BusinessMagazin

Tag: cadastru

  • USR a sesizat CCR pe legea care „ameninţă dreptul de proprietate al românilor”

    „USR a depus sesizare la Curtea Constituţională cu privire la legea PSD-PNL-UDMR care, sub pretextul facilitării implementării Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, ia în derâdere dreptul de proprietate al românilor. Dacă legea intră în vigoare, persoana care figurează în registrul agricol chiar şi o zi, fără să aibă un drept de proprietate asupra terenurilor, devine proprietar pe loc, din cauza ambiguităţii textului care lasă loc la interpretări”, transmite USR.

    „Prin modificările aduse, e suficient, practic, să plăteşti impozitul pentru anul 2022 pentru imobilul altuia, figurezi în registrul agricol – practicile în acest sens în mediul rural fiind frecvente – şi devii latifundiar. În aceste condiţii, cei care sunt adevăraţii proprietari rămân peste noapte fără terenuri. De ce? Pentru că aşa au votat PSD, PNL şi UDMR. După ani de litigii, după ani în decursul cărora s-a încercat să se facă dreptate românilor faţă de naţionalizările abuzive din perioada comunistă, avem acum de-a face cu o expropriere de drept privat”, a declarat Oana Murariu, deputat USR.

    Potrivit acestei, într-un proiect necesar şi util, „coaliţia PSD-PNL-UDMR a strecurat o prevedere prin care batjocoreşte dreptul de proprietate al românilor”.

    „Este vorba de forma modificată a art. 41 alin. 10, potrivit căreia <terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, se înscriu în cartea funciară, în lipsa actelor de proprietate şi se intabulează dreptul de proprietate asupra acestora în favoarea actualilor deţinători ai construcţiilor, în baza certificatului prin care se atestă că imobilul este înregistrat în registrul agricol, eliberat de unitatea administrativteritorială în raza căreia este amplasat imobilul şi a documentaţiei cadastrale>”. Nu este admisibil să se ascundă în spatele unor proiecte tehnice încălcări atât de flagrante ale unui drept pentru care românii au pus dintotdeauna un accent deosebit – dreptul de proprietate. În plus, proiectul a fost adoptat fără respectarea tuturor formalităţilor impuse de lege, neavând precizată clar sursa de finanţare pentru cheltuielile pe care aplicarea sa le implică, iar acest lucru este neconstituţional, potrivit unor decizii anterioare ale CCR referitoare la procesul legislativ”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • Acesta este NOUL TERITORIU al României. ANUNŢUL OFICIAL tocmai a fost făcut

    “Suprafata totala a teritoriului este de 238.397 km2. Suprafata totala a Romaniei a fost actualizata de catre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, in conformitate cu prevederile Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.7/1996, cu modificarile si completarile ulterioare”, arata raportul publicat de INS şi citat de stirileprotv.ro

    In urma actualizarii suprafetei Romaniei, toate documentele oficiale si site-urile de informatii publice vor trebui, de asemenea, actualizate, in conditiile in care pe site-urile publice sau private ce cuprind informatii despre Romania este trecuta vechea suprafata, de 238.391 kmp.

  • Acesta este NOUL TERITORIU al României. ANUNŢUL OFICIAL tocmai a fost făcut

    “Suprafata totala a teritoriului este de 238.397 km2. Suprafata totala a Romaniei a fost actualizata de catre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, in conformitate cu prevederile Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.7/1996, cu modificarile si completarile ulterioare”, arata raportul publicat de INS şi citat de stirileprotv.ro

    In urma actualizarii suprafetei Romaniei, toate documentele oficiale si site-urile de informatii publice vor trebui, de asemenea, actualizate, in conditiile in care pe site-urile publice sau private ce cuprind informatii despre Romania este trecuta vechea suprafata, de 238.391 kmp.

  • Sunt recalculate tarifele de CADASTRU şi au fost introduse noi SCUTIRI de la plata acestora

    „Prevederile legale în vigoare, precum şi indicele de inflaţie înregistrat în perioada 2009-2017 justifică necesitatea amendării cadrului normativ care reglementează tarifele pentru serviciile furnizate de ANCPI/OCPI, în sensul modificării cuantumului tarifelor existente, dar şi al extinderii serviciilor puse la dispoziţia beneficiarilor, prin implementarea de servicii on-line”, se arată în referatul de aprobare privind necesitatea adoptării unui Ordin al directorului general al ANCPI.

    De asemenea, „aprobarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023 şi demararea înregistrării sistematice la nivelul sectorului cadastral din extravilan, şi pe cale de excepţie din intravilan, la nivelul a câteva sute de unităţi administrativ-teritoriale, a condus la creşterea semnificativă a numărului de lucrări înregistrate la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, ceea ce impune o nouă strategie în ceea ce priveşte enunţarea principiilor generale şi modalitatea de calcul a termenelor pentru soluţionarea cererilor de înregistrare sporadică”.
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sunt recalculate tarifele de CADASTRU şi au fost introduse noi SCUTIRI de la plata acestora

    „Prevederile legale în vigoare, precum şi indicele de inflaţie înregistrat în perioada 2009-2017 justifică necesitatea amendării cadrului normativ care reglementează tarifele pentru serviciile furnizate de ANCPI/OCPI, în sensul modificării cuantumului tarifelor existente, dar şi al extinderii serviciilor puse la dispoziţia beneficiarilor, prin implementarea de servicii on-line”, se arată în referatul de aprobare privind necesitatea adoptării unui Ordin al directorului general al ANCPI.

