Bursele internaţionale au înregistrat de la începutul acestui an scăderi abrupte ca urmare a implicaţiilor aduse de extinderea cu rapiditate a epidemiei de coronavirus în lume, astfel că bursa americană a intrat în teritoriul bear (definit prin scădere de peste 20% faţă de ultimul maxim istoric), iar cele europene au avut parte săptămâna trecută de cele mai proaste cinci zile din istorie.
Ca urmare, vânzările agresive ale investitorilor de pe piaţa de capital au pus capăt celui mai mare ciclu de creştere economică din istorie, cele mai afectate sectoare de această criză fiind cel energetic, transporturile, turismul şi serviciile. La polul opus, există şi sectoare care ar putea beneficia de pe urma măsurilor luate pentru combaterea epidemiei, cum ar fi industria de IT, cea de telecomunicaţii sau cea farmaceutică.
Astfel, bursa care a fost cel mai puternic lovită este cea de la Milano, al cărei indice FTSE MIB înregistrează în primele luni ale anului o scădere de 36,3%, în contextul în care Italia a fost ţara în care coronavirusul s-a răspândit cel mai rapid şi într-un timp destul de scurt. La mică distanţă în privinţa deprecierii din primele luni ale anului se află bursa din Madrid, dat fiind faptul că indicele principal IBEX al celor mai tranzacţionate 35 de acţiuni are un minus de 36%, dar nici bursa de la Paris (minus 35,1%), cea de la Berlin (minus 34%) sau cea de la Londra (minus 31,7%) nu au fost scutite de implicaţiile epidemiei.
La nivelul SUA, pe 12 martie indicele american S&P intra în „ghearele ursului” după doar 16 şedinţe de la maximul istoric, respectiv cea mai rapidă perioadă din istoria bursei americane în care aceasta a trecut de la un nou maxim record la teritoriul bear. Ultimul record fusese stabilit în 1929, când a fost nevoie de 42 de şedinţe pentru ca piaţa să intre în teritoriul bear. Investitorii apreciază de obicei trecerea de la un record la un altul în perioade scurte de timp, dar nu văd de bun augur depăşirea unui record stabilit în urmă cu aproape 100 de ani, mai ales în contextul în care acesta este unul negativ.
Indicii americani au scăzut deşi banca centrală a SUA (Federal Reserve) a redus dobânzile aproape de zero şi a lansat programe de relaxare cantitativă pentru a asigura lichiditate în piaţă şi o bună funcţionare a pieţei de creditare, ceea ce înseamnă că deciziile luate de FED nu au reuşit să mulţumească investitorii. Indicele Dow Jones figurează cu o scădere de 29,3% de la începutul anului, indicele S&P are minus 26,2%, iar indicele NASDAQ Composite al companiilor din tehnologie înregistrează minus 23%.
Din cauza prăbuşirilor bursiere, cei mai mari administratori de bani din lume – BlackRock, Vanguard şi Sate Street Global – au pierdut în primele luni ale anului peste 2.500 de miliarde de dolari, adică aproximativ de 10 ori cât PIB-ul României.
De asemenea, după ce zeci de mii de zboruri şi rute au fost anulate, locurile de muncă din industria aviatică fiind în pericol, marile linii aeriene listate au pierdut de la începutul anului peste 70 de miliarde de dolari.
Pe de altă parte, fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere au determinat unii operatori să ia în calcul suspendarea tranzacţionării pentru anumite perioade sau chiar închiderea burselor pe termen nelimitat, existând precedente în acest sens. Primul stat care a luat această decizie este Filipine, care pe 17 martie a oprit tranzacţionarea cu acţiuni, obligaţiuni şi valute.
