BusinessMagazin

Tag: ca

  • Alegerile pentru locurile salariaţilor în CA al SRR, anulate de instanţă. Decizia nu este definitivă

    “Curtea de Apel Bucureşti a hotărât, în data de 5 iunie 2015, anularea alegerilor ce s-au organizat în data de 3 iunie 2014 pentru cele două locuri destinate reprezentanţilor salariaţilor în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune-SRR, solicitând, totodată, pârâtei, publicarea hotărârii într-un ziar de circulaţie naţională şi pe pagina de internet a SRR, precum şi acordarea de daune morale reclamanţilor”, potrivit unui comunicat remis, luni, agenţiei MEDIAFAX de Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind.

    Potrivit comunicatului, Curtea de Apel a confirmat astfel “ilegalităţile sesizate de Sindicatului Unit al Salariaţilor-Radio România şi de Comitetul Executiv al Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind faţă de Dispoziţia Comitetului Director al Societăţii Române de Radiodifuziune nr. I.23 din 3 iunie 2014 semnată de Ovidiu Miculescu, Preşedinte – Director general, de a interzice accesul persoanelor din afara instituţiei de a candida pentru locurile prevăzute de lege în Consiliul de Administraţie, ca reprezentanţi ai salariaţilor şi, totodată, ai societăţii civile”.

    Totodată, prin acest comunicat, MediaSind solicită Parlamentului să demită, în regim de urgenţă, Consiliul de Administraţie al SRR, prin respingerea raportului de activitate al instituţiei. MediaSind are în vedere în solicitarea sa atât decizia CAB, cât şi faptul că “există în cercetare o plângere penală privind abuzurile în cazul alegerilor din SRR”.

    În fapt, Sindicatul Unit al Salariaţilor – Radio România (SUS-Radio România), Cristian Pîrvulescu, Adrian Moise, Teodora Stanciu, Elena Jipescu şi Niculae Lev-Iulia au dat în judecată Societatea Română de Radiodifuziune pe 1 iulie 2014, printr-un dosar înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti, secţia Contencios administrativ şi fiscal, cerând anularea rezultatului alergerilor din instituţie, pentru desemnarea celor doi reprezentanţi ai salariaţilor în CA al SRR.

    Pe 6 iunie 2014, Adrian Moise, preşedinte al SUS-Radio România, a declarat, pentru MEDIAFAX, că membrii Comitetului Director al SRR au decis regulamentul scrutinului, potrivit căruia la acele alegeri nu pot candida şi persoane din afara Radioului Public, aşa cum s-a întâmplat la precedentele alegeri organizate în instituţie. El a contestat totodată faptul că mai multe propuneri de candidatură au fost respinse la alegerile organizate de SRR. Printre acestea s-au numărat şi cele făcute de SUS-Radio România – Adrian Moise, Cristian Pîrvulescu, Teodora Stanciu şi Elena Jipescu.

    În acest proces, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis pe 5 iunie să anuleze articolele 1-5 din Regulamentul privind desfăşurarea alegerilor de desemnare a candidaţilor pentru reprezentanţii salariaţilor în CA al SRR, aprobat prin dispoziţia Comitetului Director al SRR din 3 iunie 2014.

    De asemenea, CAB a anulat procesul verbal de stabilire a clasamentului final al alegerilor, înregistrat la SRR pe 7 iunie 2014, şi a obligat SRR la plata sumei de 100 de lei despăgubiri către fiecare reclamant persoană fizică pentru încălcarea dreptului de acces în funcţii şi demnităţi publice.

    Totodată, instanţa a obligat SRR să publice hotărârea într-un ziar de circulaţie naţională şi pe pagina sa de internet, pe cheltuiala sa, şi la plata sumei de 1.100 lei cheltuieli de judecată către reclamantul Sindicatul Unit al Salariaţilor – Radio România.

    Hotărârea CAB poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare.

    Nicoleta Balaci şi Adrian Doroş au fost validaţi în 2014 ca reprezentanţi ai salariaţilor Radioului Public în viitorul Consiliu de Administraţie al instituţiei, după cum au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, surse din Societatea Română de Radiodifuziune.

    Totodată, Marius Dorian Tănase şi Mihai Maiorescu au fost validaţi ca membri supleanţi ai Nicoletei Balaci şi Adrian Doroş în CA al SRR.

