi. Pentru mine a fost un lucru bun. Oamenii au cumpărat chiar pentru ei, au vrut să-şi decoreze casa, au căutat altceva”, a explicat Cristina Frei.

    Antreprenoarea spune că intrarea ei în zona de business a fost treptată, având unele momente când s-a simţit copleşită de comenzi, cum a fost perioada Crăciunului. Ea adaugă însă că vede o evoluţie de la un proiect la altul. „Învăţ pe parcurs, uneori mă ia pe neaşteptate, dar de la un proiect la altul învăţ tot mai mult şi mă îndrept unde trebuie”, a concluzionat Cristina Frei.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Sorin Cîmpeanu, a declarat ca nu vrea şi nici nu poate să se implice în valoarea de simbol al unui mărţişor sau a unei flori

    Ministerul Educaţiei nu se poate implica în valoarea de simbol al unui mărţişor şi nici în includerea acesteia la categoria obiectelor personale, spune ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că Ministerul Educaţiei nu vrea şi nici nu poate să se implice în valoarea de simbol al unui mărţişor sau a unei flori şi nici în includerea acestora la categoria obiectelor personale.

    „Ministerul Educaţiei nici nu a interzis, nici nu a recomandat includerea mărţişoarelor sau a florilor la obiecte personale”, a spus Cîmpeanu.

    Anterior, inspectorul şcolar general al judeţului Brăila, Cătălin Canciu, declara, la întrebarea MEDIAFAX, că elevii şi părinţii nu vor putea oferi mărţişoare şi flori profesorilor de 1 şi 8 martie. Cătălin Canciu spunea că a studiat ordinul care, printre altele, interzice schimbul de obiecte personale, iar regula urma să fie comunicată tuturor profesorilor din Brăila.

  • Sondaj: Românii au pentru Crăciun un buget de 1059 lei, din care jumătate se duce pe mâncare şi 395 lei pe cadouri

    Bugetul mediu pentru Crăciun al unei familii este în acest an de 1059 lei, mai mult de jumătate din sumă, 540 lei, fiind rezervată pentru mâncare, iar restul pentru cadouri şi decoraţiuni, arată un sondaj realizat de Reveal Marketing Research.

    Sumele disponibile diferă însă în funcţie de tipul de consummator, cei mai cheltuitoare segmente fiind familiile moderne (1284 lei) şi tinerii profesonişti (1116 lei). În schimb, pensionarii pun deoparte doar 765 lei pentru Crăciun, iar milenialli fără partener 987 lei.

    Din totalul mediu de 1059 lei pe care românii declară că îl alocă pentru cumpărăturile de sărbători, 395 lei sunt destinaţi cadourilor, în uşoară scădere faţă de 2019, când era de 403 lei.

    Interesant este că bărbaţii alocă mai mult pe cadouri decât femeile. În cazul bărbaţilor cheltuielile pentru cadouri ocupă un buget de 433 lei, comparativ cu femeile ce alocă 364 lei.

    Spre deosebire de anii trecuţi, mai mult de o treime dintre respondenţi (31%) declară că preferă acum să comande cadouri online, comparativ cu doar 5% în 2016.

    Totuşi, cea mai mare parte dintre români (69%) continuă chiar şi în prezent să cumpere cadouri de Crăciun din magazinele fizice (mall, supermarket, hipermarket, piaţă). Procentul este totuşi în scădere faţă de 2016, când se situa la 88%.

    În 2020, dintre cei care preferă mersul la magazine, tinerii profesionişti sunt cei care au optat în cea mai mare măsură pentru această variant (81%).

    ”Fenomenul poate fi explicat de faptul că, la nivel general, tinerii au un risc mai scăzut în ceea ce priveşte dezvoltarea unei forme grave de COVID-19. Aşadar, este posibil că ei să fie mai puţin îngrijoraţi de intrarea în colectivitate în interiorul magazinelor”, spun reprezentanţii Reveal Marketing Research.

    La polul opus, seniorii pensionari se împart 50-50 când vine vorba de unde cumpără cadourile pentru cei dragi. Jumătate dintre aceştia declară că preferă să se deplaseze fizic, iar cealaltă jumătate afirmă că în 2020 comandă online.

    ” Acest procent este încurajator şi observăm o tendinţă a seniorilor către digitalizare şi utilizarea mai mare a device-urilor electronice. Deschiderea lor spre mediul online se poate datora şi încadrării lor în categoria de risc, astfel încât, sunt nevoiţi să găsească alternative mai sigure pentru sănătate şi plasează comenzi online”.

    Comparativ cu un studiu similar derulat acum 4 ani, datele din prezent arată o creştere semnificativă a celor care utilizează Internetul pentru a cumpăra cadouri.