Dar chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a fost activat în ultimele şedinţe mecanismul de întrerupere a volatilităţii în contextul în care vânzările masive au adus scăderi bruşte, chiar şi de peste 20%, pe unii emitenţi. Bursa românească a înregistrat la început de martie o serie de opt şedinţe consecutive de scăderi, în care s-a depreciat cu 30,5% şi a pierdut circa 49 de miliarde de lei din capitalizare, ajungând la valoarea pe care o avea la finalul anului 2018, adică atunci când era lovită de adoptarea fără dezbatere şi fără discuţii cu mediul privat a Ordonanţei de Urgenţă 114.
Pierderile masive din pieţele bursiere au schimbat parţial peisajul bursier. De exemplu, ca urmare a nevoii de a ne adapta vremurilor nesigure, firma americană de analiză MKM Partners a creat un nou indice pe Wall Street, numit Stay at Home, care include 33 de companii care ar putea profita în urma faptului că populaţia la nivel global se baricadează în case pentru a ajuta la prevenirea răspândirii coronavirusului.
Însă situaţia actuală pare departe de a se fi încheiat, investitorii încercând să se adapteze la noul mers al lucrurilor şi să-şi reechilibreze portofoliile. La capătul opus, companiile listate iau toate măsurile care le stau în putinţă pentru a trece cât mai uşor peste criza actuală.
Tag: bursa
-
Pandemia care înroşeşte bursele
-
Prima ţară din lumea care închide bursa din cauza coronavirusului
Bursa din Filipine este prima care se închide din cauza coronavirusului, transmite Bloomberg. CEO-ul bursei, Ramon Monzon, plănuieşte însă să redeschidă piaţa de 188 miliarde de dolari în cursul zilei de joi.
Controversata decizie de a opri tranzacţionarea marţi a venit pe fondul speculaţiilor că alte ţări pot lua măsuri similare, deoarece acţiunile din întreaga lume sunt în cădere liberă pe fondul temerilor unei recesiuni globale.
În timp ce Sri Lanka s-a alăturat bursei din Filipine şi închide şi ea tranzacţionarea, alte pieţe, printre care şi Bursa din New York, au declarat săptămâna aceasta că intenţionează să rămână deschise investitorilor.
Decizia de a închide bursa filipineză a venit şi în condiţiile în care preşedintele Rodrigo Duterte a dat dispoziţii pentru izolarea timp de o lună a celor 55 milioane de locuitori din Luzon, cea mai mare insulă din arhipelag, pe care se află şi capitala Manila.
-
Bursa din Singapore se închide pe termen nelimitat ca răspuns la efectele pandemiei de COVID-19: De la începutul anului figurează cu o scădere de 32%
Filipine a anunţat că, începând cu 17 martie, pe Bursa din Singapore va fi suspendată tranzacţionarea cu acţiuni, obligaţiuni şi valute pentru o perioadă nelimitată, devenind astfel prima ţară care închide pieţele financiare ca răspuns la răspândirea pandemiei de coronavirus, potrivit unui comunicat al Bursei din Filipine şi al Asociaţiei Bancherilor din Filipine, citat de Reuters.
“Această decizie restricţionează ieşirea investitorilor din mecanism, astfel că nu va fi primită cu amabilitate de către investitorii cărora nu apreciază limitarea fluxului de bani. Ce va face bursa când se va relua tranzacţionarea va depinde de starea pieţelor globale”, spune Manny Cruz, strategist la Papa Securities.
Decizia vine după ce preşedintele Rodrigo Duterte a decis luni să închidă timp de lună regiunea capitalei pentru a preveni răspândirea coronavirusului pe principala insulă din arhipelag, Luzon, pe care trăiesc nu mai puţin de 57 de milioane de persoane, în contextul în care virusul a infectat cel puţin 140 de persoane şi a ucis 12 oameni.
Pieţele globale înregistrează scăderi masive pe măsură ce pandemia de coronavirus se extinde, în contextul în care circa 14.000 de miliarde de dolari au fost şterşi din valoarea acţiunilor şi chiar activele sigure precum aurul au fost vândute pentru a acoperi pierderile.