    Potrivit Legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societatii Române de Radiodifuziune, personalul angajat al instituţiei desemnează, prin vot secret, candidaţii pentru două locuri în Consiliul de Administraţie, în cadrul unui scrutin organizat de conducerea SRR. Membrii CA, inclusiv cei doi aleşi de salariaţi, sunt desemnaţi însă ulterior, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.

    Societatea Română de Radiodifuziune deţine în prezent posturile Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio3Net, Radio Bucureşti, peste 10 staţii regionale şi locale şi Radio Chişinău. Acestora li se adaugă postul online pentru copii Radio Junior şi agenţia de presă Rador.

  • Tarom are un nou Consiliul de Administraţie. CEO-ul Christian Heinzmann este unul dintre administratori

    Ceilalţi administratori sunt Dan Aurel Măchiţă, Dragoş Andrei, Tiberiu Ţiclea şi Radu Francis Florescu.

    Administratorii Tarom, aflaţi în funcţie în postura de interimari, şi-au dat demisia la începutul lunii martie, după ce Ministerul Transporturilor, proprietarul companiei, a stabilit componenţa viitorului Consiliu de Administraţie, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al operatorului aerian, Christian Heinzmann.

    CA al Tarom a fost condus, din mai 2014, de fostul şef al Direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie Gabriel Dumitraşcu. Ceilalţi administratori au fost Dante Stein, Toma-Dorin Cîmpeanu, Dan Andrei şi Anişoara Cornilă.

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, declara la 10 martie că Tarom este singura companie cu probleme mari din subordinea instituţiei pe care o conduce şi că este pregătit să caute “cu disperare” oameni capabili să pună în practică un program de restructurare a operatorului aerian.

    “La Tarom avem o problemă. Nu vă ascund, pentru că până la urmă nu are sens de ascuns nimic, săptămâna aceasta ar trebui să facem AGA şi CA. Am discutat până acum cu cei propuşi pe 109 (OUG 109/ 2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, n.r.) pentru membri ai Consiliului de Administraţie şi cei care ar putea fi potenţiali preşedinţi ai Consiliilor de Administraţie. Primii trei propuşi, toţi m-au refuzat. Azi am avut discuţii cu ultimul”, a afirmat Rus.

    Ministrul Transporturilor afirma la finele lunii noiembrie că Tarom a raportat rezultate pozitive în 2014, dar nu beneficiază de “cel mai fericit” management, o parte din sindicate “sunt în contrasens” şi va fi necesară restructurarea companiei.

    Operatorul aerian de stat a în­cheiat anul trecut cu pierderi de 119 milioane de lei, în scădere cu 8% faţă de 2013, iar pentru 2015 estimează un rezultat negativ de 8 milioane de lei, potrivit informaţiilor transmise către ZF de Ministerul Transporturilor.

     

  • C&A creşte oferta de produse pentru bebeluşi

    Procesul de standardizare GOTS pentru fibre organice defineşte cerinţele acceptate la nivel internaţional care includ nu doar criteriile ecologice, sociale şi de calitate de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare, dar şi măsurarea nivelului chimicalelor şi testarea reziduurilor.

    Thorsten Rolfes, head of corporate communication Europe, a explicat: „Este foarte important pentru noi să asigurăm siguranţa şi performanţa chimică a produselor noastre. Vom continua acest proiect şi vom face eforturi astfel încât sigiliul GOTS să devină tot mai vizibil.”

    Prin sigiliul “bumbac bio”, 80% din textile sunt certificate conform Organic Content Standard (OCS – Standardul pentru Conţinut Organic) şi 20% conform Global Organic Textile Standard (GOTS). Noua ofertă pentru bebeluşi este prima colecţie C&A care afişează în mod vizibil certificarea GOTS.

    C&A foloseşte bumbacul organic din 2004. Sigiliul „bumbac organic” C&A a fost introdus în 2007 pentru a-i ajuta pe clienţi să identifice cu uşurinţă textilele din bumbac organic. Astăzi, „bumbacul bio” reprezintă 38% din vânzările totale de bumbac, în magazinele reţelei, în timp ce alte tipuri de bumbac sustenabil reprezintă 40% din vânzările de bumbac şi peste 27% din colecţia totală.

