BusinessMagazin

Tag: burduja

  • Burduja: Sunt atacat că aş fi „împotriva” tranziţiei verzi. Nimic mai fals

    Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, le răspunde, duminică, celor care îl acuză că ar fi împotriva tranziţiei verzi. Atacurile dovedesc nepricepere, dar şi panică în faţa obiectivelor de a securiza independenţa energetică a României, scrie ministrul pe Facebook.

    „De aproape doi ani, spun un lucru de bun simţ. În trilema energetică, ordinea de priorităţi este una singură pentru România: energie sigură, energie accesibilă şi competitivă, energie curată. Asta nu are legătură cu evoluţiile politicii naţionale sau internaţionale, ci cu bunul simţ al unui calcul raţional. Am fost şi voi rămâne consecvent acestui principiu”, spune Burduja.

    El adaugă că a atras miliarde de euro din fonduri nerambursabile pentru investiţii în producţia de energie solară şi eoliană.

    „Toate investiţiile în energie curată vor continua şi vom absorbi toţi banii europeni disponibili. În acelaşi timp, tranziţia energetică trebuie să fie pragmatică şi sustenabilă. Renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României”, mai transmite ministrul.

    Burduja declară că principiul corect este înlocuirea acestor grupuri cu grupuri pe gaz, apoi cu centrale nucleare.

    „Cu adevărat, este important pentru toată Europa să continuăm să ne bazăm pe capacităţi de producţie în bandă care asigură stabilitatea şi securitatea sistemului energetic. Iar dacă administraţia Trump renunţă la obiectivele de climă nu înseamnă că trebuie să facem la fel, ci că dacă nu schimbăm nimic vom pierde şi mai mult din competitivitatea europeană în faţa SUA, China etc. Tranziţia nu înseamnă sacrificiu necondiţionat, ci construcţie pentru viitor”, susţine ministrul.

  • Sebastian Burduja, ministrul energiei, o nouă poziţie dură faţă de tranziţia energetică: Această terapie şoc verde trebuie să înceteze. Da, trebuie să spunem lucrurilor pe nume!

    Sebastian Burduja, ministrul energiei, are o nouă luare de poziţie dură faţă de tranziţia energetică. Intervenţia vine în contextul în care un nou scandal se înfiripă privind planul de decarbonizare al UE, în centrul său fiind chiar omul care a imaginat Green Deal, fostul vice preşedinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans. Astfel, potrivit rfi, deputatul european olandez Dirk Gotink a scos la iveală o afacere pusă pe picioare la Bruxelles de fostul vice preşedinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, însărcinat cu aplicarea Pactului Verde. Astfel, fonduri europene au fost folosite pentru a finanţa ONG-uri care la rândul lor au făcut un lobby disimulat pentru legislaţia susţinută de Timmermans. Aparent, o parte din bani reveneau spre Timmermans, scrie rfi.

    Burduja califică situaţia drept scandaloasă. Mai jos este comentariul integral al ministrului energiei, disponibil pe LinkedIn.

    “Este scandalos să aflăm că banii europenilor — ai noştri, ai tuturor — au fost folosiţi inclusiv pentru a finanţa ONG-uri şi campanii de lobby pentru înverzirea UE. Un paradox absurd: cu banii noştri, am distrus industriile noastre şi am mai şi promovat cât de mult “bine” facem.

    În timp ce industria grea, industria extractivă şi alte sectoare vitale ale economiei europene se prăbuşeau, iar nenumăraţi români, francezi, germani, polonezi şi maghiari îşi pierdeau locurile de muncă, UE finanţa indirect state ostile şi pieţe îndepărtate, adâncind deficitul comercial şi susţinând economii terţe.

    Da, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Uniunea Europeană, care s-a născut ca o comunitate a cărbunelui şi oţelului – simboluri ale puterii şi competitivităţii economice – a ajuns să promoveze şi să finanţeze importuri de panouri fotovoltaice, invertoare, baterii şi turbine eoliene produse la mii de kilometri distanţă. în acelaşi timp, propriul nostru gaz, propria noastră industrie, propriile noastre resurse erau declarate „poluante”. Gazul rusesc era în schimb folosit, de pildă, pentru a produce îngrăşăminte chimice în alte state, îngrăşăminte care erau apoi importate în UE.

