BusinessMagazin

Tag: Business sportiv

  • Business sportiv. Unele dintre cele mai mari branduri se întrec în mişcare. 120 de companii, printre care Google, KPMG, eMag, au participat la o competiţie organizată de start-up-ul românesc SportIn, prin care angajaţii au făcut sport sau mişcare

    ♦ Challenges by SportIn este o aplicaţie prin care există diverse provocări, adică obiective de sport care pot fi setate de utilizatori, individual sau în competiţie cu alţi utilizatori. Competiţia care a avut loc recent a fost dedicată companiilor, în care angajaţii acestora au alergat sau mers pentru a poziţiona mai sus în clasament compania la care lucrează.

    Circa 120 de companii, printre care Google, KPMG, eMag, Disney, Warnes Bros, RebelDot, Decathlon şi altele, s-au întrecut în mişcare în competiţia Run for Your Brand, organizată de start-up-ul românesc SportIn.

    Din cadrul fiecărei companii au participat trei angajaţi, care timp de zece zile au înregistrat paşii zilnic în aplicaţia Challenges by SportIn. Toată competiţia s-a desfăşurat online, existând un clasament actualizat în timp real.

    Aplicaţia a fost lansată de Adrian şi Mihaela Pantir, fondatorii platformei SportIn pentru digitalizarea industriei de sport. Încă de la început, aplicaţia a fost lansată cu scopul de a convinge companiile să se promoveze prin intermediul unor competiţii sportive. Altfel spus, sportul ar putea fi un instrument de marketing pentru companii.

    „Participanţii a trebuit să îşi înregistreze zilnic paşii folosind aplicaţia, alegând orice tip de mişcare: mers, alergare, drumeţii sau bandă de alergat. Scopul era să acumuleze cât mai mulţi paşi pentru echipa lor. Activitatea fizică a fost transformată într-o competiţie motivaţională de brand“, spune Andrei Pantir, cofondatorul platformei SportIn.

    Competiţia a avut loc în perioada 3-12 martie 2025 şi a fost prima de acest fel organizată de SportIn.

    Aplicaţia Challenges by SportIn funcţionează pe bază de creare a unor provocări, adică obiective de sport care pot fi setate de utilizatori, individual sau în competiţie cu alţi utilizatori, însă competiţia organizată recent a fost prima în care companiile s-au putut întrece între ele, existând un clasament în care angajaţii acestora au adus puncte pentru firmele în care lucrează.

    Datorită feedback-ului pozitiv primit în urma acestei competiţii, platforma urmează să mai organizeze şi alte astfel de provocări pentru firme. Una dintre acestea va fi Paşi de Antreprenor, o provocare dedicată antreprenorilor care va avea loc începând cu 9 iunie 2025. Andrei Pantir spune că are în plan să adune 300 de antreprenori care să contribuie la atingerea unui obiectiv comun, anume acela de a ajunge la 45 de milioane de paşi în 15 zile.

    O altă competiţie pe care Andrei Pantir o are în plan pentru companii este League of Brands, un concept inspirat din UEFA Champions League, în care vrea să aducă 300 de branduri din întreaga lume pentru a concura timp de trei luni.

    „Echipele vor fi grupate pe niveluri de performanţă, vor juca meciuri directe 1 vs 1 şi vor avea parte de o competiţie care combină performanţa sportivă cu vizibilitatea globală. Pentru participanţi, va fi o experienţă sportivă memorabilă, plină de emoţie, efort, mândria de a-şi reprezenta brandul şi recunoaştere publică. Pentru companii, o oportunitate unică de expunere, într-o competiţie care reuneşte unele dintre cele mai puternice branduri din lume, prin sport“, spune Andrei Pantir.

    Echipele vor parcurfe distanţele stabilite în mers sau alergat.

    Cu astfel de concepte, SportIn îşi propune să ajungă la circa 100.000 de oameni activi în competiţiile din aplicaţie.

    SportIn, prima platformă a businessului pe baza căreia a fost ulterior lansată şi aplicaţia Challenges by SportIn, a început ca o platformă dedicată sălilor de fitness şi antrenorilor de fitness, platforma a fost lansată în 2023, dar 2024 a fost primul an în care aplicaţia a fost monetizată. Platforma SportIn este folosită de peste 100 de profesionişti în fitness şi de 4.000 de utilizatori. Fondatorii platformei şi-au dorit să creeze o platformă care să facă legătura între utlizatori, antrenorii de fitness şi sălile de fitness, prin care utilizatorii îşi pot alege antrenamentele potrivite, iar profesioniştii îşi pot gestiona folosind Inteligenţa Artificială rezervările.

  • Business sportiv. De la bonuri de masă şi vacanţe, companiile se orientează tot mai mult spre a le oferi angajaţilor beneficiile sportului. „Tot mai multe companii oferă abonamente la sală angajaţilor. Un sfert dintre firmele care oferă deja aceste beneficii vor majorarea bugetului“

    ♦ 7card are un portofoliu de peste 1.000 de companii partenere care oferă astfel de beneficii angajaţilor din diferite domenii, precum servicii, producţie, retail, IT, energie, automotive, transport şi logistică ♦ Interesul pentru sport se vede şi în rândul angajaţilor, platforma a înregistrat în 2024 cu 12,5% mai multe check-in-uri în sălile de sport din reţeaua 7Card.

    De la bonuri de masă şi vouchere de vacanţă, companiile vor să ofere tot mai mult angajaţilor abonamente la sală sau diverse activităţi din zona de wellbeing, astfel că numărul firmelor care optează pentru astfel de beneficii extrasalariale este în creştere, potrivit datelor platformei 7Card.

    Cu toate că anul 2025 se anunţă unul dificil din perspectivă economică, iar companiile sunt mai atente cu bugetele, puţine au renunţat la beneficiile extrasalariale din zona sportului pentru angajaţi.