    De asemenea, „aprobarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023 şi demararea înregistrării sistematice la nivelul sectorului cadastral din extravilan, şi pe cale de excepţie din intravilan, la nivelul a câteva sute de unităţi administrativ-teritoriale, a condus la creşterea semnificativă a numărului de lucrări înregistrate la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, ceea ce impune o nouă strategie în ceea ce priveşte enunţarea principiilor generale şi modalitatea de calcul a termenelor pentru soluţionarea cererilor de înregistrare sporadică”.
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În primele nouă luni s-au înregistrat 703.509 tranzacţii imobiliare, cu 56.000 în plus faţă de 2015

    În primele nouă luni ale anului 2016 au fost înregistrate, la nivel naţional, 703.509 de tranzacţii imobiliare, cu peste 56.000 mai multe faţă de perioada ianuarie-septembrie 2015, informează Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

    În luna septembrie 2016 au fost tranzacţionate 85.838 de imobile în toată ţara, în creştere cu peste 1.200 faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna septembrie 2015, numărul tranzacţiilor a crescut cu aproape 7.500.

    Cele mai multe tranzacţii imobiliare, în primele nouă luni ale anului 2016, au fost înregistrate în Bucureşti – 69.678, Ilfov – 40.158 şi Timiş – 32.836. Judeţele în care au fost înregistrate cele mai puţine imobile tranzacţionate în aceeaşi perioadă sunt: Gorj – 6.538, Covasna – 6415 şi Bistriţa-Năsăud – 6.161.

    În luna septembrie 2016 cele mai multe tranzacţii imobiliare au fost înregistrate în Bucureşti – 8.024, Ilfov – 4.691 şi Cluj – 4.349.

    În primele nouă luni ale anului 2016, numărul ipotecilor şi al privilegiilor înscrise în cartea funciară la nivel naţional a fost 148.267, în creştere cu aproape 15.000 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

    Numărul operaţiunilor de cadastru şi carte funciară efectuate la nivel naţional în primele nouă luni ale anului este de aproximativ 4,7 milioane, în scădere cu 167.155 comparativ cu perioada similară a anului 2015.

    În perioada ianuarie-septembrie 2016, cele mai multe operaţiuni de cadastru şi carte funciară au fost înregistrate în Bucureşti, Timiş şi Ilfov, iar cele mai puţine operaţiuni au fost înregistrate în judeţele Covasna, Sălaj şi Mehedinţi.

  • FOCUS: România, ţara proprietăţilor fantomă: mai mult de 75% din imobile nu au cadastru

     Sistemul de evidenţă a proprietăţilor este o componentă importantă a economiei de piaţă, dar în România nu prea funcţionează: 9.003.700 imobile (terenuri şi clădiri), reprezentând 22,51% din totalul de 40.000.000 de imobile suntînscrise în sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară. Cifrele sunt de la începutul lunii septembrie şi fac parte din argumentele unui raport de necesitate întocmit de Ministerul Economiei în vederea implementării unui proiect pentru dezvoltarea optimă şi rapidă a planului naţional de cadastrare imobiliară.

    Din acelaşi document, supus, miercuri, 7 septembrie, dezbaterii instituţiilor de resort de la nivel central, rezultă că, la începutul anului trecut, doar şapte unităţi administrativ-teritoriale (UAT) din totalul de 3.181 din ţară aveau cadastrul făcut.

    “Din acest total, 2.861 UAT sunt în mediul rural şi includ aproximativ 32 de milioane de imobile. La finalul anului 2015, ca urmare a reglementării, prin Legea nr. 150/2015 de modificare şi completare a Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, a finanţării de către Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a lucrărilor de înregistrare sistematică iniţiate prin proiectul CESAR, înregistrarea sistematică a fost finalizată în 17 UAT- uri”, se arată în documentul intitulat “România competitivă: Un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă” întocmit de Ministerul Economiei.

    Proiectul CESAR este “Proiectul privind Completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeanăpentru restructurarea agriculturii”, înfiinţat în baza uui acord de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FOCUS: România, ţara proprietăţilor fantomă: mai mult de 75% din imobile nu au cadastru

     Sistemul de evidenţă a proprietăţilor este o componentă importantă a economiei de piaţă, dar în România nu prea funcţionează: 9.003.700 imobile (terenuri şi clădiri), reprezentând 22,51% din totalul de 40.000.000 de imobile suntînscrise în sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară. Cifrele sunt de la începutul lunii septembrie şi fac parte din argumentele unui raport de necesitate întocmit de Ministerul Economiei în vederea implementării unui proiect pentru dezvoltarea optimă şi rapidă a planului naţional de cadastrare imobiliară.

    Din acelaşi document, supus, miercuri, 7 septembrie, dezbaterii instituţiilor de resort de la nivel central, rezultă că, la începutul anului trecut, doar şapte unităţi administrativ-teritoriale (UAT) din totalul de 3.181 din ţară aveau cadastrul făcut.

    “Din acest total, 2.861 UAT sunt în mediul rural şi includ aproximativ 32 de milioane de imobile. La finalul anului 2015, ca urmare a reglementării, prin Legea nr. 150/2015 de modificare şi completare a Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, a finanţării de către Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a lucrărilor de înregistrare sistematică iniţiate prin proiectul CESAR, înregistrarea sistematică a fost finalizată în 17 UAT- uri”, se arată în documentul intitulat “România competitivă: Un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă” întocmit de Ministerul Economiei.

    Proiectul CESAR este “Proiectul privind Completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeanăpentru restructurarea agriculturii”, înfiinţat în baza uui acord de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.