    Şi iată-ne astăzi:


    – Industria europeană, necompetitivă sau pusă pe butuci. Produsele noastre nu mai pot concura cu cele venite de pe pieţe unde energia costă şi de trei ori mai puţin, unde nu există costuri legate de certificate de CO2. Repornirea acestei industrii costa miliarde de euro în sine.
    – Costuri sociale dureroase. Nenumăraţi cetăţeni europeni şi-au pierdut locurile de muncă şi stabilitatea.
    – Energia, cireaşa de pe tort. Am devenit dependenţi de gazul rusesc şi de tehnologia altor state, în timp ce promovăm politici care ne-au dezavantajat proprii antreprenori.

    Această terapie şoc verde trebuie să înceteze. Cei care au folosit banii contribuabililor pentru a face lobby pentru ea, distrugând industria Europei, trebuie să dea explicaţii. Proiectul european trebuie să redevină o forţă globală – aşa cum au visat părinţii fondatori acum 74 de ani. Ei au clădit o comunitate a cărbunelui şi oţelului, nu un experiment ideologic care ne îngenunchează în competiţia cu unele state autoritare.

    Europa are resursele, tehnologia şi oamenii necesari pentru a reveni în marea ligă a lumii. Este timpul să renunţăm la utopii şi să ne concentrăm pe realitate. Să reconstruim industria, să investim în energie curată, dar fără să compromitem energia sigură şi accesibilă/competitivă. România îşi asumă tranziţia energetică – de la cărbune la gaz, de la gaz la energie nucleară. Este un plan concret şi pragmatic, iar după 17 ani am reuşit anul trecut să adoptăm o nouă strategie energetică naţională, bazată pe această abordare. Să redevenim puternici, uniţi şi independenţi.

    Uniunea Europeană are nevoie de o resetare şi tot mai mulţi decidenţi europeni susţin acest lucru. Suntem pregătiţi să susţinem această schimbare de paradigmă. înainte, împreună.”

     

  • Burduja: Datoria Primăriei capitalei către Elcen, de un miliard de lei, a început să incomodeze

    „Nu sunt probleme. Sigur că CET-urile sunt, trei din patru, din anii 60-70 şi funcţionează pentru că există nişte oameni foarte pricepuţi la Elcen. În acelaşi timp, noi am semnat în decembrie, din Fondul pentru Modernizare, 361 de milioane de euro pentru modernizarea acelor trei CET-urile , Sud, Progresul şi Grozăveşti, ceea ce este o mare realizare, sigur că trebuie făcute. Pentru a putea fi implementată, e nevoie ca Primăria Generală să-şi plătească totuşi datoria curentă pe care o are faţă de Elcen. Încă o dată, cu toată bunăvoinţa, totuşi vorbim de un miliard de lei, datorie curentă şi care a început să incomodeze implementarea acestor mari proiecte de modernizare”, spune Sebastian Burduja.

    Întrebat ce se întâmplă dacă PMB nu plăteşte această datorie, Burduja spune că nu vor putea fi implementate proiectele de modernizare.

    „Deci vom rămâne cu CET-urile din anii 60-70, ceea ce este păcat. Ministerul Energiei a obţinut 361 de milioane de euro, bani gratis din Fondul pentru Modernizare, a semnat deja contractele cu Elcen. Elcen nu se poate împrumuta pentru toată cofinanţarea, deci şi băncile spun Elcenului: bun, mergi şi recuperează-ţi datoria de la Termoenergetica, de la compania primărie”, adaugă Burduja.

    Despre răspunsul PMB, el a spus: „Deocamdată nimic, iar în trecut că nu au fonduri disponibile”.