    C&A caută resurse pentru ca până în anul 2020 întreaga colecţie din bumbac să provină din surse sustenabile. Produsele din „bumbac bio” sunt vândute la aceleaşi preţuri cu produsele convenţionale, se arată într-un comunicat al companiei.

    Condiţiile stricte GOTS în privinţa produselor chimice includ un proces de aprobare din partea unui organism de certificare recunoscut GOTS. Integritatea produselor certificate GOTS este asigurată de sistemul de monitorizare GOTS, care include inspecţii pe teren şi atestarea procesatorilor, producătorilor şi comercianţilor de către organisme independente, acreditate special, precum şi certificate de tranzacţionare pentru întreg lanţul de custodie.

    Cu peste 1.575 de magazine în 21 de ţări europene şi cu peste 35.000 de angajaţi, C&A Europa este unul dintre retailerii de top din domeniul vestimentar european. Peste două milioane de vizitatori trec zilnic pragul magazinelor C&A. În afara Europei, C&A este prezentă şi în Brazilia, Mexic şi China.

  • Consiliul de Administraţie al TVR a aprobat schimbarea strategiei de programe a SRTv, prin diferenţierea identităţii posturilor

    Potrivit informaţiilor postate pe site-ul Televiziunii Române, Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune a adoptat, pe 31 iulie, o hotărâre prin care a aprobat “schimbarea strategiei de programe a SRTv, prin diferenţierea identităţii editoriale a canalelor publice conform legii nr. 41/1994, prin modificarea grilelor cadru, cu respectarea tuturor prevederilor legale incidente”.

    “Comitetul Director va elabora noua strategie de programe a SRTv, care, însoţită de calendarul implementării şi de analiza tehnico-economică, vor fi supuse spre aprobare în următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie”, se mai spune în hotărârea CA.

    De punerea în aplicare a hotărârii răspunde Comitetul Director al TVR.

    Această hotărâre a CA poate deschide calea transformării TVR 1 din televiziune generalistă în televiziune de ştiri.

    Totuşi, membrii CA au amânat, pe 31 iulie, luarea unei decizii în privinţa transformării TVR 1 în televiziune de ştiri şi au solicitat membrilor Comitetului Director al instituţiei elaborarea unui studiu referitor la oportunitatea modificării formatului acestui post, după cum au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, surse din SRTv.

    SPUSTV, sindicatul reprezentativ din TVR, a declarat pe 30 iulie, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că preşedintele-director general al Televiziunii Române, Stelian Tănase, vrea ca TVR 1 să se transforme în televiziune de ştiri, de la 1 septembrie, însă Comitetul Director s-a opus acestei iniţiative.

    “Conducerea SPUSTV susţine poziţia membrilor Comitetului Director al SRTV, care s-au opus initiaţivei de a transforma TVR 1 (ce are profil generalist, n.r.) într-un canal de nişă – post de ştiri de la 1 septembrie – şi de a face din TVR 2 un amestec de emisiuni de pe mai multe canale. Sperăm că cei care au dat dovadă de profesionalism să continue să ia decizii, nu la comanda vreunui preşedinte – director general, ci de fiecare dată să o facă în scopul creşterii audienţei şi importanţei TVR şi în interesul angajaţilor ei”, se spunea în comunicatul de presă remis agenţiei MEDIAFAX de Sindicatul pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR (SPUSTV), principalul sindicat din Societatea Română de Televiziune.

    Contactat pe 30 iulie de MEDIAFAX, Stelian Tănase, care este atât membru al Comitetului Director, cât şi al Consiliului de Administraţie, a susţinut iniţial că această informaţie “este falsă”, precizând totuşi că există o discuţie mai veche în SRTv privind definirea mai clară a principalelor două televiziuni din portofoliul SRTv – TVR 1 de TVR 2.

    “Este o discuţie veche, în sensul în care s-a discutat dacă TVR 1 şi TVR 2 să capete personalitate distinctă sau să fie tot aşa, la fel. Şi mâine, la Consiliul de Administraţie, pentru că nu se poate face o schimbare de strategie editorială decât cu aprobarea CA, se va discuta, pe lângă alte puncte, şi acest punct”, a declarat Stelian Tănase.

