Tag: Business sportiv

  • Business sportiv. ​Cât contează sportul în învăţământ? În 11 judeţe din ţară nu există nici măcar un liceu cu profil sportiv

    Doar 36 de licee cu profil de educaţie fizică şi sport sunt la nivel naţional, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Cifra este similară cu situaţia de acum 20 de ani, când numărul acestor unităţi de învăţământ era de 31 de licee pentru întreaga ţară.

    Sunt judeţe în care există chiar două astfel de licee, cum ar fi Alba, Argeş, Bacău, Neamţ, dar şi zone întregi neacoperite de această ofertă educaţională.

    Liceele cu profil sportiv sunt încadrate la filiera vocaţională în sistemul românesc de învăţământ, având la dispoziţie şi o infrastructură sportivă pe care tinerii se pot antrena.

    Potrivit ofertei unui liceu cu profil sportivă din Cluj-Napoca, după ce promovează examenul de bacalaureat, elevii obţin un atestat care oferă posibilitatea încadrării într-un post de instructor sportiv, pot fi administratori de baze sportive, organizatori de competiţii.


    ​Judeţele fără niciun liceu cu profil sportiv: Caraş-Severin, Călăraşi, Covasna, Dâmboviţa, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Sibiu, Teleorman, Tulcea, Vâlcea. Sursa: INS


    Potrivit informaţiilor de pe site-ul Liceului cu program sportive Mircea Eliade din Bucureşti, printre foştii elevi ai şcolii se numără Alina Dumitru, campioană olimpică la judo, George Ogăraru, fost fotbalist în România şi în străinătate.

    Astfel, cu toate că nu garantează performanţa sportivă, liceele cu acest profil pot reprezenta o rampă bună de lansare pentru tinerii care vor sau deja practică sport.

    În plus, în restul şcolilor nu se fac mai mult de două ore de sport pe săptămână. România are o infrastructură sportivă slab dezvoltată, iar incurajarea sportului în şcoli nu este o prioritate pentru autorităţi. Copiii nu pot practica diverse sporturi pentru că au nevoie de echipamente, ale căror costuri depăşesc în multe situaţii bugetele familiilor. Fără un sprijin din partea statului, e dificil ca pe viitor România să se mai poată lăuda cu sportivi de performanţă.

  • Business sportiv. Părinte de copil care joacă tenis, caut finanţare. Statul român nu susţine financiar copiii care joacă tenis, părinţii acoperă integral costurile de mii de lei lunar

    Despre faptul că tenisul este un sport scump de practicat în România vorbesc la unison autorităţile, sportivii şi părinţii care îşi duc copiii la antrenamente Ce soluţii au la îndemână totuşi tinerii sportivi? Finanţările private, vine răspunsul comun.

    Deşi în ultimii ani tenisul a reintrat în lumina reflectoarelor prin rezultatele sportivilor români care au ajuns să câştige cele mai mari competiţii, drumul până la rezultate similare nu este unul uşor. Părinţii află primii acest lucru atunci când adună costurile plătite pentru antrenamentele copilului, neacoperite în niciun fel de statul român.

    „Din partea statului, ajutorul este zero. Am apelat la statul român, copilul nostru se califica pentru diverse burse sportive, infrastructură pusă la dispoziţie şi ne-am lovit doar de uşi închise. Am zis că singura şansă să îşi poată continua activitatea este să găsim sprijin în mediul privat. Dacă nu avea nişte perspective incredibile în acest sport, despre care ne-au spus antrenori de tenis, nu ne agitam, dar este datoria noastră de părinţi”, spune Ionuţ Bulai, tatăl Evei Bulai, o tânără jucătoare de tenis, numărul 1 în clasamentul Federaţiei Române de Tenis (FRT) la categoria ei de vârstă (U10).

    Eva joacă tenis de cinci ani, jumătate din vârsta ei, fiind singurul sport care i-a şi plăcut dintre cele încercate. Costul lunar pentru părinţi pentru ca ea să îşi crească performanţele sportive este între 13.000 lei şi 18.000 lei, în funcţie de câte turnee joacă într-o lună.

    Iar importanţa experienţei pentru tinerii tenismeni este menţionată şi de George Cosac, preşedintele Federaţiei Române de Tenis (FRT).

    „La tenis, trebuie să începi undeva la 6-7 ani pentru a obţine performanţă. La 15 ani trece la junior. Este foarte greu ca un club să susţină dezvoltarea unui sportiv de la 6 ani până la 12-14 ani pentru că nu ai nicio perspectivă. De aceea, părinţii sunt cei care investesc în proporţie de 90-95%”, potrivit lui George Cosac.

    Întrebat direct dacă se pot pierde sportivi din cauza lipsei de finanţare, ministrul Sportului, Eduard Novak, sportiv la rândul său, spune că se întâmplă cu siguranţă acest lucru, mai ales în mediul rural, spre exemplu.

    „La nivel de minister punem bazele unui program de tabere sportive, care vor deveni operaţionale chiar din această vară. Vom iniţia copii din toată ţara în diverse sporturi. Ne dorim ca prin Strategia Natională pentru Sport să reglementăm aceste nereguli, iar copiii să fie ajutaţi mai mult”, a mai spus Eduard Novak.

    Finanţarea, principala problemă

    La întrebarea privind motivul pentru care jucătorii de tenis nu sunt ajutaţi financiar, ministrul Sportului trimite responsabilitatea în curtea FRT, care se plânge de slaba finanţare primită de la minister.

    „Ministerul se implică în mod direct atunci când nivelul de performanţă al sportivilor ajunge să fie de interes naţional. În rest, pe traseul către acest nivel, responsabilitatea le revine cluburilor şi federaţiilor. Federaţiile au rolul de a organiza activitatea sportivă pe ramura lor şi de a organiza şi facilita participarea sportivilor din cadrul loturilor la competiţiile sportive internaţionale oficiale”, a transmis Eduard Novak.

    De partea cealaltă, George Cosac spune că din 1,6 mil. lei cât este bugetul FRT în 2022 nu sunt acoperite nici costurile cu utilityăţile pentru infrastructura federaţiei.

    „Noi anul acesta am solicitat 16 mil. lei buget, am primit 1,6 mil. lei, deci undeva la 10%.

    Din analizele Federaţiei Internaţionale de Tenis, concluzia a fost că unui junior între 15-18 ani îi sunt necesari între 60.000-80.000 euro pe an pentru a avea un calendar competiţional pe măsură”, afirmă George Cosac.

    Singura soluţie – mediul privat

    Ionuţ Bulai încearcă să găsească finanţare pentru ca fiica lui să continuie să joace tenis în rândul companiilor private care pot sponsoriza parcursul fetei.

    „Toamna trecută nu am putut să mergem la două turnee în ţară din cauza lipsei de finanţare. Singura noastră speranţă este din mediul privat. Am contactat academii din străinătate şi aşteptăm nişte răspunsuri, să vedem cine ar fi dispus să o vadă. Ne gândim la varianta să părăsim ţara, orice formă de sprijin care i se oferă copilului este o oportunitate pentru noi să îi dăm o şansă”, a mai spus Ionuţ Bulai.

    De finanţare privată vorbeşte şi ministrul Sportului, care spune că statul trebuie să susţină sportul, dar nu are cum să finanţeze toată activitatea din acest domeniu la nivel naţional

    „Pentru aceasta avem nevoie de mediul privat. Avem nevoie ca în legea sportului să creăm posibilitatea antreprenorilor de a sprijini activitatea sportivă, nu doar de performanţă, ci pentru toţi”, a spus Eduard Novak.