  • Burduja: Gazele din Marea Neagră vor ajunge mai întâi în România şi doar surplusul va fi vândut

    „România şi-a asumat rolul de lider în sectorul energetic european. Informaţiile referitoare la exportul viitor, după 2027, a unei cantităţi de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep, de către OMV Petrom către o companie majoră din Germania, reprezintă un pas firesc în cadrul unui proiect de importanţă strategică pentru ţara noastră şi pentru Europa. Pentru o clarificare completă şi pentru a linişti orice temeri, dorim să subliniem că volumul exportat către Germania, conform datelor disponibile public, reprezintă sub 1% din producţia totală estimată a zăcământului Neptun Deep. Aceasta este o proporţie infimă, întrucât Neptun Deep are rezerve evaluate la peste 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Mai mult, aceste estimări pot creşte semnificativ pe măsură ce operaţiunile de foraj avansează. Ne asigurăm că această resursă va fi utilizată responsabil pentru beneficiul României şi al cetăţenilor noştri. Fiecare partener în proiect, atât Romgaz, cât şi OMV Petrom, este responsabil pentru propriile decizii de comercializare a gazului exploatat în viitor, în condiţiile legii şi cu protejarea securităţii energetice a României”, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.

    Potrivit sursei citate, exportul face parte din planul de business al proiectului Neptun Deep şi reflectă angajamentul României de a contribui la securitatea energetică europeană.

    „A ajuta Europa să scape de influenţa rusească asupra resurselor energetice este un obiectiv care ne interesează, în spiritul solidarităţii europene şi a pieţei unice. Acest pas reconfirmă poziţia României de pilon regional al securităţii energetice a Uniunii Europene. România este deja cel mai mare producător de gaze naturale dintre statele membre ale Uniunii Europene, ca urmare a creşterii producţiei Romgaz din 2024 şi reluarea marilor exploatări, inclusiv în perimetrul Caragele. Prin producţia actuală, de circa 8-10 miliarde Nm³, România îşi acoperă integral consumul, fără a depinde de importuri. Din 2027, producţia anuală a României se va dubla, până la 18-20 miliarde Nm³. Vom produce aşadar încă din primul an de exploatare o cantitate de gaze de cel puţin două ori mai mare decât consumul intern actual al României. În acest context, putem spune cu fermitate că nu există niciun pericol ca românii să rămână fără gaze naturale, iar ţara noastră se află într-o poziţie privilegiată de a asigura şi securitatea energetică regională, inclusiv a Republicii Moldova. Mai mult, redevenţele şi impozitele pe gazul exportat europenilor sunt plătite în România şi devin venituri la bugetul de stat al României”, se mai arată în comunicat.

    Ministerul Energiei precizează că, potrivit Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere garantează mecanisme explicite pentru protejarea intereselor naţionale şi securităţii energetice a României, Guvernul, la propunerea Ministerului Energiei, poate introduce restricţii temporare de preţ şi vânzare pentru cantităţile necesare consumului casnic şi producerii de energie termică destinate populaţiei, precum şi pentru obligaţiile europene de solidaritate. Aceste măsuri sunt limitate în timp şi proporţionale cu situaţia.

    „Proiectul Neptun Deep marchează un moment de cotitură pentru viitorul energetic al României. Narativele iresponsabile de tipul vânzării de gaz românesc ca preţ al aderării la Schengen sunt periculoase şi complet false, iar o logică de bază ne arată că vorbim despre o cantitate infimă, despre piaţa germană, partener strategic pentru România şi despre valorificarea unei resurse care înseamnă venituri în plus pentru român, fără să afecteze în niciun fel piaţa naţională a energiei. Românii pot să stea liniştiţi: statul roman are toate pârghiile pentru a se asigura ca gazele din Marea Neagră vor ajunge mai întâi în România şi doar surplusul va fi vândut. De altfel, statul român, prin Romgaz, deţine jumătate din zăcământ. Fac apel la toţi actorii politici să nu manipuleze şi să nu dezinformeze în legătură cu proiecte strategice ce pot aduce minim 20 de miliarde de euro statului român”, spune Sebastian Burduja.

    El afirmă că exportul de gaze naturale este dovada clară a faptului că România este deja un pilon de stabilitate şi securitate energetică în Europa.