    Întrebat dacă membrii Comitetului Director, din care face parte şi el, au respins propunerea de transformare a TVR 1 în televiziune de ştiri, Stelian Tănase a răspuns: “Nu s-a respins nimic. Se discută în Consiliul de Administraţie, pentru că numai Consiliul de Administraţie poate să decidă schimbarea strategiei TVR. Nu ai voie ca director sau Comitet Director să faci această schimbare. Deci trebuie automat să meargă în Consiliul de Administraţie”.

    Pe de altă parte, întrebat dacă el personal crede că TVR 1 ar trebui să fie centrată pe zona de ştiri, Stelian Tănase a spus că nu crede asta. “La Realitatea, unde eram, eu făceam documentare”, a spus acesta.

    Întrebat care este propunerea făcută de el în privinţa TVR 1 şi TVR 2, Tănase a spus că nu a propus nimic. “Şedinţa (Comitetului Director, n.r.) a fost condusă de Cristian Zgabercea, nu de Stelian Tănase”, a spus Tănase.

    În cele din urmă, Stelian Tănase a recunoscut că există o propunere ca TVR 1 să se transforme într-o televiziune de “News & Current Affairs”, iar TVR 2 să funcţioneze ca televiziune generalistă.

    “Canalul 1 să se transforme într-un news and current affairs – ăsta e un format de la BBC – şi al doilea ca să fie un canal generalist. Dar această discuţie a fost propusă în TVR de acum şase luni de doamna Irina Radu (directorul de programe al TVR, n.r.), nu de Stelian Tănase. Eu mi-am însuşit-o, ca să zic aşa, iar noi o discutăm de şase luni tot timpul”, a mai spus Stelian Tănase.

    Discuţia privind diferenţierea profilului TVR 1 de cel al TVR 2 vine după ce, în urmă cu aproximativ două săptămâni, Stelian Tănase a cerut şefilor de departamente din TVR să facă propuneri pentru desfiinţarea unor posturi, acţiune pe care SPUSTV, sindicatul reprezentativ din TVR, o consideră “profund ilegală şi imorală”.

    Situaţia în TVR a fost în ultimele săptămâni foarte tensionată, ca urmare a unei decizii a Comitetului Director al instituţiei, din care face parte şi Stelian Tănase, de reducere a timpului de lucru al salariaţilor şi, implicit, a câştigurilor lor salariale cu 20%.

    După această decizie, salariaţi ai TVR au intrat în grevă japoneză şi au protestat în mod repetat în curtea Televiziunii Române din Bucureşti, dar şi în studiourile teritoriale ale televiziunii.

    Pe 25 iunie, însă, Consiliul de Administraţie al TVR, din componenţa căruia face parte şi Stelian Tănase, a respins planul de reducere a timpului de lucru al salariaţilor de la 8 la 6 ore şi a câştigurilor lor salariale cu 20%, după cum au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, surse din Televiziunea Română.

  • CA al TVR a respins planul de reducere a timpului de lucru al angajaţilor şi a salariilor acestora

    La jumătatea lunii mai, conducerea Societăţii Române de Televiziune (SRTv) dorea să reducă timpul de lucru al angajaţilor instituţiei de la 8 la 6 ore pe zi şi câştigurile salariale ale acestora cu 25%. Decizia viza în principiu toate zonele din Televiziunea Română şi urma să îi afecteze din acest an pe toţi angajaţii.

    Contactat pe 14 mai de MEDIAFAX, Dragoş Bocanaciu, preşedintele Sindicatului pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR (SPUSTV), principalul sindicat din SRTv, a confirmat că există o astfel de idee în TVR, care, “din punct de vedere al calităţii, este foarte păguboasă”.

    “Eu am spus în discuţiile pe care le-am avut cu membrii Comitetului Director şi cu alţi oameni din Televiziunea Română că este o măsură care, din punct de vedere al calităţii, este foarte păguboasă, în sensul că reducerea câştigurilor salariale cu 25% îi va demotiva pe oameni rău de tot şi nu va avea decât un efect groaznic din punctul de vedere a ceea ce se vede pe post, un lucru pe care noi nu ni-l permitem”, a declarat pentru MEDIAFAX Dragoş Bocanaciu, pe 14 mai.

    Pe data de 26 mai, Dragoş Bocanaciu anunţa că, începând din 27 mai, angajaţii TVR vor intra în grevă japoneză, aceştia protestând, printre altele, faţă de decizia de reducere a timpului de lucru de la 8 la 6 ore.