    Dacă în 2016, doar 5% dintre români au declarat că îşi fac cumpărăturile online şi doar 7% cumpără şi fizic, dar şi online, în 2020 o treime (31%) dintre respondenţi optează pentru cadouri comandate de pe diferite site-uri.

    În 2019, acelaşi studiu arăta că 40% din totalul eşantionului comandă online cadouri. Faţă de anul trecut, este o uşoară scădere a procentului, însă trendul se menţine constant, iar românii se arată tot mai deschişi spre varianta online.

    Românii declară că peste jumătate din bugetul acestora de sărbători este ocupat de cheltuielile pe mâncare (51%), respodenţii afirmând că alocă 539 lei pe mâncare. Dintre aceştia, familiile tradiţionale urmate de maturii fără partener cheltuie cel mai mult aici, alocând 588 lei, respectiv 586 lei. Familiile tradiţionale alocă, aşadar, semnificativ mai mult decât restul eşantionului pentru cumpărarea de alimente – 56%.

    Doar 12% din bugetul de sărbători este destinat decoraţiunilor, aşa cum afirmă respondenţii. În 2019, această categorie ocupă 137 lei din bugetul românilor, iar în prezent, respondenţii sunt dispuşi să aloce mai puţin: 125 lei. Cheltuielile reduse pe decoraţiuni se pot datora faptului că mulţi dintre români au deja în casă ornanemente din anii trecuţi şi preferă să le păstreze pe cele vechi.

     

  • Ce cadouri oferă companiile în pandemie, când majoritatea angajaţilor lucrează de acasă

    Munca de acasă şi distanţarea fizică şi socială impusă pentru combaterea pandemiei de COVID-19 redesenează modul în care companiile sărbătoresc Crăciunul anul acesta, cele mai multe îndreptându-se către cadouri atât pentru angajaţi, cât şi parteneri, în condiţiile în care nu pot organiza petreceri de sfârşit de an, team-buildinguri sau alte activităţi de socializare.

    Pentru o bună parte dintre angajaţi primirea salariului întreg este cel mai bun cadou, dar sunt şi salariaţi care speră să primească un cadou inedit de la angajator, potrivit unui sondaj realizat de Complice.ro – magazin de cadouri bazate pe experienţe.

    „Finalul de an înseamnă pentru companii petreceri de Crăciun, team-buildinguri, cadouri. Sau însemna, pentru că 2020 nu este deloc un an obişnuit. Aproape 40% dintre angajaţi nu au aşteptări de la angajatori în ceea ce priveşte cadoul de Crăciun de anul acesta, sperând să primească salariul întreg, având în vedere contextul pandemic care se schimbă de la o zi la alta. Mai optimişti sunt însă 32% care se află la polul opus şi îşi doresc să primească de la angajator un cadou inedit, care să-i surprindă. Mai mult decât atât, deşi majoritatea îşi doreşte o petrecere de Crăciun cu colegii, cei mai mulţi consideră că ar trebui făcută online”, spune Oana Pascu, fondator Complice.ro, legat de rezultatele sondajului realizat de magazinul online toamna aceasta.

    Înainte de declanşarea pandemiei, portofoliul Complice.ro cuprindea peste 150 de experienţe offline, însă acum acesta se apropie de 200 de pachete cadou, în care experienţele online au căpătat o importanţă semnificativă, magazinul fiind nevoit să îşi reorienteze businessul şi mai mult către online anul acesta.

    În contextul actual, angajatorii sunt preocupaţi să menţină angajaţii care lucrează remote productivi şi conectaţi, astfel că apelează la cadouri inedite care să ţină cont de noile reguli impuse împotriva răspândirii coronavirusului.

    „În această perioadă, de multe ori când au dorit să îşi recompenseze angajaţii şi/sau partenerii, companiile au apelat la cadouri corporate de tip concept, mizând pe abordări creative care să crească engagementul. Aceeaşi tendinţă se observă şi pentru finalul anului, când sunt preferate cadourile concept (individuale sau de tip cadouri în cascadă / seriale) care înlocuiesc astfel întâlnirile clasice de business – de exemplu virtual lunch/dinner, degustări online, cocktail masterclassuri etc.”, a precizat Oana Pascu, adăugând că pentru a marca parteneriatele constante de business au fost alese, de exemplu, cadouri pentru fiecare zi a săptămânii ori survival kituri.

    „În general, s-a încercat o abordare creativă pentru a face din finalul de an un moment memorabil într-un context care impune distanţare, după jumătate de an marcat de aceleaşi restricţii.”

    Solicitările primite pentru finalul acestui an de Complice.ro de la clienţii corporate se împart pe trei categorii – cadouri corporate de Crăciun pentru angajaţi, clienţi sau parteneri de business, premii de recognition la sfârşit de an sau de trimestru (pentru loialitate, pentru vânzări, pentru anumite proiecte implementate cu succes etc.) şi activităţi de echipă, online, ca alternativă la activităţile clasice de team building sau Xmas Party din anii trecuţi.