    „Încheierea acestei tranzacţii este o dovadă că litigiul început de compania OMV Petrom la Tribunalul de Arbitraj de la Paris este fără obiect. Din acest motiv, le recomand să îşi retragă cererea. Statul român nu va interveni în tranzacţiile comerciale dintre companii decât dacă securitatea energetică a ţării ar impune-o. Nu este cazul acum. Într-adevăr, volumul vehiculat pentru exportul către compania germană reprezintă sub 1% din producţia totală estimată a zăcământului. Vom produce încă din primul an de exploatare de două ori mai mult gaz decât consumăm intern. Legea offshore, şi în special Articolul 21, protejează interesele noastre naţionale. Gazul românesc este prioritar pentru români. Statul român are toate instrumentele legale pentru a interveni atunci când siguranţa energetică o impune. (…) Românii trebuie să ştie că Neptun Deep reprezintă o parte importantă din renaşterea noastră energetică şi înseamnă suveranitate, prosperitate şi demnitate naţională. Împreună construim o Românie puternică, care ştie să valorifice ceea ce are mai de preţ: resursele şi oamenii ei. Viitorul este al nostru” , încheie Burduja.

    Compania OMV a încheiat un acord pentru a furniza companiei germane Uniper gaz românesc din proiectul său din Marea Neagră. Acest lucru se va întâmpla începând cu 2027, au declarat pentru Reuters trei persoane familiarizate cu această chestiune.

  • Ministrul Energiei: Depozitele de gaz sunt la capacitatea de 101%, stăm mai bine decât anul trecut

    Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunţă că depozitele de gaz ale României sunt la capacitatea de 101%. Stăm mai bine decât anul trecut, a transmis Burduja pe pagina de Facebook a PNL. Şi stocul de cărbune este mai mare decât cel din 2023.

    Potrivit mesajului publicat pe reţelele de socializare, România are gaz suficient pentru iarna care vine. Depozitele naţionale sunt pline peste capacitate, a anunţat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

    Există şi un stoc important de cărbune, chiar mai mare decât în 2023. Astfel, consumul energetic al României în perioada sezonului rece nu va avea probleme, este concluzia mesajului.

    „Suntem pregătiţi pentru că, pe toate palierele, pot spune că stăm mai bine chiar decât anul trecut, am intrat în supra-plin”, a precizat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

  • Rafale de vânt de 80 km/h. Burduja anunţă încheierea unui nou comandament energetic

    Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunţă încheierea unui nou comandament energetic, menit să pregătească ţara pentru condiţiile meteorologice extreme prognozate în următoarele zile. Ministrul dă detalii despre măsurile luate.

    „Am încheiat un nou comandament energetic, aşa cum am anunţat încă de ieri. Toţi operatorii de transport şi distribuţie sunt în dispozitiv: au constituit comandamente proprii, au suplimentat echipele de intervenţie în zonele vizate de condiţii meteorologice speciale în zilele următoare, au stocuri de echipamente adiţionale pentru a interveni rapid în cazul unor avarii apărute în teren. Staţiile au fost aprovizionate cu stocuri de motorină pentru grupuri electrogene, la nevoie”, scrie Sebastian Burduja pe Facebook.

    Acesta adaugă: „Suntem extrem de atenţi la evoluţiile vremii şi ne vom reuni în comandamentul energetic în fiecare zi la ora 11, odată cu actualizarea prognozelor meteorologice şi hidrologice. Deocamdată, e de notat o intensificare a vitezei prognozate pentru rafalele de vânt, până la 80 km/h, ceea ce poate pune în dificultate reţelele electrice. Partea bună este că, cel puţin la acest moment, vântul este prognozat să bată în aceeaşi direcţie (NV-SE), ceea ce înseamnă o presiune mai mică pe reţele. O atenţie specială o dedicăm zonei Galaţi, unde sunt aşteptate noi precipitaţii. Suntem în permanentă legătură cu DSU”.

    Ministrulface şi un apel la înţelegere şi răbdare: „în astfel de situaţii, presiunea pe echipele de intervenţie este foarte mare, având cu toţii dorinţa de a rezolva cât mai repede problemele apărute în alimentarea gospodăriilor cu energie electrică şi, după caz, cu gaze. Dar aceste echipe sunt formate tot din oameni. Siguranţa lor şi a tuturor cetăţenilor trebuie să rămână mereu pe primul loc. Aşa cum am procedat şi la Galaţi, vom interveni prompt, în cele mai dificile condiţii, având conştiinţa că facem tot ceea ce este omeneşte posibil să remediem avariile apărute, fără a pune vieţile oamenilor în pericol”.