    Angajaţii TVR au continuat pe parcursul unei săptămâni greva japoneză în care au intrat pe 27 mai, în semn de protest faţă de decizia Comitetului Director de reducere a timpului de lucru al salariaţilor şi a câştigurilor salariale ale acestora, luând în calcul şi organizarea unui marş de protest.

    Totodată, pe 28 mai, peste 200 de angajaţi ai Televiziunii Române s-au adunat în curtea instituţiei din Bucureşti în semn de protest faţă de decizia Comitetului Director. Lor li s-au alăturat angajaţi ai staţiilor locale ale TVR, care au ieşit de asemenea în curţile sediilor acestora.

    În acest context, Consiliul de Administraţie al TVR a amânat, pe 28 mai, discuţia privind planul de reducere a timpului de lucru al salariaţilor şi a câştigurilor lor salariale cu 20-25% (nu a fost făcut public un procent exact, n.r.).

    Pe de altă parte, Stelian Tănase, pe atunci director general interimar al Societăţii Române de Televiziune (SRTv), a declarat, pe 29 mai, pentru MEDIAFAX că şi el este în grevă japoneză, glumind că este “primul patron care face grevă din istorie” şi precizând că este părtaş la aceeaşi dramă cu angajaţii TVR.

    În anul 2013, TVR a fost marcat de procesul de concediere colectivă. Astfel, în urma selecţiei de personal din 2012, la începutul anului 2013 au fost concediaţi 619 angajaţi.

    Într-o conferinţă de presă din 5 martie, Stelian Tănase a declarat că numărul de angajaţi înainte de restructurarea care s-a făcut anul trecut în Societatea Română de Televiziune era de 3.149 (număr de posturi 3.236).

    Stelian Tănase, care, săptămâna trecută, a fost votat de Parlament preşedinte al Consiliului de Administraţie al TVR, a mai spus în conferinţa din martie că, după restructurare, TVR a rămas cu 2.535 de angajaţi (2.450 de posturi).

    TVR avea la sfârşitul lui 2013 datorii fiscale de 510,8 milioane de lei, în timp ce datoriile comerciale erau de 161,3 milioane de lei, potrivit raportului de activitate al instituţiei pe anul trecut.

    De asemenea, datoriile istorice ale Televiziunii Române se ridicau la 787.866.013 lei la sfârşitul anului trecut.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 6-12 mai

    7.05
    Conferinţa europeană “Proiectul unei Uniuni Monetare Europene profunde şi autentice” (Bruxelles)

    7-8.05
    Conferinţa europeană privind planul strategic pentru tehnologii energetice (Dublin)

    8.05
    INSSE anunţă cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul în luna martie

    9.05
    Concert Zdob şi Zdub şi Andra de Ziua Europei (Parcul Plumbuita, Bucureşti)

    9-12.05
    Exporom Auto&Moto Show (Centrul expoziţional Exporom, Pantelimon)

    10.05
    INSSE publică statistica înmatriculărilor noi de vehicule rutiere

    10-12.05
    Târgul Naţional Imobiliar – TNI (Palatul Parlamentului, Bucureşti)

    25.04-12.05
    Expoziţie de ouă încondeiate (MŢR, Bucureşti)

  • 1.300 de caracaleni fac zilnic 15.000 de haine pentru H&M, Zara şi C&A: “Tot ce producem ia drumul exportului”

    Fabrica Romaniţa din Caracal lucrează de opt ani pentru cei trei giganţi din lumea modei şi ar avea nevoie de încă 300 de angajaţi pentru a face faţă comenzilor. „Circa 50% din producţie merge către H&M, restul către Zara şi C&A. Realizăm îmbrăcăminte pentru femei şi tineret şi tot ce producem ia drumul exportului”, spune Iuliana Dinoiu Tihon, directorul fabricii şi unul dintre acţionari.

    România a fost mulţi ani una dintre principalele destinaţii de producţie ale retailerilor vest-europeni. Principalul avantaj al pieţei locale era forţa de muncă ieftină comparativ cu orice altă ţară europeană. În ultimii ani România a pierdut o parte din comenzi din cauza pieţei asiatice, care s-a făcut remarcată prin costuri chiar mai mici cu forţa de muncă. Cu toate acestea, apropierea geografică de pieţele vestice face ca România să fie în continuare o destinaţie atrăgătoare pentru retaileri, în special europeni. Aşa că suntem singurul stat din Europa care se numără în top zece furnizori ai retailerului C&A, alături de China, Bangladesh sau Pakistan. Olandezii produc anual în sistem lohn circa opt milioane de articole de îmbrăcăminte, pe care ulterior le vând în toate ţările din Europa.