    „De asemenea, un accent deosebit este pus în această perioadă pe experienţele care vizează starea de bine a angajaţilor, cu sesiuni de coaching individuale sau de echipă, ateliere creative şi de relaxare (inclusiv decoraţiuni de Crăciun pentru perioada următoare), dar şi experienţele orientate către părinţi, cum ar fi workshopuri cu specialişti în parenting”, a subliniat fondatoarea Complice.ro. Anul acesta, petrecerile de final de an au fost înlocuite cu ateliere virtuale de gătit, cocktail party-uri, cine festive remote, concursuri cu tematici muzicale, ateliere de decoraţiuni pentru Crăciun, şi altele, a completat ea. „Feedbackul angajatorilor şi angajaţilor este foarte bun, cu toţii simt nevoia de ceva inedit. Petrecerile de final de an pe segmentul corporate erau petreceri în care căutam tematici aparte, în locaţii inedite, cu experienţe care completau aceste petreceri. Acum însă, dincolo de contextul care nu permite astfel de întâlniri, se simte o diferenţă în abordare, se urmăreşte mai mult decât oricând starea de wellbeing a angajaţilor. Este de menţionat şi faptul că bugetele sunt acordate cu mai multă precauţie şi sunt mai reduse faţă de anii anteriori. Cu siguranţă evoluţia contextului economic din 2020 şi-a pus amprenta destul de vizibil.”

    Valoarea medie a comenzilor B2B înregistrate pe Complice.ro în primele nouă luni ale acestui an s-a dublat faţă de perioada similară din 2019, în condiţiile în care angajatorii caută soluţii tot mai creative pentru conectarea echipelor care funcţionează remote şi pentru menţinerea legăturilor cu partenerii de afaceri.

    „Vânzările pe acest segment au crescut cu peste 20% faţă de perioada similară a anului trecut, ajungând să reprezinte 65% din vânzările totale faţă de 57% în 2019. Totuşi, este improbabil că trendul se va menţine în ultimul trimestru al anului, având în vedere că finalul de an în 2019 a fost marcat de numeroase evenimente corporate offline. Acestea au fost înlocuite, într-adevăr, cu cele online, însă într-o măsură mult mai mică”, a menţionat Oana Pascu.  

    La începutul lunii octombrie, Complice.ro a lansat o categorie nouă de produse, sub denumirea Flexibox  – pachete cu mai multe variante de experienţe dintre care destinatarul final o poate alege pe cea dorită şi potrivită fie ea online sau offline, cu adrenalină sau cu acţiune, gourmet sau de relaxare etc. Acestea sunt împărţite pe trei zone de preţ, pornind de la 250 de lei.

    „Conceptul de experienţe la alegere era implementat deja în oferta Complice.ro pe segmentul corporate, unde s-a pliat foarte bine pe tipicul clienţilor-companii, care nu puteau cunoaşte în detaliu preferinţele fiecărui angajat sau nu aveau date despre cine va câştiga un anumit premiu. Am decis să le introducem în portofoliu ca un produs de sine stătător, tocmai pentru a facilita procesul de achiziţie şi a veni în întâmpinarea companiilor în această perioadă aglomerată”, a spus ea.

    Cele trei pachete din categoria Flexibox sunt disponibile şi pentru segmentul B2C unde, la mai puţin de trei luni de la lansare s-a înregistrat o rată de adopţie foarte bună, datorată flexibilităţii şi facilităţii alegerii cadoului. Practic, clientul trebuie să decidă doar bugetul, iar destinatarul va decide singur experienţa care i se potriveşte. Pentru finalul acestui an, fondatoarea Complice.ro estimează că va menţine businessul la o cifră de afaceri de peste 100.000 euro, iar pentru anul viitor se aşteaptă să revină cel puţin la nivelul anului 2019.

    „Impactul negativ resimţit în trimestrele II şi III urmează să fie compensat prin creşterea din primul trimestru şi prin creşterea potenţială din sezonul de cadouri (trimestrul IV). În ceea ce priveşte anul 2021 este foarte greu de estimat cum va evolua situaţia medicală, dar şi cea economică şi care va fi atitudinea oamenilor vizavi de anumite activităţi. Desigur că noi sperăm ca totul să se stabilizeze. Credem că majoritatea companiilor vor începe să adopte soluţiile online pentru valoarea pe care o pot aduce, fără a le considera «doar un rău necesar». Ne dorim ca partenerii noştri să îşi poată desfaşura activitatea fără întreruperi şi în condiţii de maximă siguranţă”, a conchis ea.