BusinessMagazin

Tag: cadastru

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.

  • Instituţiile din apărare, ordine publică şi securitate naţională vor putea executa lucrări de cadastru

    Potrivit proiectului, instituţiile din domeniul apărării oridinii publice şi securităţii naţionale pot executa cu personalul şi mijlocele proprii din domeniul specific de activitate, lucrări de geodezie, gravimetrie, topografie, fotogrametrie şi cartografie necesare asigurării geografice a Armatei române, ale celorlalte structuri ale sistemului naţional de apărare şi a structurilor NATO, pe baza specificaţiilor tehnice şi standardelor NATO din domeniul geografiei militare.

    Instituţiile din domeniu apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale vor putea executa cu personal şi mijloace proprii lucrări de cadastru conform normelor autorităţii naţionale de specialitate.

    Camera Deputaţilor este for decizional.

  • Nu cheltui banii dacă nu trebuie! Clădirile şi terenurile din întreaga ţară vor fi cadastrate gratuit de autorităţi, în următorii ani

    În următorii opt ani clădirile şi terenurile din întreaga ţară vor fi cadastrate gratuit de autorităţi, în baza unui act normativ recent publicat în Monitorul Oficial. Este vorba de Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară 2015 – 2023 care prevede înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor – terenuri, clădiri şi apartamente – în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.

    Programul va fi finanţat din fondurile Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi din fonduri europene. Practic, toate persoanele fizice şi juridice vor beneficia, gratuit, de realizarea planurilor cadastrale ale imobilelor, de deschiderea cărţilor funciare, precum şi de certificatele de moştenitor pentru succesiunile nedezbătute. În prezent există circa 40 de milioane de imobile, din care 20% se află în mediul urban şi 80% în mediul rural. Până în prezent circa 7,4 milioane de imobile sunt înregistrate în evidenţele de cadastru.

    Înregistrarea vi fi efectuată în mai multe etape: campanii de informare a cetăţenilor, identificarea imobilelor şi a proprietarilor, realizarea măsurătorilor, colectarea actelor juridice de la deţinători, prelucrarea datelor, afişarea publică a documentelor, înregistrarea şi soluţionarea cererilor de rectificare formulate, actualizarea documentelor cadastrale şi deschiderea cărţilor funciare. Activităţile se vor desfăşura în baza unui plan anual de acţiuni.

    Cadastrul constă în identificarea, măsurarea, descrierea şi înregistrarea imobilelor în documentele cadastrale şi reprezentarea lor pe planuri şi hărţi. Cartea funciară cuprinde descrierea imobilelor şi înscriuerile referitoare la drepturile reale imobiliare, la drepturile persoanelor, la actele, faptele sau raporturile juridie care au legătură cu imobilele.

  • Dragnea: Programul de Cadastru va fi lansat săptămâna viitoare şi va costa 1,2-1,3 miliarde euro

    “Programul Naţional de Cadastru nu va fi finanţat în totalitate din Programul Operaţional Regional. Cu greu am făcut să facem ca Comisia Europeană să accepte finanţarea din bani europeni a acestui program. Sunt alocate 300 de milioane de euro, iar diferenţa de până la un miliard două sute, un miliard trei sute de milioane, va fi suportată din veniturile Agenţiei Naţionale de Cadastru”, a spus Dragnea.

    El a amintit că legislaţia a fost modificată în sensul în care veniturile pe care agenţia le încasa nu mai merg la bugetul de stat, ci rămân la dispoziţia agenţiei cu scopul utilizării numai pentru finanţarea programului.

    Dragnea şi-a exprimat speranţa că Ministerul de Finanţe va semna proiectul hotărârii de guvern, având în vedere că în urma discuţiilor dintre cele două ministere au fost lămurite toate aspectele financiare şi de angajare a personalului.

    “Este un program ultra-necesar ce se va întinde pe 7-8 ani. Vom stabili şi modul în care se prioritizează localităţile, vrem să mergem pe principiul cadastrului general, adică atunci când se ia o unitate administrativ teritorială se face cadastru complet, nu pe categorii:, extravilan, intravilan”, a spus ministrul.

    Liviu Dragnea a făcut acest anunţ în cadrul unui forum pe tema fondurilor europene. În acest context, el a prezentat valoarea finanţării totale a POR în perioada 2014-2020 care, potrivit lui Dragnea, este cu 3.584 milioane de euro mai mare comparativ cu alocarea 2007-2013, respectiv 8.250 milioane de euro.

    POR 2014-2020 este structurat pe 12 axe prioritare şi va finanţa noi tipuri de investiţii, cum ar fi: centre de transfer tehnologic, eficienţa energetică în clădiri publice, iluminat public, pentru mobilitate urbană, regenerare socială şi economică a comunităţilor marginalizate şi a zonelor sărace, creşe, grădiniţe, 3 spitale regionale etc.

  • Ponta a schimbat conducerea Agenţiei de Cadastru, la propunerea lui Dragnea

    Agenţia funcţionează în subordinea Ministerului Dezvoltării.

    În iunie anul trecut, Marius Ursu era numit din nou director general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, la doar trei luni după ce demisionase de la conducerea aceleiaşi instituţii, actul de numire fiind semnat de Ponta, după ce tot Ponta îl revocase de la ANCPI.

    În decizia premierului prin care Marius Ursu era reinstalat la şefia ANCPI se arăta că numirea este efectuată la propunerea vicepremierului Liviu Dragnea.