Indicele principal al Bursei din Singapore, PSEi Composite, cu o capitalizare de 6,5 miliarde de peso filipinezi (112,5 milioane euro), înregistrează de la începutul anului o scădere de 31,7%, tranzacţionându-se la cea mai mică valoare de la finalul lunii septembrie 2012 încoace.
Pe de altă parte, după ce a fost anunţată închiderea Bursei din Singapore, un fond listat la New York care urmăreşte acţiunile principale de la bursa filipineză a scăzut luni cu 19,5%.
Închiderea burselor în vremuri de criză este o acţiune destul de rară, dar cu precedent. Bursa americană s-a închis pentru aproape o săptămână după atacul terorist din 11 septembrie 2001, Hong Kong-ul a întrerupt tranzacţionarea în contextul crahului din 1987, aşa-numit Lunea Neagră, iar Grecia a închis bursa pentru aproximativ cinci săptămâni în 2015.
Un sondaj în rândul investitorilor internaţionali condus de Bursa din Hong Kong în decembrie 1987 a arătat că închiderea bursei a afectat în mod negativ reputaţia acesteia peste hotare şi că a erodat încrederea în piaţa din Hong Kong, cel puţin pe termen scurt.
-
Ar putea fi închiderea burselor o soluţie pentru a calma pieţele? Există precedent
Fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere înregistrate în ultimele săptămâni nu par a fi potolite de niciun anunţ care altă dată ar fi resuscitat încrederea investitorilor.
Reducerile de dobândă anunţate de la FED şi până la Banca Angliei, relaxările cantitative de mii de miliarde de euro la un loc deja anunţate, pachetele de stimuli care încearcă să absoarbă o parte din şocul economic generat de faptul că pandemia a îngheţat sectoare întregi – toate acestea nu par să aibă vreun efect, iar dacă aduc creşteri uşoare, acestea s-au dovedit a fi urmate de vânzări agresive.
Doar săptămâna trecută, bursele europene au înregistrat cea mai proastă şedinţă din istoria lor, în timp ce bursa americană a înregistat ieri cea mai proastă zi din ultiii 33 de ani.
Sentimentul de teamă nu a putut fi oprit momentan, iar volatilitate este la cote înalte, întrucât indicele VIX, cunoscut drept indicele fricii, s-a apropiat luni de un nivel mai mare decât cel din 2008 – când a început criza economică globală.
John Authers, senior editor pentru pieţele de capital la Bloomberg – jurnalist cu 29 de ani de Financial Times în spate – a lansat o propunere pentru a calma pieţele bursiere: „Statisticile şi psihologia arată că poate ar trebui să închidem bursele”.
Puţine instituţii din societatea modernă s-au adaptat pentru lucrul la distanţă, probabil, atât de bine ca pieţele financiare.
În urmă cu 30 de ani, bursele de acţiuni şi mărfuri lucrau cu un număr mare de traderi într-un spaţiu destul de mic – ceea ce transforma sălile de tranzacţionare în adevărate carnavaluri de cifre şi ţipete.
Acum, bursele sunt locuri tăcute şi cumva plictisitoare în care sunetul computerelor este cel mai proeminent zgomot. Asta arată că industria pieţelor de capital este pregătită pentru a-şi continua activitatea neîntrerupt chiar şi în această carantină – spre deosebire de majoritatea sectoarelor tranzacţionate la bursă.
Mulţi oameni din piaţă par acum deschişi la ideea de a închide bursele cu totul temporar. Mecanismul de „circuit-breaker”, care opreşte temporar tranzacţionarea după ce indicii bursieri majori scad prea brusc din cauza vânzărilor agresive s-a activat deja de două ori în SUA în ultima săptămână.
Şi de mult mai multe ori în cazul tranzacţionării companiilor individuale unde vânzările agresive au adus scăderi bruşte chiar şi de peste 20% pentru liniile aeriene – şi asta doar ieri.
Chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a intervenit în cazul mai multor companii un mecanism similar în ultimele două săptămâni, din cauza vânzărilor agresive.
În weekend, pe măsură ce efectele epidemiei de coronavirus s-au extins şi au devenit din ce în ce mai proeminente, o pauză mai lungă de tranzacţionare poate fi o idee care are capătăt tot mai mult sens.
Propunerea lansată de Authers ar fi o mutare nouă din punct de vedere istoric, întrucât chiar şi în perioada 2007-2009 când oamenii erau îngroziţi în timpul crizei şi situaţia părea mai rea decât acum, nimeni nu era entuziast cu privire la oprirea totală a computerelor.
El spune că poate aceasta nu e cea mai bună variantă, dar este cu siguranţă una care trebuie pusă pe masă şi discutată astăzi.
Mai mult, din punct de vedere politic acest lucru este puţin probabil în cazul în situaţia nu se deteriorează mult mai mult. Nicio administraţie nu vrea să îşi asume închiderea burselor.
Cu atât mai mult administraţia Trump, care se mândreşte cu evouţia burselor.
Ce precedente mai există?
Bursele au tendinţa de a rămâne deschise indiferent ce se întâmplă. În ultimii 30 de ani sunt foarte puţin exemple de momente în care Bursa din New York s-a închis neprogramat.
Prima dată s-a întâmplat în 1997, când mecanismul cunoscut drept circuit-breaker a fost introdus iniţial după crahul cunoscut drept „Lunea Neagră”. Acesta s-a activat când traderii încercau să se adapteze la criza financiară asiatică.
La acel moment se credea că mecanismul este contra-productiv. După ce vânzările agresive au declanşat mecanismul pentru prima dată, traderii s-au speriat şi au petrecut pauza completând ordine noi de vânzare. Când s-a reluat tranzacţionarea piaţa s-a prăbuşit şi a declanşat mecanismul pentru a doua oară în aceeaşi zi – ceea ce a forţat bursa să rămână închisă toată ziua.
Incidentul este puţin menţionat astăzi pentru că investitorii de retail au profitat de oportunitate şi au cumpărat la preţuri reduse în ziua următoare, ceea ce a dus la reluarea ciclului de creştere accelerată din anii 90.
La acel punct, mecanismul de circuit-breaker s-a dovedit util. Sau doar a oferit pieţei siguranţa, în mod eronat, că poate relua creşterea ceea ce a dus la supraevaluările care au conturat criza din 2000.
A doua oară când bursele au fost oprite a fost la atacurile din 11 septembrie 2001, când pagubele generate de prăbuşirea turnurilor gemene a oprit activitatea în clădirea bursei de valori care se afla în apropiere.
Tranzacţionarea a fost întreruptă marţi, 11 septembrie, şi nu s-a reluat până luni. Până când s-a reluat tranzacţionarea, dimensiunea pagubelor şi impactul răspunsului fiscal şi monetar al guvernului, au fost mult mai clare.
Vânzările agresive nu s-au ridicat la nivelul la care se aştepta piaţa, ajungând la un minus de 13% în cel mai rău punct. Până în data de 11 octombrie, S&P 500 a revenit la nivelul dinainte de atacuri.
Ţinând cont de dimensiunea şocului, reacţia pieţei a fost deosebit de calmă, ajutată de pauza de tranzacţionare.
A treia oară când a fost închisă bursa a fost declanşat de Furtuna Sandy în octombire 2012 şi nu a avut efecte evidente.
Precedentul 11 septembrie e interesant. Atunci, ca şi acum, exista un şoc extern semnificativ. Nimeni nu a vrut ca bursa să se închidă atunci, însă închiderea ei a ajutat. Nu ar fi ajutat pe nimeni tranzacţionarea în zilele de după atac în contextul în care încrederea investitorilor era zdruncinată, iar teama ar fi modelat deciziile de investiţie.