  • Ciucă: Nu e un eşec. Burduja ar fi avut şansă dacă ar fi început în urmă cu un an

    „Cred că, la modul în care s-a disputat această opţiune pentru candidatura la Bucureşti, Sebastian Burduja ar fi avut o şansă dacă ar fi început cu aproximativ un an în urmă”, spune Nicolae Ciucă.

    El spune că scorul lui Burduja nu este un eşec.

    „Nu discutăm despre un eşec, în sensul în care cineva să devină responsabil şi să vorbim despre cei care trebuie să suporte ceva anume. Ci vorbim de faptul că SB şi-a asumat această candidatură după ce am avut o discuţie cu el, intrând în competiţie nu pe ultima sută de metri, ci pe ultimii zeci de metri. el a fostr foarte bine susţinut de conducerea partiduluoi. A avut o campanie foarte bună”, încheie Ciucă.

    Potrivit rezultatele exit-pollului, Burduja a obţinut 10% din voturile pentru Primăria Capitalei.

  • Burduja, melodie-manifest: Îţi dau şi geaca, chitara şi motorul, doar nu-mi lua viitorul

    Candidatul PNL la Primăria Capitalei, Sebastian Burduja, a publicat o melodie-manifest. „Străzile sunt pline de capace, gropi adânci/Ai maşină nouă şi-n loc să te bucuri, plângi!/Şi ferească Domnul să nu ajungi la spital/Vii cu o entorsă şi pleci cu serviciul funerar”, sunt versurile de început.

    Sebastian Burduja a postat pe Youtube o melodie-manifest pentru Bucureşti şi bucureşteni, intitulată „Visuri în bagaj – revoluţia turcoaz”.

    „Străzile sunt pline de capace, gropi adânci/Ai maşină nouă şi-n loc să te bucuri, plângi!/Şi ferească Domnul să nu ajungi la spital/Vii cu o entorsă şi pleci cu serviciul funerar!/ Poţi să-mi iei haina, banii de chirie,/ Poţi să-mi iei planurile că am încă o mie!/ Îţi dau şi geaca, chitara şi motorul, / Îţi dau orice vrei, doar nu-mi lua viitorul! / Hei! Hei! Hei”, sunt versurile primei strofe.

    Burduja acuză şi lipsa apei caldă şi a căldurii din sistemul centralizat.

    „N-ai ce să ne mai iei!/ Văd ruine când scot capul pe geam/ Şi Bucureştiul cum se spală în lighean!/ Hei! Hei! Hei! N-ai ce să ne mai ieeeeiii!/ Şi toată iarna ţurţuri în dormitor,/ Ne pierdem vieţile la un semafor./ O, ooo, ooo, ooo, oooo, /
    O, ooo, ooo, ooo, oooo!/ Avem atâtea visuri mari ce ajung pan’ la nori/ Hai împreună să-mbrăcăm oraşul în culori/ Îţi spun că un vot schimbă tot, dar ţine de obraz,/ Să vii cu noi să facem revoluţia turcoaz”, sunt alte versuri ale melodiei postate de Burduja.

  • Ministerul Energiei: Preţurile facturilor la gaze şi electricitate, mai mici faţă de preţurile plafonate

    Preţurile facturilor la gaze naturale au scăzut în luna aprilie cu 25%, iar cele la electricitate cu 15% faţă de preţurile maximale plafonate, potrivit Ministerului Energiei.

    „Au fost emise primele facturi pe luna aprilie la gaze şi energie electrică. Faţă de preţul maxim prevăzut de plafon, preţurile facturate la gaze naturale sunt cu până la 25% mai mici. De exemplu, preţul practicat de principalul furnizor de gaze naturale pentru consumatorii casnici este 0,23381 lei/ kWh (preţul maxim plafonat fiind de 0,310 lei/kWh)”, potrivit unui comunicat de presă.

    Conform sursei citate, la energie electrică, pentru clienţii casnici cu un consum mai mare de 300 kWh/lună, scăderile aplicate de principalii furnizori ajung până la 15% faţă de preţul maximal de 1,3 lei/kWh.

    „Am promis facturi mai mici la electricitate şi gaze naturale. Vă reamintesc că pe 28 martie am declarat public, după şedinţa de Guvern, că românii vor primi facturi mai mici la energie. Am susţinut ferm şi bine fundamentat pe baza analizelor pe care le-am făcut şi pe care le-am promovat prin actualizarea mecanismului de compensare-plafonare (OUG 27/2022). Ceea ce pentru mine a fost certitudine încă de la momentul promovării în Guvern a noului mecanism, se confirmă astăzi prin facturi. Am susţinut întotdeauna: statul trebuie să intervină acolo unde este necesar, când este necesar şi cum este necesar. Nu este nevoie să dăm peste cap un întreg sistem, ci să calculăm, să analizăm şi să aplicăm cu cap. Protejăm facturile românilor în continuare”, afirmă Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

  • Burduja, întrebat dacă e „candidat de sacrificiu”: Nu, sunt un candidat care vrea binele Capitalei

    Prima problemă a Bucureştiului este consumul de droguri, declară la RFI candidatul PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei, Sebastian Burduja. Întrebat dacă este un candidat de sacrificiu, liberalul a răspuns: „Nu, sunt un candidat care vrea binele Bucureştiului”.

    Sebastian Burduja se arată optimist, în contextul alegerilor pentru Primăria Capitalei: „Eu am intrat în această bătălie, pentru că nu puteam să accept că aş putea susţine eu, PNL, unul dintre ceilalţi trei candidaţi cu şanse la funcţia de primar general. Nu cred în competenţa lor, în proiectul lor pentru Bucureşti (…). Cred că sunt foarte mulţi bucureşteni care vor să schimbăm Bucureştiul şi să facem o mare Capitală europeană, respectată, în care să ne regăsim cu toţii plăcerea, bucuria, mândria de a aparţine acestui oraş”.

    Întrebat dacă va obţine sub scorul PNL la alegeri, liberalul a răspuns: „Eu cred că atât eu, cât şi PNL suntem cea mai bună variantă pentru bucureşteni. Acest oraş are nevoie de o politică de dezvoltare, o politică autentică de dreapta. Consider că suntem singura alternativă reală de dreapta pentru Bucureşti. PNL şi modelul acesta liberal de administraţie a livrat performanţă în ţară. Sunt mulţi bucureşteni care s-au dus la Oradea, la Cluj, la Piatra Neamţ, unde un primar liberal cu viziune, într-un parteneriat onest, corect, în baza legii, cu mediul privat, au făcut ordine, curăţenie şi au adus şi dezvoltare”.

    Întrebat dacă este un candidat de sacrificiu, Sebastian Burduja a răspuns: „Nu, sunt un candidat care vrea binele acestui oraş, un candidat care are un plan şi care înseamnă siguranţă publică, înseamnă un Bucureşti conectat, deblocat, cu proiecte mari, cum este tunelul urban Bucureşti, de la Piaţa Presei până la Parcul Tineretului şi mai departe spre Şoseaua Berceni, prin subteran, traficul în subteran, oraşul pentru oameni este una dintre devizele mele (…). Sunt un candidat care vrea un Bucureşti mai verde şi am venit cu aceste două mari proiecte, Pădurea Băneasa-pădure parc, amenajat aşa cum vedem în vestul Europei şi Parcul Central, care va lega Parcul Izvor de curtea şi de parcul din jurul Palatului Parlamentului, respectiv de parcul din faţa Academiei Române”.

    Candidatul PNL la alegeri consideră că principala problemă a Bucureştiului este consumul de droguri: „Din punctul meu de vedere, prima problemă a Capitalei este consumul de droguri. Nu există părinte în acest oraş care să-şi trimită copilul la şcoală sau la liceu, fără să aibă această mare frică (…). Ce poate face primarul general? E o întrebare validă. Are nevoie de un parteneriat cu Ministerul de Interne, cu Agenţia Naţională Antidrog, cu Ministerul Educaţiei, pentru campanii de prevenţie şi de ajutorare, de sprijin, cu Ministerul Sănătăţii, dar mai are câteva pârghii, are Poliţia Locală, care trebuie să fie în proximitatea şcolilor şi în spaţiile publice, poate să facă supraveghere video pe zonele sensibile. Şi mai poate să facă un lucru, poate să reabiliteze casele dărăpănate, care în momentul ăsta, la kilometrul zero, în Centrul Vechi, au devenit focare pentru traficanţi şi consumatori de droguri”.