    Tot opt milioane de haine şi pantofi ai grupului spaniol Inditex sunt realizaţi pe piaţa locală. Proprietarul brandurilor Zara, Bershka şi Pull & Bear realizează anual în sistem de lohn în România 1% din totalul producţiei de la nivel mondial. „Inditex are o bază stabilă de furnizori în România. Avem o relaţie de lungă durată cu circa 80 de producători care ne oferă o largă varietate de haine şi pantofi. Producţia în România reprezintă aproximativ 1% din tot ce vinde Inditex„, spuneau acum câteva luni reprezentanţii grupului spaniol. Inditex, un business de circa 16 miliarde de euro anul trecut, deţine în continuare fabrici proprii, însă cei mai mulţi parteneri realizează haine sub brandurile Zara, Bershka sau Pull & Bear în sistem de lohn pentru compania spaniolă. Una dintre unităţile proprii de producţie ale lanţului se află la doar câţiva paşi de sediul central al grupului, în Arteixo, un sat de circa 25.000 de locuitori, aflat la circa zece kilometri de La Coruñna, în nord-vestul Spaniei. De aici, din acest sat aruncat parcă la marginea Europei, la doar câţiva kilometri de Oceanul Atlantic, sunt controlate cele aproape 6.000 de magazine, cei peste 100.000 de angajaţi şi vânzările de miliarde de euro.

  • Cine sunt românii care fac haine pentru Zara, H&M şi C&A

    FIE CĂ MERGI LA LAS VEGAS, ÎN TOKIO, la Paris sau Bucureşti, nu trebuie să cauţi mult ca să găseşti bluze, rochii şi pantofi pe a căror etichetă să apară „made in Romania„. Unele sunt desenate în comuna Păuleşti, judeţul Prahova, altele sunt croite şi cusute la Caracal sau la Focşani. Există însă şi haine care sunt realizate 100% în România, de la desen la croială şi cusătură. Singurul care nu este „made in Romania” este brandul.

    O mână de designeri din Păuleşti, judeţul Prahova, o comună aflată la zece kilometri de Ploieşti, creionează modele de rochii şi bluze H&M care, după ce sunt aprobate de achizitorii gigantului suedez, prind contur şi apoi ajung pe umeraşele magazinelor. „O dată la două-trei luni realizăm o colecţie pentru H&M, mergem şi o prezentăm în Suedia, iar achizitorii lor aleg anumite modele. Acestea devin comenzi pentru noi„, spune Gabriela Gherghina, head-designer pentru compania Ottorose Rom. Numele Ottorose Rom a apărut pentru prima dată în prim-plan în urmă cu câteva zile, când retailerul H&M a făcut publică lista furnizorilor locali. Pe această listă apăreau nouă furnizori şi 20 de fabrici în care gigantul suedez realiza haine, iar cel mai des întâlnit pe această listă este numele Ottorose Rom, care lucrează atât în fabrica proprie, cât şi în alte cinci unităţi de producţie pe care le subcontractează. Pentru că nu face faţă comenzilor în micuţa fabrică proprie, care numără în total 25 de angajaţi.

    Numele fabricilor locale cu care lucrează retailerii internaţionali a fost, mult timp, unul dintre cele mai bine păstrate secrete. Deşi pe etichetele fustelor, bluzelor sau rochiilor Zara, H&M sau C&A apare „made in Romania„, nu apare însă nicio adresă. H&M a fost primul care a „desecretizat„ lista ce cuprinde 20 de fabrici româneşti, cu afaceri de circa 100 de milioane de euro şi cu un total de 7.000 de angajaţi. Datele dezvăluie faptul că România este, alături de Bulgaria şi Turcia, unul dintre principalii furnizori la nivel european. Cei mai mulţi sunt însă din Asia, din state precum China sau Bangladesh, unde toţi retailerii au ales să producă pentru costurile mai mici cu forţa de muncă.

    Producătorii şi retailerii refuză să dea date oficiale despre preţul articolelor, însă, potrivit informaţiilor Business Magazin furnizate de jucătorii din piaţă, preţul poate ajunge în magazine chiar de zece ori mai mare decât cel cu care un produs pleacă pe poarta fabricii. „În România sunt confecţionate multe din hainele comercializate de H&M. Vorbim, de exemplu, despre costume, jachete sau blazere”, spun reprezentanţii gigantului suedez. Ei precizează că România este recunoscută pentru expertiza pe care o are în ceea ce priveşte realizarea produselor, motiv pentru care compania a dezvoltat parteneriate cu producători locali cu mult înainte de intrarea sa pe piaţa locală acum doi ani. „Colaborarea cu furnizorii din România are o tradiţie de peste 20 de ani.„ Potrivit datelor făcute publice de compania suedeză, cele mai multe fabrici sunt amplasate în zona Moldovei, însă există şi câteva excepţii, printre care se numără şi Ottorose Rom.

    ABSOLVENTĂ A FACULTĂŢII DE ARTE DECORATIVE ŞI DESIGN DIN BUCUREŞTI, Gabriela Gherghina spune că biroul de design Ottorose Rom de la Păuleşti s-a axat pe realizarea unor produse mai speciale, „de aceea primim pentru fiecare model comenzi de 20.000 până la 150.000 de bucăţi”. România este prin tradiţie o piaţă de lohn, în care marii retaileri internaţionali – fie companii mass-market (H&M, Zara sau C&A), fie de lux (Gucci, Dolce & Gabbana) – realizează hainele care apoi ajung în magazinele din toate colţurile lumii. Modelul de business în acest caz presupune că fabrica primeşte de la retailer modelul şi doar îl execută – croieşte după un tipar deja existent şi apoi coase. În cazul Ottorose însă, procesul se schimbă şi hainele practic iau naştere la Păuleşti.

  • 1.300 de croitorese din Caracal produc haine H&M, Zara, C&A

    Compania Romaniţa din Caracal, care are 1.300 de angajaţi, produce zilnic 12-15.000 de haine pentru giganţii internaţionali H&M, Zara şi C&A.

    Fabrica lucrează de opt ani pentru cei trei retaileri din lumea modei şi ar avea nevoie de încă 300 de angajaţi pentru a face faţă comenzilor. Deşi hainele primesc eticheta „made in Roma­nia“, niciunul dintre marii retaileri de modă nu se gândeşte încă să pună pe hartă un magazin în Caracal.

    „Lucrăm la capacitate maximă pentru angajaţii pe care îi avem. Există însă o fluctuaţie foarte mare de personal şi deşi am fi dispuşi să mai luăm 300 de oameni nu vin suficiente persoane să se angajeze“, spune Iuliana Tihon Dinoiu, directorul general şi unul dintre acţionarii fabricii privatizate în 1996 prin metoda MEBO.

    Ea nu dă detalii despre preţul cu care vinde o bluză sau o rochie, însă potrivit datelor ZF furnizate de jucătorii din piaţă, preţul poate ajunge în magazine şi la de zece ori mai mare decât cel cu care un produs pleacă pe poarta fabricii.

    Un calcul simplu al ZF arată că la o producţie medie de 4 milioane de articole anual (13.500 pe zi timp de 300 de zile pe an) şi vânzări de 15 mil. euro, preţul mediu pe produs vândut de fabrica Ro­maniţa către H&M, Zara şi C&A este mai mic de 4 euro. În magazine însă o bluză costă în medie 10-15 euro la H&M şi C&A şi 20-30 de euro la Zara.


    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Adrian Vasilescu: BNR nu a dorit să dea niciun mesaj „în întâmpinarea“ şedinţei consiliului de administraţie

    Contactat de ZF, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a răspuns la câteva întrebări:

    Mulţi dintre cei care m-au sunat m-au întrebat dacă nu cumva BNR a vrut să dea un mesaj «în întâmpinarea» şedinţei din 7 ianuarie a consiliului de administraţie. Întrebarea are o logică a ei. În toată lumea, foruri sau instituţii importante, înaintea unor decizii, testează uneori opinia publică scoţând în faţă o voce din conducerea colectivă. BNR nu a folosit în nicio împrejurare o astfel de practică. Nici altă dată şi nici acum.

    Mai multe pe zf.ro