Ce spun statisticile
Incertitudinea generată printre investitorii de lipsa datelor fundamentale unei decizii de investiţie poate fi fatală pentru unele companii. Momentan, nu se ştie care va fi costul din punct de vedere al vieţilor omeneşti, nu ştim cât va dura, sau cât va dura revenirea.
Rezultatele trimestriale vor fi, cu siguranţă, afectate semnificativ de actuala criză, însă nimeni nu ştie cât de mult.
Datele publicate zilele trecute de China arată cel mai prost început de an din ultimii 30 de ani – pentru că doar de atunci face Beijingul datele publice.
Europa şi SUA încearcă încă să îşi dea seama dacă vor fi afectate economic la fel de grav. Orice încercare de a evalua acţiuni în acest moment va produce volatilitate, care generează confuzie şi care creează, în final, dezamăgire. Vor investi pe ghicite.
Vineri, de exemplu, pieţele bursiere din SUA au înreigstrat cea mai bună zi din 28 octombrie 2008, ceea ce a adus speranţă. Însă ce a urmat după acea zi din 2008 arată că această speranţă ar putea fi inutilă. De la finalul acelei zile, S&P 500 a mai scăzut cu 29% înainte să atingă un minim patru luni mai târziu.
Convulsiile puternice sunt caracteristice teritoriului „ursului” (bear market – un minus de peste 20% faţă de maximul ultimelor 52 de săptămâni) şi acestea ar putea continua.
Unul dintre motivele pentru care bursele ar trebui închise temporar este cel psihologic.
Încrederea este la pământ şi este greu de prevăzut ce semnal ar putea fi destul de puternic pentru a spori această încredere. În astfel de momente, o pauză curată ar putea fi cea mai elegantă soluţie.
-
Scăderile se adâncesc luni după-amiază la bursa de la Bucureşti: indicele BET se prăbuşeşte cu aproape 11%
Indicele principal BET al bursei de la Bucureşti se prăbuşeşte cu aproape 11% luni dupa-amiază, bursa românească fiind practic pe aceeaşi notă de scădere ca şi celelalte pieţe de capital din Europa, arată datele agregate de ZF.
Astfel bursa de la Frankfurt se prăbuşeşte cu 9,8%, cea de la Paris cu 11%, Milano cu 11%, Madrid cu 11%, iar peste Ocean – Wall Street a deschis în scădere cu 10,9%, arată datele Marketwatch.
Din rândul acţiunilor din BET, Fondul Proprietatea are cel mai abrupt declin (17,3%), urmat de Petrom (9,4%) şi de Banca Transilvania (9,3%). Nicio acţiune din BET nu este pe plus.
Bursa românească este în prezent la cea mai scăzută valoare de la începutul anului 2019, iar de la începutul anului 2020 are un minus de 31%, ceea ce înseamnă, aşa cum a scris şi ZF săptămână trecută, că a intrat în ghearele ursului, adică în piaţa bear.
-
Bursele din Asia-Pacific se tranzacţionează ca-n Vestul Sălbatic: Bursele din Australia şi India au recuperat scăderi dramatice şi au închis în teritoriu pozitiv
Pe bursele din regiunea Asia-Pacific s-a tranzacţionat „ca-n Vestul Sălbatic”, vineri, în contextul în care două pieţe majore au revenit în teritoriu pozitiv în aceeaşi şedinţă în care s-au lovit de limita vânzărilor agresive.
Indicele australian S&P/ASX 200 a recuperat spectaculos o scădere de peste 8% şi a încheiat şedinţa de tranzacţionare în teritoriu pozitiv, pe o creştere de 4,42%.
În acelaşi timp, în India, indicele Nifty 50 se tranzacţionează pe o creştere de 0,6% la ora redactării acestui material, după ce anterior în zi a scăzut rapid cu 10% – ceea ce a dus la oprirea temporară a tranzacţionării, în conformitate cu mecanismul automat care se aplică în cazul vânzărilor agresive.
Indicele thailandez SET se tranzacţionează încă în teritoriu negativ, în scădere cu 0,98%, însă a recuperat cea mai mare parte din scăderile din zi, întrucât şi în cazul acestuia s-a aplicat mecanismul de întrerupere de la tranzacţionare în cursul şedinţei de vineri, din cauza unei scăderi abrupte de 10%.
Indicele japonez Nikkei 225 a închis şedinţa pe o scădere de 6,08%, după ce ajunsese şi la un minus de 10% în cadrul şedinţei de vineri. Joi, bursa japoneză a intrat în teritoriul ursului – o scădere de peste 20% faţă de maximul uiltimelor 52 de săptămâni.
În Coreea de Sud, indicele Kospi se tranzacţionează pe o scădere de 3,8%, după ce a înregistrat scăderi şi de 7,5% vineri.
Indicele Hang Seng din Hong Kong a recuperat o parte din scăderea de 6% de la începutul şedinţei şi se tranzacţionează pe o scădere de 2,4%.
În China, bursa din Shanghai se tranzacţionează pe o scădere de 1,3%, faţă de minus 3% la începutul şedinţei.
Per-total, indicele MSCI Asia ex-Japan a înregistrat o scădere de 0,47%, în comparaţie cu un minus de 4,57% pe care l-a atins în timpul şedinţei de vineri.
Cea mai proastă zi din istorie pentru bursele europene
Bursele europene au înregistrat joi cea mai proastă zi din istorie în contextul în care la ora 18.00 (ora României), indicele paneuropean Stoxx 600 înregistra o scădere de peste 10%, cel mai afectat fiind sectorul de turism, care a scăzut cu 12,6% după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat o interdicţie de călătorie în SUA valabilă 30 de zile pentru cele 26 de ţări din spaţiul Schengen.
Pe lângă decizia preşedintelui Trump, investitorii au reacţionat negativ la decizia Băncii Centrale Europene de a nu reduce dobânzile – aşa cum au făcut Fed, banca centrală americană, şi Banca Angliei.
Bursele europene au înregistrat scăderi masive: indicele german DAX 30 a scăzut cu 12%, indicele francez CAC 40 a înregistrat o scădere de 12,3%, FTSE 100 a scăzut cu 10%, în timp ce indicele spaniol IBEX scădea cu aproape 14%.
Chiar dacă Banca Centrală Europeană a anunţat un pachet de stimuli de peste 120 miliarde euro, investitorii se aşteptau ca instituţia condusă de Christine Lagarde să reducă dobânda de referinţă pentru a stimula economia zonei euro în faţa pandemiei de coronavirus
Cea mai proastă zi din 1987 pentru bursa americană
Bursa americană înregistra joi la ora 18.00 (ora României) una dintre cele mai proaste zile din istorie, în contextul în care toţi indicii majori au continuat să scadă după „caruselul“ de săptămâna aceasta, pe fondul şocurilor economice transmise de epidemia de coronavirus care s-a transformat în pandemie.
Indicele S&P 500 înregistra o scădere de 7,9% şi a intrat în teritoriul de bear market (minus 20% faţă de maximul istoric – n. red.), după ce indicele Dow Jones a anunţat miercuri sfârşitul perioadei de bull market după un ciclu de creştere de 11 ani – cel mai lung din istorie.
La ora redactării materialului indicele Dow Jones pierduse peste 2.000 de puncte, adică 8,7% şi se îndrepta spre cea mai proastă zi din 1987 până în prezent. Indicele Nasdaq înregistra o scădere de 7,8%.
Imediat după deschiderea şedinţei de joi, tranzacţionarea a fost oprită timp de 15 minute pe toţi indicii majori, în urma activării mecanismului de siguranţă împotriva tranzacţionării agresive Ŵ care intervine atunci când scăderea unui indice depăşeşte 7%.
ënainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare, un mecanism similar s-a activat pentru contractele futures pe piaţa bursieră americană, în contextul în care acesta intervine când scăderile pe futures depăşesc 5%.
Indicele volatilităţii (VIX), considerat cel mai bun indicator al fricii investitorilor de pe Wall Street, a crescut cu 64%, la un nivel pe care nu l-a mai atins de la criza din 2008.
Fed pompează 1.500 miliarde dolari
Fed, banca centrală americană, intervine în pieţele financiare pentru a doua zi la rând şi pentru a treia oară săptămâna aceasta, de data aceasta cu un plan masiv de achiziţie de active, în încercarea de a limita impactul coronavirusului asupra economiei naţionale şi chiar globale.
Per total, eforturile băncii centrale americane se ridică până la 1.500 miliarde dolari, pe care le va pompa în sistemul financiar pentru a combate şocurile economice generate de pandemia de coronavirus, potrivit CNBC.
Banca centrală americană spune că va modifica programul de achiziţie a titlurilor de stat „pentru a adresa perturbările neobişnuite înregistrate în pieţele de finanţare, pe titluri de stat, din cauza epidemiei de coronavirus”, a transmis New York Fed într-o declaraţie lansată joi dupăamiază, în contextul în care bursa americană se îndrepta spre cea mai proastă zi din 1987.
Fed-ul transmite că va pompa banii pentru a elimina stresul înregistrat la nivelul pieţelor de finanţare pe termen scurt şi pe piaţa de titluri de stat.
Braţul din New York al băncii centrale a anunţat că va majora dimensiunea operaţiunilor de creditare pe piaţa repo, unde investitorii împrumută cash în schimbul unor garanţii de înaltă calitate cum ar fi titlurile de stat.
Acţiunea băncii centrale a transmis un impuls către pieţele de acţiuni din SUA, care se tranzacţionau pe scăderi de aproape 9% înainte de intervenţie, pe fondul temerilor legate de incapacitatea de a limita extinderea pandemiei.
Indicele S&P 500 a recuperat uşor o parte din scăderile de astăzi şi se tranzacţiona pe un minus de 5,5% în prima jumătate de oră după declaraţia Fed.
Banca centrală va oferi cel puţin 500 miliarde dolari sub formă de împrumuturi pe trei luni, cu efect imediat, cu o altă tranşă de 500 miliarde dolari care începe vineri
Mai mult, a pus pe masă încă 500 miliarde dolari, începând de vineri, pentru împrumuturi pe o lună.
Începând de săptămâna viitoare, banca centrală a spus că va oferi simultan împrumuturile pe trei luni în valoare totală de 500 miliarde dolari şi împrumuturile pe o lună într-o valoare similară, până pe 13 aprilie.
-
Cum evoluează bursa de la Bucureşti marţi, după scăderile masive de luni: Investitorii au ieşit la cumpărături
Bursa de la Bucureşti înregistrează creşteri marţi dimineaţă după ce s-a părbuşit cu 7,5% în şedinţa de tranzacţionare de luni, când circa 12,7 miliarde lei s-au evaporat din capitalizarea companiilor româneşti.
Astfel, marţi la ora 10.08, indicele BET Creştea cu 2,66%, BET-TR cu 2,66%, BET-FI cu 1,62%, BET-NG cu 2,85%, BET-XT cu 2,5%, BET-XT-TR cu 2,5%, BET-BK cu 2,18% şi ROTX cu 2,81%.
Bursa de la Bucureşti îşi revine în contextul în care bursele internaţionale dau semne de revenire, începând cu pieţele din Asia şi până în SUA, unde Donald Trump a anunţat o serie de măsuri pentru stimularea economiei.
Deşi bursa îşi revine uşor, încă sunt ordine agresive de vânzare pe piaţă astfel încât le este aplicat mecanismul de întrerupere a tranzacţionării în condiţii de volatilitate severă.
-
Companiile listate la bursa românească înregistrează creşteri semnificative după scăderile masive de ieri
Companiile îşi revin pe bursa de la Bucureşti marţi dimineaţă după scăderile masive înregistrate marţi, din cauza cărora s-au evaporat 12,7 miliarde lei din capitalizarea companiilor listate.
Astfel, marţi dimineaţă, la 20 de minute după deschiderea şedinţei (n.r: ora 10.00), Digi Communications creştea pe bursă cu 5%, în timp ce Nuclear electrica înregistra o creştere de 4,5%, iar OMV Petrom 4,1%.
Şi băncile înretgistrează creşteri, în contextul în care BRD-SocGen creşte cu aproape 4%, iar Banca Transilvania cu 2%.
Indicii bursieri au deschis într-o zonă de creştere şedinţa de marţi. Astfel, marţi la ora 10.08, indicele BET Creştea cu 2,66%, BET-TR cu 2,66%, BET-FI cu 1,62%, BET-NG cu 2,85%, BET-XT cu 2,5%, BET-XT-TR cu 2,5%, BET-BK cu 2,18% şi ROTX cu 2,81%.
Deşi bursa îşi revine uşor, încă sunt ordine agresive de vânzare pe piaţă astfel încât le este aplicat mecanismul de întrerupere a tranzacţionării în condiţii de volatilitate severă.
Mecansimul s-a activat de mai multe ori atât în şedinţa de ieri, cât şi astăzi, pentru companii precum Alro Slatina, Transelectrica şi chiar OMV Petrom, luni, după o scădere bruscă.
Bursa de la Bucureşti îşi revine în contextul în care bursele internaţionale dau semne de revenire, începând cu pieţele din Asia şi până în SUA, unde Donald Trump a anunţat o serie de măsuri pentru stimularea economiei.
-
Semnale încurajatoare: Bursele europene deschid şedinţa de marţi pe creşteri după „măcelul” de luni
Indicele pan-european Stoxx 600 înregistrează marţi dimineaţă la ora 10.50 (ora României) o creştere de 2,56%, după ce ziua de luni care a adus pierderi în majoritatea pieţelor bursiere din Europa.
DAX, indicele bursei germane, înregistrează o creştere de 2%, în timp ce bursa franceză, CAC 40, creşte cu 2,2%.
În acelaşi timp, bursa spaniolă înregistrează creşteri de 1,6%.
Indicii au trecut în teritoriu de creştere marţi dimineaţă după pierderile istorice de luni – o zi în care investitorii au reacţionat emoţional la scăderea preţurilor petrolului şi la tensiunile acumulate în jurul epidemiei de coronavirus.
-
Dezastru pentru cea mai mare companie listată la bursa românească: se prăbuşeşte cu 25% după ce Arabia Saudită a redus preţurile de vânzare ceea ce a dus la ieftinirea agresivă a ţiţeiului
Petrom (SNP), cea mai valoroasă companie listată la bursa de la Bucureşti, se prăbuşeşte cu 24%, cu mult peste limita inferioară de tranzacţionare, ca o reacţie negativă a investitorilor la prăbuşirea cu până la 30%, duminică noapte, a preţului barilului de petrol Brent, arată datele BVB.
Preţul ţiţeiului este factorul determinant pentru profitabilitatea Petrom.
Acesta este cel mai abrupt declin înregistrat de Petrom în ultimii ani, iar în termeni ai capitalizării înseamnă circa 5,5 mld. lei. De altfel vânzările au fost atât de agresive încât a fost activat şi mecanismul de întrerupere al volatilităţii, dar şi predeschiderea extinsă, ceea ce a permis şi extinderea peste limita de 15%.
OMV Petrom are o capitalizare de 21,4 miliarde lei. Grupul austriac deţine 51% din acţiuni, iar statul român 20,6%.