    „Am văzut doar câteva cazuri în care angajatorii şi-au revizuit în scădere contribuţia sau bugetul de wellbeing acordat angajaţilor, trendul covârşitor este de creştere a gradului de adopţie a beneficiului şi integrare a sa proeminentă în politica de employee wellbeing, iar în segmentul companiilor care deja subvenţionează, mai mult de un sfert au decis majorarea subvenţiei de wellbeing acordate angajaţilor“, spune Dan Moraru, country lead, 7card by Wellhub.

    Platforma îşi propune să crească numărul utilizatorilor în acest an cu circa 50% faţă de finalul anului 2024.

    7card are un portofoliu de peste 1.000 de companii partenere care oferă astfel de beneficii angajaţilor din diferite domenii, precum bancar, servicii financiare, producţie, retail, IT, consultanţă, servicii profesionale, energie, automotive, transport şi logistică.  În ceea ce priveşte numărul persoanelor care folosesc aplicaţia 7Card, peste 300.000 şi-au creat şi activat un cont de utilizator, însă numărul persoanelor care folosesc în mod constant aceste beneficii este, poate, mai mic.

    Platforma a înregistrat o scădere importantă în pandemie, când sălile de fitness erau închise, iar companiile s-au concentrat pe oferirea altor tipuri de beneficii angajaţilor care lucrau, în mare parte, de acasă.

    „După un regres înregistrat în timpul pandemiei, revenirea este accentuată începând cu anul 2023. Avem anual conversaţii cu sute de companii de toate dimensiunile care se pregătesc să introducă beneficiile de wellbeing sau cu care trecem deja la implementare“, mai spune Dan Moraru.

    Pe lângă fitness, în aplicaţia 7Card sunt integrate mai multe tipuri de activităţi precum pilates, yoga, înot, squash, tenis, gimnastică şi altele. În total, 7Card are în reţeaua sa peste 610 centre de fitness, yoga, pilates, piscine, studiouri de dans, escaladă şi altele.

    „Avem o listă substanţială de discuţii active cu potenţiali parteneri, atât din zona serviciilor consacrate de fitness, yoga şi pilates, cât şi din domenii noi de activităţi, cu accent pe piscine şi înot, sporturi de echipă sau din zona partenerilor. Odată cu integrarea completă în Wellhub, planificată pentru acest an, ne propunem să adăugăm peste 30 de aplicaţii partenere noi, care să ofere o experienţă extinsă şi diversificată“, explică el.

    În ianuarie 2022, 7card a fost achiziţionat de Wellhub, fostul GymPass, un start-up brazilian, de la grupul francez Sodexo, care a preluat afacerea integral în vara anului 2019.

    Wellhub are operaţiuni în 12 ţări din America de Nord şi Centrală, America de Sud şi Europa.

    „Planurile noastre de dezvoltare până la finalul anului includ integrarea completă în Wellhub şi atingerea unor obiective ambiţioase: extinderea portofoliului la peste 1.500 de companii şi livrarea gratuită de servicii de Employee Wellbeing Engagement pentru mai mult de 800 de companii“, mai spune Dan Moraru.

    Interesul pentru sport se vede şi în rândul angajaţilor, platforma a înregistrat în 2024 cu 12,5% mai multe check-in-uri în reţea faţă de anul anterior, potrivit unui raport al 7Card.

    Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Sibiu sunt oraşele cele mai “active“ când vine vorba de mersul la sală. În ceea ce priveşte activităţile favorite, angajaţii preferă fitness, aerobic, pilates, cycling, zumba şi yoga.

     

     

  • Business sportiv. Cum risipim banii ţării noastre şi nimeni nu răspunde. Agenţia Naţională pentru Sport are în subordine 42 de direcţii judeţene care ar trebui să implementeze politicile în domeniul sportului. Dintre acestea, două treimi nu au nici măcar un site funcţional

    ♦ Printre atribuţiile acestor direcţii se numără şi punerea în aplicare a programelor de la nivel central în domeniul sportului şi asigurarea sprijinului pentru realizarea de programe şi proiecte pentru sport de către instituţiile publice locale.

    Agenţia Naţională pentru Sport, organul central reprezentativ pentru domeniul sportului, are în subordinea sa mai multe instituţii, printre care şi 42 de direcţii judeţene care ar trebui să implementeze la nivel judeţean politicile centrale în domeniul sportului. 

    Pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Sport apar datele de contact şi link-uri către site-urile acestor direcţii judeţene. Totuşi, din cele 42 de direcţii, doar o treime au un site funcţional, în timp ce restul nu au deloc o platformă online sau nu este funcţională. Mai mult, pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Sport există un link care duce către Direcţia Judeţeană Gorj, care însă este un soi de magazin online şi nicidecum platforma unei instituţii judeţene. 

    Direcţiile judeţene de sport asigură implementarea la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti a strategiei şi politicilor guvernului în domeniul sportului. Printre atribuţiile acestor direcţii se numără şi punerea în aplicare a programelor de la nivel central în domeniul sportului, asigurarea sprijinului pentru realizarea de programe şi proiecte pentru sport de către instituţiile publice locale, dar şi altele. 

    Totuşi, doar 13 direcţii judeţene au un site şi activitate, printre care cele din Bihor, Buzău, Constanţa, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mureş, Prahova, Sibiu, Tulcea şi Vâlcea, iar celelalte par să existe doar pe hârtie.

    Fiecare dintre aceste agenţii ar trebui să contribuie activ la dezvoltarea sportului de performanţă, dar şi la promovarea sportului în rândul maselor, prin organizarea de evenimente, elaborarea de proiecte care au ca scop creşterea numărului celor care fac sport. În practică, aceste lucruri nu se întâmplă uniform în toate judeţele ţării.

    Agenţia Naţională pentru Sport are în subordine 42 de direcţii judeţene pentru sport, 48 de cluburi sportive de drept public, 11 complexuri sportive naţionale, Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport, Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor şi Muzeul Sportului.

    În 2022, când exista Ministerul Sportului, a fost lansată Strategia naţională pentru sport. Strategia se întinde pe o perioadă de zece ani şi îşi propune atingerea cifrei de 2 milioane de sportivi legitimaţi, ceea ce înseamnă o creştere de 500%. În ultimul deceniu, federaţiile sportive au reuşit să atragă în plus 100.000 de sportivi.

    Prin intermediul acestei strategii este realizată şi o prioritizare a sporturilor după cum urmează: sporturi prioritare de interes naţional individuale şi în echipă, sporturi de interes naţional olimpice şi neolimpice şi sporturi de interes general.

    Sporturile prioritare sunt canotajul, judo, tenis de masă, lupte, nataţie, scrimă, ciclism, box, caiac-canoe, atletism, gimanstică, fotbal, baschet, handbal, rugbi, volei, polo, hochei pe gheaţă şi oină.

    Totuşi, de la lansarea acestei strategii, nu au fost făcuţi paşi concreţi în implementarea acţiunilor pentru atingerea obiectivelor propuse. Agenţiile judeţene ar fi jucat un rol important în implementarea acestei strategii, cu toate acestea, multe dintre ele nu au nici măcar un site funcţional.

  • Business sportiv. Câţi bani încasează cluburile de fotbal din vânzarea de bilete? Cele 16 cluburi de fotbal din Liga Profesionistă au obţinut 9,4 milioane de euro din bilete

    ♦ Fotbalul românesc adună venituri totale de 90 de milioane de euro, clasând România pe locul 25 în UEFA.

    Fotbalul românesc nu ocupă locurile fruntaşe în Europa în ceea ce priveşte performanţa financiară a principalelor cluburi de fotbal de pe plan local.

    Cele 16 cluburi de fotbal din Liga Profesionistă de Fotbal, adică prima ligă, au avut venituri de 90 de milioane de euro în 2022. România se află pe locul 25 în UEFA în ceea ce priveşte veniturile obţinute de cluburile profesioniste de fotbal, potrivit raportului The European Club Finance and Investment Landscape al UEFA.

    Din veniturile totale, circa 9,4 milioane de euro au provenit din vânzarea de bilete la meciurile în care aceste echipe au concurat şi 24 de milioane de euro din drepturile de difuzare. Dintre cluburile analizate, 11 nu au avut profit.

    Cel mai bogat fotbal din Europa este cel englez, care obţine venituri de 6,5 miliarde de euro. Cluburile de fotbal din Anglia au încasat 894 de milioane de euro doar din vânzarea de bilete, de aproape 10 ori mai mult decât veniturile totale obţinute de cluburile de fotbal locale.

    La cealaltă extremă, la coada clasamentului, se află San Marino, care încasează venituri totale de circa 3,2 milioane de euro.

    Comparativ cu ţările din regiune, România nu se află la coada clasamentului. Cluburile de fotbal din Polonia încasează venituri de 97 milioane euro, la fel şi în Croaţia. Ungaria însă stă mai bine la acest capitol, unde fotbalul obţine venituri de 158 milioane euro, triplu faţă de cluburile din Slovacia, care încasează 51 de milioane de euro anual.

    Pe plan local, cel mai mare club de fotbal este FCSB, controlat de George Becali, cu venituri de 73 milioane lei în 2022 (14,6 mil. euro), potrivit datelor Ministerului de Finanţe. La vârful clasamentului se mai află şi CFR Cluj, U Craiova, Farul Constanţa şi Rapid. Datele sunt raportate la anul 2022 pentru a păstra perioada la care se face referire în raportul UEFA.

    Totuşi, în 2023 au existat schimbări în clasamentul celor mai mari cluburi de fotbal. FCSB rămâne campioană nu doar pe teren, ci şi în business, dar următorul club în clasament este Rapid, după datele financiare din 2023. Următoarele cluburi în clasament sunt Farul Constanţa, CFR Cluj, U Craiova, FCU 1948 Craiova şi Dinamo.

    În România, fotbalul generează cei mai mulţi bani dintre toate sporturile locale, fiind de altfel considerat „sportul rege“ şi datorită unei baze de fani foarte mare, incomparabilă cu a oricărui alt sport. Popularitatea acestui sport în rândul oamenilor atrage şi un număr mai mare de sponsori. De multe ori, companiile doresc să se asocieze cu echipele sau cluburile de fotbal datorită expunerii de care au parte.

     

     

  • Business sportiv. Răzbunarea mediului rural şi a micilor oraşe. Din cei 15 sportivi care au adus României o medalie la Jocurile Olimpice, doar doi s-au născut şi crescut în marile oraşe. Mediul rural şi micile oraşe din provincie, acasă pentru marii sportivi

    ♦ După 1990 copiii din mediul rural au acces din ce mai dificil la învăţământ de calitate şi ca urmare au rezultate proaste la capacitate, la BAC şi reuşesc cu greu să ajungă la facultate, dar iată ca la sport strălucesc şi aduc medalii României.

    Din cei 15 sportivi care au adus României o medalie la ediţia din acest an a Jocurilor Olimpice, doar doi tineri provin din marile oraşe ale ţării, în timp ce restul sportivilor medaliaţi s-au născut şi crescut în mediul rural şi urban mic, în condiţiile în care mediul rural şi urbanul mic sunt mereu la coada clasamentelor, în special cele din educaţie.

    România a obţinut opt medalii la Olimpiadă, dintre care trei medalii de aur, patru de argint şi una de bronz. Cu aceste rezultate, sportivii români au plasat România pe locul 14 în lume până în prezent la Jocurile Olimpice, dintre toate ţările participante.

    Mediul rural şi urbanul mic se află la ani distanţă din multe puncte de vedere faţă de marile oraşe, iar despre infrastructură sportivă nici nu poate fi vorba.

    Tinerii sportivi care au adus medalii României provin din medii unde, în general, nivelul de educaţie este slab, având în vedere că accesul la facultate şi la licee este tot mai dificil pentru tinerii din rural.

    Un raport al World Vision care analizează datele Ministerului Educaţiei din 2024 arată că elevii din mediul rural au rata mai mică de promovabilitate la BAC decât cei din mediul urban.

    Doar 73,6% dintre elevii din mediul rural au promovat examenul, comparativ cu 85,7% elevi din mediul urban care au reuşit să promoveze Bacalaureatul.

    Statisticile arată şi mai rău atunci când vine vorba de înscrierea şi finalizarea studiilor superioare. Mai mult, circa 65% dintre absolvenţii de liceu din mediul rural nu se înscriu în învăţământul superior, comparativ cu 35% din urban, potrivit unui raport al World Vision de anul trecut. Sondajul realizat de organizaţie subliniază că 80% dintre studenţii veniţi din comunităţile dezavantajate se confruntă cu dificultăţi financiare în facultate, starea materială fiind principala problemă a întreruperii studiilor din mediul rural.

    În pofida tuturor datelor, cei mai mari sportivi ai momentului, care au pus România pe harta mondială a sportului, prin medaliile câştigate, provin din mediul rural şi urban mic, care, de multe ori, este la nivelul mediului rural. Munca depusă şi sacrificiile tinerilor sportivi au reuşit să doboare orice barieră care le-a stat în cale pentru a ajunge pe cele mai înalte culmi.

    Pentru prima dată, marile oraşe pierd în faţa mediului rural. Doar David Popovici şi canotoarea Victoria Ştefania Petreanu s-au născut în marile oraşe, anume Bucureşti, respectiv Constanţa.

    David Popovici – Locul naşterii: Bucureşti

    Medalie de aur la 200 m liber masculin  şi medalie de bronz la 100 m liber masculin

     

    Medalie de aur – opt rame cu cârmaci feminin

    Adriana Adam

    Locul naşterii: Văleni, judeţul Vaslui

    Roxana Iuliana Anghel

    Locul naşterii: Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava

    Ioana Vrînceanu

    Locul naşterii: Târgu- Neamţ, judeţul Neamţ   (Roxana Iuliana Anghel  şi Ioana Vrînceanu au câştigat şi medalia de argint la dublu rame feminin)

    Amalia Bereş

    Locul naşterii: Paşcani, judeţul Iaşi

    Nicoleta-Ancuţa Bodnar

    Locul naşterii: Vatra Moldoviţei, judeţul Suceava

    Simona Geanina Radiş

    Locul naşterii: Botoşani, judeţul Botoşani  (Nicoleta Ancuţa Bodnar şi Simona Geagnina Radiş au câştigat şi medalia de argint la dublu vâsle feminin)

    Maria Lehaci

    Locul naşterii: Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava

    Victoria Ştefania Petreanu

    Locul naşterii: Constanţa, judeţul Constanţa

    Maria Magdalena Rusu

    Locul naşterii: Fălticeni, judeţul Suceava

    Medalie de argint dublu vâsle categorie uşoară feminin

    Ionela Livia Cozmiuc

    Locul naşterii: Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava

    Gianina Elena van Groningen

    Locul naşterii: Gura Humorului, judeţul Suceava

    Medalie de aur dublu vâsle masculin

    Andrei Sebastian Cornea 

    Locul naşterii: Vatra Dornei, judeţul Suceava

    Marian Florian Enache

    Locul naşterii: Tîrgu Cărbuneşti,judeţul Gorj

    Medalie de argint Haltere 49 kilograme feminin

    Mihaela Cambei

    Locul naşterii: Dofteana, judeţul Bacău

  • Povestea românului care a creat o afacere unică în Europa de Est

    După 17 ani de experienţă în domeniul managementului sportiv, Cristian Gheorghe şi-a propus să aducă şi sportul la catedră. A fondat primul program educaţional specializat în sports management, sports marketing şi sports business din Europa de Est, iar prin aportul său, domeniul în care şi-a construit cariera a devenit obiect de studiu – şi chiar şi manual la ASE.

    Piaţa de sports business este dependentă de creşterea PIB şi de puterea de cumpărare în principal, dar îmi doresc să ne mai bucurăm şi de ceva succese sportive. România are un trend ascendent vizibil, a explodat partea de evenimente de running, numărul de influenceri din zona de fitness este impresionant, stadioanele încep să fie pline ca în vremurile bune”, descrie Cristian Gheorghe felul în care vede evoluţia nişei în care a decis să îşi construiască mai întâi cariera, iar ulterior businessul.

    După 17 ani de activitate în management sportiv (ca manager al echipei FC Sportul Studenţesc, cât şi country sales manager al companiei de marketing sportiv Sport Evolution Group), el a fondat, în 2015, Sports Business Academy, prima academie educaţională specializată în sports management, sports marketing şi sports business din Europa de Est, în cadrul căreia a lansat şi prima platformă de eLearning din industrie. „Nu ştiam în 2015 că suntem singurii din Europa de Est. Ne doream să ne apropiem de ce se întâmplă în Vest la nivel de date şi strategie, aducând în faţa stakeholderilor locali şi iubitorilor din sport informaţii practice de la profesioniştii din sport”, povesteşte el.

    Cristian Gheorghe, fondator,  Sports Business Academy: „Printre lucrurile care ne diferenţiază sunt informaţia fără perdea, lucruri spuse pe bune şi o varietate de proiecte în care toate sporturile stau la aceeaşi masă: de la baschet 3X3 la pescuit sportiv sau golf, pentru că sports business nu este doar fotbal.”

    Prima ediţie i-a avut la start pe Irina Begu, Ştefan Birtalan, Ciprian Marica (în calitate de căpitan al echipei naţionale), dar şi pe Radu Petre, unul dintre pionierii baschetului global 3 la 3, devenit ulterior sport olimpic şi prin munca echipei sale. Fiecare ediţie a programului este însă diferită, spune Gheorghe – spre exemplu, ediţia din 2023 aduce prima lansare de carte din football management la nivel naţional prin intermediul lui Simon Van Kerckoven (consultant la Man City şi fondatorul unui fond de investiţi în sport), studii de caz în premieră (lansarea globală EA Sports FC 24, unul dintre cele mai mari turnee de golf din lume sau strategie, New York Jets). Local, vor avea un workshop susţinut de omul cu cel mai mare buget de sponsorship din România, Vlastimir Vukadinovic, care este directorul de marketing al Superbet. În ceea ce priveşte personalităţile internaţionale, în ediţia care se desfăşoară acum, în rândul acestora se numără Remy Levy, vicepreşedintele Federaţiei Franceze de Handbal şi câştigător al Champions League cu Montpellier: „Nicăieri în Europa de Est nu vei putea să relaţionezi într-un program cu un profesionist la acest nivel. (…) Suntem într-o dispută constantă de 9 ani cu grupele UEFA Champions League, pentru că suntem în fiecare toamnă, doar miercuri seară. Este normal să ne luptăm să fim la un nivel de informaţie care rivalizează cu aceste meciuri”.

    În ceea ce priveşte profilul cursanţilor, în rândul acestora se numără preşedinţi de cluburi, antreprenori în sport, sportivi aflaţi în ultimii ani de activitate, părinţi de sportivi sau fani puşi pe treabă. Din rândul realizărilor de până acum, Cristian Gheorghe menţionează faptul că au contribuit la existenţa în România a masteratelor de management sportiv în unele facultăţi din România sau programele dedicate în anumite federaţii: „Nu ne supără, mai mult, acest lucru a ambiţionat foarte mult echipa care îmi este alături încă din 2015, toţi suntem voluntari. Printre lucrurile care ne diferenţiază sunt informaţia fără perdea, lucruri spuse pe bune şi o varietate de proiecte în care toate sporturile stau la aceeaşi masă: de la baschet 3X3, la pescuit sportiv sau golf, pentru că sports business nu este doar fotbal”. Tot la capitolul realizări se înscrie şi lansarea manualului de marketing sportiv, instrument disponibil studenţilor din ASE: „Chiar dacă mai este mult de muncă, suntem fericiţi când vedem departamente de marketing sau strategie unitară în viaţa unui proiect sau unui club din România”. Impact a avut însă şi un studiu realizat de el, respectiv raportul „Fotbalul este mai economic decât detergentul”, un studiu care demonstrează prin cifre faptul că la fiecare 1 euro investit în SuperLiga se garantează o expunere media de cel puţin 6 euro. „La nivel de eveniment sportiv, aproape de sufletul meu, rămâne programul Player Escort prin care am trimis în teren la două cupe mondiale şi un campionat european câte doi juniori români.”

    Mihai Leu, fost campion la box şi pilot de raliu

    În ceea ce priveşte veniturile academiei, Cristian Gheorghe spune că se află în continuare „într-o zonă de creştere şi consolidare”, iar în fiecare an au hotărât să continue investiţiile, astfel pe lângă taxele atrase de la cursanţi, se bazează pe resursele interne: „În educaţie eşti competitiv atâta timp cât cursanţii tăi devin studii de caz, iar informaţia pe care o oferi este practică şi extrem de utilă”. La aproape 10 ani de distanţă de la lansarea afacerii, şi-a propus să scaleze informaţia pe care o deţin la mai mult decât cei 2000  de cursanţi de până în prezent. Viziunea sa asupra dezvoltării domeniului de business sportiv este că aproape oricine poate să investească în această industrie: „Militez pentru ca fiecare brand să aibă o componentă minimă de investiţie în sport şi educaţie, cred cu tărie că în fiecare an poţi să ai puşi de o parte 5.000-20.000 de euro pe care să îi aloci în lansare de carte sau susţinerea unui club de juniori. În acelaşi timp, cred că la rândul său sportul trebuie să îşi reafirme componenta socială şi educativă pe care pare că a pierdut-o. Nu trebuie să cerşească nimic, trebuie să demonstreze că este parte activă din comunitate.” Iar tinerilor care îşi doresc să înceapă un business similar în domeniu le spune:  „Este esenţial să nu crezi că ai o idee genială şi la care să stai cu gândul  să nu îţi fie furată; dacă ai doar una, cel mai probabil nu este genială şi oricum nu este de ajuns. Ca atare, un tânăr trebuie să iubească să se implice, să fie deschis şi proactiv. Dacă mai are şi un plan pe care îl pune pe hârtie, devine clar o opţiune pentru industrie”.   

     

    Carte de vizită Cristian Gheorghe:

    1.  Este coautor al manualului de marketing sportiv;

    2. Este iniţiatorul primei şcoli de marketing sportiv în Academia de Studii Economice din România;

    3. Are o experienţă de peste 17 ani în fotbalul românesc la nivel de management;

    4. A lansat primul rebranding şi prima campanie sociala a unui club sportiv din România, în anul 2006 (Iubeşte Sportul!);

    5. A fost implicat in vanzarea a peste 1300 de evenimente sportive din Liga 1, Cupa României, Europa League, echipele naţionale de fotbal şi handbal ale României;

    6. Campaniile sale au fost incluse în una dintre cele mai importante cărţi din domeniul marketingului,  „Introducere în Marketing“ de Philip Kotler.

  • Business sportiv. Şahul, luptele, ciclismul şi tenisul pun România pe harta internaţională a competiţiilor sportive. România va fi gazda mai multor campionate de nivel internaţional

    ♦ Grand Chess Tour, Transylvania Open, Campionatul European de Lupte şi Campionatul European de Mountain Bike sunt turneele şi competiţiile sportive ce vor fi organizate în acest an în România.

    România va fi pusă în acest an pe harta internaţională a competiţiilor sportive de sporturi precum şahul, luptele, ciclismul şi tenisul. Grand Chess Tour, Transylvania Open, Campionatul European de Lupte şi Campionatul European de Mountain Bike sunt turneele şi competiţiile sportive ce vor fi organizate în acest an în România, la care sunt aşteptaţi să partice sportivi străini şi români.

    Grand Chess Tour a anunţat calendarul pentru 2024, iar etapa Superbet România Classic, ce va avea loc la Bucureşti, va fi organizată în perioada 25 iunie – 6 iulie 2024. Grand Chess Tour este format din cinci etape. Turneul din 2023 a fost câştigat de Fabiano Caruana.

    Turneul este susţinut de Fundaţia Superbet şi Saint Louis Chess Club. Fundaţia Superbet a devenit partener strategic global al Grand Chess Tour, prin organizarea a trei etape ale circuitului – Bucureşti, Varşovia şi Zagreb.

    „Din 2019, Fundaţia Superbet a sponsorizat cu mândrie Grand Chess Tour şi a investit activ în dezvoltarea jucătorilor de şah talentaţi atât la nivel naţional, cât şi internaţional. În strânsă colaborare cu Federaţia Română de Şah, suntem încântaţi să anunţăm susţinerea în continuare a importantului turneu pentru al patrulea an consecutiv. Angajamentul nostru de a aduce an de an talente de talie mondială la Bucureşti rămâne ferm, deoarece credem cu tărie în potenţialul imens al României de a conta pe scena globală a şahului”, spune Augusta Dragic, preşedinta Fundaţiei Superbet.

    România va fi pe harta internaţională a tenisului prin organizarea celei de-a patra ediţii a Transylvania Open, care va avea loc în perioada 3-11 februarie la Cluj, iar organizatorii au în plan să aducă în jur de 15-20 de jucătoare de tenis din România. La ediţia din 2023, în cele nouă zile de Transylvania Open au fost peste 20.000 de spectatori, iar printre jucătoarele din România s-au numărat Sorana Cîrstea, Ana Bogdan şi Jaqueline Cristian. Evenimentul sportiv a fost difuzat în peste 150 de ţări pe platforme precum Amazon, Sky Sports şi ESPN.

    De asemenea, Bucureştiul este al doilea an la rând gazda Campionatului European de seniori de Lupte, care va fi organizat în acest an în perioada 12-18 februarie. Anul trecut, în Capitală a fost organizat Campionatul European de seniori U23.

    Totodată, România va organiza Campionatul European de Mountain Bike din 2024, care va avea loc la Cheile Grădiştei, în judeţul Braşov. Este pentru prima dată când pe plan local se desfăşoară un campionat european de ciclism. Competiţia va avea loc în perioada 8-12 mai 2024.

  • Povestea românului care a creat o afacere unică în Europa de Est. Iar prin contribuţia sa în domeniului în care activează a devenit obiect de studiu, şi chiar şi manual la ASE

    După 17 ani de experienţă în domeniul managementului sportiv, Cristian Gheorghe şi-a propus să aducă şi sportul la catedră. A fondat primul program educaţional specializat în sports management, sports marketing şi sports business din Europa de Est, iar prin aportul său, domeniul în care şi-a construit cariera a devenit obiect de studiu – şi chiar şi manual la ASE.

    Piaţa de sports business este dependentă de creşterea PIB şi de puterea de cumpărare în principal, dar îmi doresc să ne mai bucurăm şi de ceva succese sportive. România are un trend ascendent vizibil, a explodat partea de evenimente de running, numărul de influenceri din zona de fitness este impresionant, stadioanele încep să fie pline ca în vremurile bune”, descrie Cristian Gheorghe felul în care vede evoluţia nişei în care a decis să îşi construiască mai întâi cariera, iar ulterior businessul.

    După 17 ani de activitate în management sportiv (ca manager al echipei FC Sportul Studenţesc, cât şi country sales manager al companiei de marketing sportiv Sport Evolution Group), el a fondat, în 2015, Sports Business Academy, prima academie educaţională specializată în sports management, sports marketing şi sports business din Europa de Est, în cadrul căreia a lansat şi prima platformă de eLearning din industrie. „Nu ştiam în 2015 că suntem singurii din Europa de Est. Ne doream să ne apropiem de ce se întâmplă în Vest la nivel de date şi strategie, aducând în faţa stakeholderilor locali şi iubitorilor din sport informaţii practice de la profesioniştii din sport”, povesteşte el.

    Cristian Gheorghe, fondator,  Sports Business Academy: „Printre lucrurile care ne diferenţiază sunt informaţia fără perdea, lucruri spuse pe bune şi o varietate de proiecte în care toate sporturile stau la aceeaşi masă: de la baschet 3X3 la pescuit sportiv sau golf, pentru că sports business nu este doar fotbal.”

    Prima ediţie i-a avut la start pe Irina Begu, Ştefan Birtalan, Ciprian Marica (în calitate de căpitan al echipei naţionale), dar şi pe Radu Petre, unul dintre pionierii baschetului global 3 la 3, devenit ulterior sport olimpic şi prin munca echipei sale. Fiecare ediţie a programului este însă diferită, spune Gheorghe – spre exemplu, ediţia din 2023 aduce prima lansare de carte din football management la nivel naţional prin intermediul lui Simon Van Kerckoven (consultant la Man City şi fondatorul unui fond de investiţi în sport), studii de caz în premieră (lansarea globală EA Sports FC 24, unul dintre cele mai mari turnee de golf din lume sau strategie, New York Jets). Local, vor avea un workshop susţinut de omul cu cel mai mare buget de sponsorship din România, Vlastimir Vukadinovic, care este directorul de marketing al Superbet. În ceea ce priveşte personalităţile internaţionale, în ediţia care se desfăşoară acum, în rândul acestora se numără Remy Levy, vicepreşedintele Federaţiei Franceze de Handbal şi câştigător al Champions League cu Montpellier: „Nicăieri în Europa de Est nu vei putea să relaţionezi într-un program cu un profesionist la acest nivel. (…) Suntem într-o dispută constantă de 9 ani cu grupele UEFA Champions League, pentru că suntem în fiecare toamnă, doar miercuri seară. Este normal să ne luptăm să fim la un nivel de informaţie care rivalizează cu aceste meciuri”.

    În ceea ce priveşte profilul cursanţilor, în rândul acestora se numără preşedinţi de cluburi, antreprenori în sport, sportivi aflaţi în ultimii ani de activitate, părinţi de sportivi sau fani puşi pe treabă. Din rândul realizărilor de până acum, Cristian Gheorghe menţionează faptul că au contribuit la existenţa în România a masteratelor de management sportiv în unele facultăţi din România sau programele dedicate în anumite federaţii: „Nu ne supără, mai mult, acest lucru a ambiţionat foarte mult echipa care îmi este alături încă din 2015, toţi suntem voluntari. Printre lucrurile care ne diferenţiază sunt informaţia fără perdea, lucruri spuse pe bune şi o varietate de proiecte în care toate sporturile stau la aceeaşi masă: de la baschet 3X3, la pescuit sportiv sau golf, pentru că sports business nu este doar fotbal”. Tot la capitolul realizări se înscrie şi lansarea manualului de marketing sportiv, instrument disponibil studenţilor din ASE: „Chiar dacă mai este mult de muncă, suntem fericiţi când vedem departamente de marketing sau strategie unitară în viaţa unui proiect sau unui club din România”. Impact a avut însă şi un studiu realizat de el, respectiv raportul „Fotbalul este mai economic decât detergentul”, un studiu care demonstrează prin cifre faptul că la fiecare 1 euro investit în SuperLiga se garantează o expunere media de cel puţin 6 euro. „La nivel de eveniment sportiv, aproape de sufletul meu, rămâne programul Player Escort prin care am trimis în teren la două cupe mondiale şi un campionat european câte doi juniori români.”

    Mihai Leu, fost campion la box şi pilot de raliu

    În ceea ce priveşte veniturile academiei, Cristian Gheorghe spune că se află în continuare „într-o zonă de creştere şi consolidare”, iar în fiecare an au hotărât să continue investiţiile, astfel pe lângă taxele atrase de la cursanţi, se bazează pe resursele interne: „În educaţie eşti competitiv atâta timp cât cursanţii tăi devin studii de caz, iar informaţia pe care o oferi este practică şi extrem de utilă”. La aproape 10 ani de distanţă de la lansarea afacerii, şi-a propus să scaleze informaţia pe care o deţin la mai mult decât cei 2000  de cursanţi de până în prezent. Viziunea sa asupra dezvoltării domeniului de business sportiv este că aproape oricine poate să investească în această industrie: „Militez pentru ca fiecare brand să aibă o componentă minimă de investiţie în sport şi educaţie, cred cu tărie că în fiecare an poţi să ai puşi de o parte 5.000-20.000 de euro pe care să îi aloci în lansare de carte sau susţinerea unui club de juniori. În acelaşi timp, cred că la rândul său sportul trebuie să îşi reafirme componenta socială şi educativă pe care pare că a pierdut-o. Nu trebuie să cerşească nimic, trebuie să demonstreze că este parte activă din comunitate.” Iar tinerilor care îşi doresc să înceapă un business similar în domeniu le spune:  „Este esenţial să nu crezi că ai o idee genială şi la care să stai cu gândul  să nu îţi fie furată; dacă ai doar una, cel mai probabil nu este genială şi oricum nu este de ajuns. Ca atare, un tânăr trebuie să iubească să se implice, să fie deschis şi proactiv. Dacă mai are şi un plan pe care îl pune pe hârtie, devine clar o opţiune pentru industrie”.   

     

    Carte de vizită Cristian Gheorghe:

    1.  Este coautor al manualului de marketing sportiv;

    2. Este iniţiatorul primei şcoli de marketing sportiv în Academia de Studii Economice din România;

    3. Are o experienţă de peste 17 ani în fotbalul românesc la nivel de management;

    4. A lansat primul rebranding şi prima campanie sociala a unui club sportiv din România, în anul 2006 (Iubeşte Sportul!);

    5. A fost implicat in vanzarea a peste 1300 de evenimente sportive din Liga 1, Cupa României, Europa League, echipele naţionale de fotbal şi handbal ale României;

    6. Campaniile sale au fost incluse în una dintre cele mai importante cărţi din domeniul marketingului,  „Introducere în Marketing“ de Philip Kotler.

  • Business sportiv. Cum este finanţat sportul românesc­­­? Numeroase instituţii publice finanţează sportul românesc, însă în pofida acestui lucru, realitatea din teren arată ineficienţa sistemului

    ♦ Eduard Novak, ministrul sportului: „Cheltuim cam 1.000 de euro per sportiv, faţă de 3 euro în Germania. Aceşti bani nu ajung la sportiv decât 20%, ei se cheltuie pe administrarea bazelor sportive“.

    Numeroase instituţii publice printre care Ministerul Sportului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Educaţiei şi consiliile locale şi judeţene alocă bani pentru cluburi sportive, federaţiile naţionale şi alte structuri sportive şi nonsportive. În pofida multitudinii de surse de finanţare ale sportului românesc, realitatea din teren arată ineficienţa acestui sistem, având în vedere că mulţi dintre aceşti bani nici nu ajung la sportivii de performanţă sau în dezvoltarea infrastructurii sportive.

    În cadrul conferinţei de presă organizate de Ministerul Sportului pentru prezentarea Strategiei Naţionale pentru sport în data de 19 octombrie, Eduard Novak, ministrul sportului, a spus că România se află printre statele care cheltuie cel mai mult pe cap de sportiv, însă această statistică nu urmăreşte şi drumul banilor.

    „România este printre ultimele ţări aflate într-un sistem de cluburi de stat, probabil doar Bulgaria mai este. Vorbim de sute de cluburi ale Ministerului Educaţiei, ale Sportului, ale celorlalte ministere, cum sunt Steaua, Dinamo, toate sunt ale statului. Toate aceste bugete ale acestor cluburi merg pe salarii, pe administrarea bazelor sportive. România cheltuie, şi să nu ne şocheze, cel mai mult pe cap de sportiv din bugetul de stat. De ce? Pentru că bugetul sportului nu e doar bugetul Ministerului Sportului, noi suntem un fragment din tot ce înseamnă sportul românesc. Dacă stăm şi calculăm câţi sportivi avem, ne vom da seama câţi bani cheltuim pe un sportiv. Suma ajunge undeva la 1.000 de euro per sportiv, faţă de 3 euro în Germania.

    Aceşti bani nu ajung la sportiv decât 20%, ei se cheltuie pe administrarea bazelor sportive“, a spus Eduard Novak în cadrul conferinţei.

    În România sunt circa 330.000 de sportivi legitimaţi în cadrul federaţiilor sportive, un număr foarte mic comparativ cu alte ţări din vestul Europei care depăşesc chiar şi 1-2 milioane de sportivi legitimaţi.

    Ineficienţa sistemului actual este recunoscută şi de către ministrul sportului, însă el este convins că prin implementarea Strategiei Naţionale pentru Sport, finanţarea sportului românesc va fi mult mai clară şi cu efecte vizibile.

    Cu toate acestea, Strategia Naţională pentru Sport prevede un plan de dezvoltare a sportului românesc pe mai multe direcţii în perioada 2022-2032 nu are nici măcar un buget estimat şi nici sursele de finanţare pentru implementarea lui, iar obiectivele sale sunt greu de realizat în doar zece ani. Ce nu s-a făcut în 30 de ani, ministerul ar vrea să facă în următorii zece ani.

    Conform Comisiei Europene, suma alocată de statul român sportului şi activităţilor recreative este de doar 600 mil. euro. în comparaţie cu alte state din regiune, dar şi din restul Europei, România alocă o sumă mult prea mică pentru sport. Cheltuielile statului pentru sport şi activităţi recreative nu fac referire doar la alocarea bugetară a Ministerului Sportului, care anul acesta a fost de doar 570 mil. lei (115 mil. euro). Bugetul Ministerului Sportului reprezintă de fapt banii pe care îi primesc federaţiile naţionale de sport. în suma menţionată de către Comisia Europeană sunt incluse şi cheltuielile autorităţilor locale, cât şi alte cheltuieli alocate de alte autorităţi publice.

    Din suma alocată de statul român pentru sport, foarte puţini bani merg către sportivii de performanţă sau către copiii care merg pe acest drum. Principalul motiv pentru care mulţi copii se lasă de sport este lipsa banilor, în majoritatea cazurilor, părinţii fiind singurii care îi sprijină din punct de vedere financiar.

    Mai mult, infrastructura sportivă locală este slab dezvoltată, iar cea existentă este învechită, ceea ce înseamnă costuri foarte mari de întreţinere. Cu un lanţ incorent al finanţărilor, sportul de performanţă şi practicarea sportului de masă nu au cum să se dezvolte în viitor.

    Sportul românesc este finanţat de stat prin Ministerul Sportului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Educaţiei şi consiliile locale şi judeţene.

     

  • Pariul pe viitorii campioni. Bogdan Deac, şahist: Să ajung cel mai bun şahist român consider că este doar o etapă intermediară pe calea dezvoltării mele profesionale

    Bogdan Deac joacă şah de la 7 ani, iar la 14 ani a reuşit să devină cel mai tânăr Mare Maestru internaţional la şah din lume. în prezent, Deac este cel mai bun şahist român, aflându-se în top 100 la nivel mondial. 

     

    De la ce vârstă ai învăţat să joci şah?

    Am început să joc şah la vârsta de 7 ani.

    De ce ai ales şahul? Ce te-a atras?

    Nu pot să spun că a fost alegerea mea, a fost ideea părinţilor mei. Pur şi simplu îmi place.  

    Cine au fost cei/cel care te-a determinat sau ambiţionat să mergi mai departe pe acest drum?

    Cred că eu, având în vedere că nu am fost încurajat să practic mult timp acest sport.

    Cum arată o zi din viaţa şahistului Bogdan Deac?

    Zilele din viaţa mea seamănă destul de mult între ele, diferă doar dacă sunt cele din timpul desfăşurării unui turneu sau zilele din perioada dintre turnee. În turneu, programul este practic la fel în fiecare zi: pregătire pentru partida din ziua următoare, partida de şah, masă, plimbare şi odihnă/somn.

    Între turnee, zilele pot să fie diferite ca program, dar în principal conţin şah, pregătire sau vizionarea partidelor care se joacă la diferite turnee în lume, cateodată joc şi online pe platformele specializate, citesc despre şah şi despre ce se mai întâmplă în lume, mă plimb, fac sport şi încerc să petrec timp împreună cu membrii familiei mele.

    Cât timp dedici şahului?

    În trecut, un ziarist m-a întrebat cât timp aloc şahului şi i-am răspuns că nu ştiu, că nu m-am uitat niciodată la ceas. îmi place să joc şah, să vizionez partidele altor jucători, să analizez poziţii de şah. Miruna Diaconu

    Cum ai reuşit să obţii la o vârstă atât de fragedă titlul de Mare Maestru la şah?

    Am reuşit să ajung Mare Maestru la şah cu multă muncă, pasiune şi cu suport din partea familiei mele, atât moral, cât şi financiar.

    Eşti cel mai bun şahist român, cum ai ajuns aici? Ce a implicat tot acest proces? Ce înseamnă acest titlu pentru tine, cel mai bun şahist român?

    Să ajung cel mai bun şahist român consider că este doar o etapă intermediara pe calea dezvoltării mele profesionale.

    La cât ajung costurile pentru practicarea acestui sport?

    Dacă ne referim la costuri, ele diferă foarte mult în funcţie de ce obiective îţi stabileşti. Cheltuielile cresc proporţional cu evoluţia jucătorului, cu cât ajungi mai bun cresc şi cheltuielile, ai nevoie de turnee puternice în străinătate, de pregătire/cantonamente cu antrenori cât mai buni, ai nevoie de un calculator/laptop performant.

    Cât de bine reprezentat crezi că este şahul în România?

    Referitor la nivelul de dezvoltare al şahului din România pot să spun că există mare potenţial de creştere având în vedere că suntem încă departe de ţările cu tradiţie în şah, dar am încredere că ne aflăm pe drumul cel bun.

    Titlul visat…

    Vreau să joc pentru titlul mondial la şah, să fiu primul român care ajunge campion mondial la seniori.

    Şahistul admirat…

    Nu am un şahist preferat, am încercat să învăţ de la fiecare.

    Piesa de şah preferată…

    Piesa de şah preferată este regele, este piesa cea mai importantă în jocul de şah, jocul poate continua dacă pierzi orice piesă mai puţin dacă îţi pierzi regele.