    Pe 24 martie 2014, Marius Ursu demisionase de la ANCPI, post pe care îl ocupa de doi ani, iar Ponta semnase decizia de revocare, la cerere, pe 27 martie, atribuţiile de conducere a instituţiei fiind preluate temporar de către directorul general adjunct, Marcel Grigore.

    Anterior, Ursu a condus Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş, având sprijinul PSD.

    Ursu demisionase de la ANCPI la doar trei zile după ce în Monitorul Oficial era publicată ordonanţa de urgenţă privind reorganizarea noului Guvern, care prevedea, printre altele, că Autoritatea Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară trece din coordonarea secretarului general al Guvernului în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, condus de Liviu Dragnea.

    În luna mai 2012, în prima şedină a Guvernului USL, Inspectoratul de stat în Construcţii şi Oficiul pentru Cadastru au fost transferate din gestionarea Ministerului Dezvoltării, condus până atunci de Elena Udrea (din partea PDL) în subordinea Executivului, premierul Victor Ponta afirmând atunci că cele două structuri au fost trecute anterior la minister “mai mult pe criterii personale” decât funcţionale.

  • DIICOT: Ioan Niculae a vândut fără drept imobile şi părţile sociale deţinute la firmele sale

     Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) informează că procurorii structurii centrale au dispus, în dosarul 146/D/P/2010 (cunoscut ca dosarul Romgaz-Interagro), punerea sub acuzare a opt suspecţi, ca urmare a cercetărilor declanşate încă din 2012, împreună cu poliţişti din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate.

    Astfel, în 23 iunie, s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de Ioan Niculae, soţia acestuia, Domniţa Niculae, fiica omului de afaceri, Adina Niculae, şi o apropiată a sa, Nicoleta Toncea.

    Toţi patru sunt suspectaţi de sustragere de sub sechestru şi spălare de bani, în sarcina omului de afaceri fiind şi infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut în ianuarie cu peste 8%

     Cele mai multe tranzacţii s-au realizat în Bucureşti (3.382), în Bihor (3.186) şi Timiş (3.081), iar cele mai puţine operaţiuni au fost înregistrate în Teleorman – 382, Bistriţa Năsăud – 466 şi Sălaj, potrivit datelor ANCPI.

    În aceeaşi perioadă, numărul operaţiunilor de cadastru şi carte funciară la nivel naţional a fost de 430.029, cu aproape 71.000 mai mult faţă de ianuarie 2013. Cele mai multe operaţiuni de cadastru şi carte funciară au fost înregistrate în Bucureşti – 22.730, Timiş – 21.268 şi Cluj – 21.003, iar cele mai puţine în judeţele Buzău– 4.116, Olt– 4.219 şi Vâlcea – 4.439.

    În Bucureşti, Constanţa, Botoşani, Argeş, Tulcea şi Ialomiţa sunt singurele judeţe unde numărul operaţiunilor de cadastru şi carte funciară s-au diminuat comparativ cu 2013 în rest fiind consemnate creşteri, potrivit ANCPI.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Agenţia de Cadastru: Numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut cu 16% la zece luni

     Astfel, numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut cu peste 92.000 în primele zece luni faţă de intervalul corespunzător din 2012, potrivit ANCPI.

    Cele mai multe tranzacţii imobiliare până la finele lunii octombrie au fost înregistrate în Bucureşti – 48.343, Timiş – 40.620 şi Arad – 34.854, iar cele mai puţine în Teleorman – 4.143, Bistriţa-Năsăud – 5.286 şi Covasna – 6.847.

    La nivel naţional, în luna octombrie au fost înregistrate 74.783 tranzacţii imobiliare, cu 6.363 mai multe faţă de luna precedentă şi cu 5.838 mai multe comparativ cu luna octombrie 2012.

    În luna octombrie, cele mai multe tranzacţii imobiliare au fost înregistrate în Bucureşti – 5.412, Timiş – 4.316 şi Ilfov – 3.919. Cele mai puţine tranzacţii imobiliare au fost înregistrate în judeţele Teleorman – 511, Bistriţa-Năsăud – 572 şi Covasna – 738.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zgonea vrea să recepţioneze clădirea Palatului Parlamentului, pentru a se putea accesa fonduri europene

     “Vreau să facem recepţia. Această clădire mănâncă bani mulţi de 23 de ani şi nu s-a încheiat niciodată recepţia. Dacă nu este recepţionată, nu este cadastrată, neavând cadastru nu putem aplica pentru fonduri europene”, a afirmat Valeriu Zgonea.

    El a spus că fără recepţia clădirii nu se poate face nimic, cum ar fi accesarea de fonduri europene pentru instalaţiile de încălzie, de energie electrică, pentru deşeuri.

    “Noi nu putem să accesăm fonduri pentru că nu avem instrumente, documente care să confere statului român că este proprietarul acestei clădiri şi atunci este exclus din strat de la fonduri europene”, a adăugat Zgonea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Numărul tranzacţiilor a crescut în primele opt luni ale anului cu 17,5%

     Astfel, numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut cu peste 79.000 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, se arată într-un comunicat al ANCPI.

    La nivel naţional, în luna august, au fost înregistrate 67.571 tranzacţii imobiliare, cu 6.595 mai puţine faţă de luna precedentă şi cu 2.637 mai multe comparativ cu luna august 2012.

    Cele mai multe tranzacţii imobiliare în primele opt luni au fost înregistrate în Bucureşti – 37.544, Timiş – 32.700 şi Arad – 27.941, iar cele mai puţine în Teleorman – 3.144, Bistriţa-Năsăud – 4.221 şi Gorj – 5.288.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro