BusinessMagazin

Tag: bun simt

  • Totul despre protestele din Bucureşti – cine participă, de ce participă şi multe sfaturi utile

    Aurasmihai.ro: Harta grupărilor de la Piaţa Universităţii

    Dupa 3 zile de proteste, m-am gandit ca poate va e utila o harta cu grupurile de interese si gruparile prezente la Piata Universitatii in ultimele 3-4 zile, in caz ca vreti sa stiti pe unde sa stati sau de cine sa va feriti.

     

    Arhiblog.ro: Sfaturi de bun simţ pentru protestul #colectiv

    Jurnalul.ro: BUG Mafia anunţă că iese diseară în stradă, la proteste

    Tataee a promis vineri la Sibiu că va iesi in strada alaturi de zecile de mii de oameni, scrie esibian.ro. ”In toti acesti ani, nicio institutie a statului nu ne-a cautat. Nici Garda Financiara, nici altcineva. Este adevarat insa ca am platit intotdeauna impozitele, nu am avut niciodata poprire pe cont. O singura data s-a intamplat ceva mai ciudat. In 2012 ni s-au oferit bani pentru a nu merge sa cantam in strada, in timpul protestelor (impotriva fostului presedinte Traian Basescu – n.r.)”, a dezvaluit liderul BUG Mafia.

    Acesta spune insa ca este perfect de acord cu miscarile de strada din aceste zile, astfel ca vineri va fi in Bucuresti, alaturi de zecile de mii de tineri. ”Salut demisia primului ministru, este un gest de normalitate, asa cum este si iesirea in strada. Dar nu e de ajuns. Nu putem schimba o clasa politica cu o iesire in strada, dar putem imbunatati lucrurile. Pentru asta e nevoie de mai mult activism. Ma simt vinovat pentru situaţia in care a ajuns tara noastra, iar maine (vineri – n.r.) voi fi si eu in strada”, a spus ”Tataee”.

    În cazul în care decideţi să renunţaţi la protest, siteul de mai jos vă dă totuşi posibilitatea să propuneţi fel de fel de chestiuni:

  • Ar trebui să începem să producem români

    Si, ascultându-i pe vorbitori şi privind în jur, la lansare, am realizat ceea ce poate părea o naivitate, dar nu este; că într-o vineri 13 din ultima lună a lui 2013 Iuliana Stan lansa o carte pe hârtie. Nu flutura un pdf, nici măcar prospăt printat, nu ţinea în mână un Kindle sau o tabletă cu un PowerPoint sau cu un document Word, ci o carte, o alcătuire paralelipipedică de foi de hârtie, cu litere şi imagini tipărite, aceasta într-o lume care în general se leapădă, la propriu sau la figurat, din ce în ce mai des de astfel de alcătuiri.

    Privindu-i pe toţi acei oameni tineri, moderni, prezenţi acolo, care amestecau telefoanele mobile cu displayuri generoase cu paginile prospăt ieşite din tipografie, am avut un sentiment bun. Şi m-am gândit că o carte, o tipăritură, completează într-un mod cât se poate de fericit textul electronic sau pe cel din revistă, este un câştig şi o confirmare. Iar hârtia are ceva, o magie, ce nu poate fi înlocuită.

    Peste ceva vreme, în toamna anului 2014, Business Magazin va împlini zece ani, ceea ce este, iarăşi, o confirmare. Şi, în decembrie 2014, când vom fi împlinit 500 de numere, o să constatăm că am scris cea mai grozavă cronică a celui mai important deceniu de capitalism al României, care va alege, vrem sau nu, ne place sau nu, viitorul acestei naţii.

    O să încercăm să marcăm cum se cuvine acest an special, prin evenimente deosebite şi abordări aparte; ne vom ocupa de antreprenoriat, de cei care au reuşit, de formarea de modele şi de ideile bune.

    Prin 1861 fostul premier al provinciei Piemont, Massimo d’Azeglio, exclama, după unificarea statului italian: „Am construit Italia, acum trebuie să producem italieni„.

    Spun şi eu că acum, mai mult decât oricând, ar trebui să producem români. Români care să respecte şcoala şi munca şi banul, care să se bazeze pe un mănunchi de virtuţi burgheze numite cumpătare, prudenţă, muncă tenace, o idee bună şi o marfă folositoare celorlalţi.

    Ilustrez cu două Românii fabuloase ale maestrului Viorel Mărginean.


     

  • Boc: USL şi-a dat arama pe faţă în 2013, adevărata faţă a Uniunii înseamnă impozite şi taxe mărite

     Întrebat, luni, de jurnalişti, la finalul unei şedinţe a Consiliului Local Cluj-Napoca, în ce mod ar caracteriza anul politic 2013, Emil Boc a spus că “revoluţia bunului simţ se încheie jalnic, lamentabil, de către un USL divizat, care arată faţa monstruoasă pe care o are”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Anul 2013 a arătat adevărata faţă a USL, care înseamnă impozite şi taxe de toate felurile mărite pentru români, de la preţul utilităţilor, la taxe pentru agricultori, dar şi pentru persoane fizice. Se arată faţa USL în ce priveşte distrugerea statului de drept şi a democraţiei. Aceste două faţete, românii nu le-au cunoscut la USL când au votat în decembrie 2012, nu au ştiut că USL va veni cu proiecte de lege care să legalizeze corupţia în această ţară, dar iată că faţa USL iese la iveală. Cum spune românul, USL şi-a dat arama pe faţă mai devreme decât mulţi se aşteptau. Revoluţia bunului simţ se încheie jalnic, lamentabil, de către un USL divizat, care arată faţa monstruoasă pe care o are”, a spus Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Disputele continuă la comisiile de buget. Andreea Paul şi Cosmin Nicula, nou schimb de replici

     La dezbaterea anexei privind bugetul MAE, Andreea Paul a fost întreruptă de Cosmin Nicula din prezentarea amendamentelor.

    “Domnule, poţi să te opreşti puţin. Pumnul în gură nu este o soluţie”, a replicat Andreea Paul.

    Ea l-a întrebat pe ministrul de Externe, Titus Corlăţean, de ce a fost nevoie să scoată steagul UE din Parlamentul României la discursul premierului chinez, ceea ce l-a făcut pe Nicula să-i spună acesteia că a depăşit bunul simţ.

    “Vă rog să vă cereţi scuze pentru jignirile succesive adresate unui deputat”, i-a spus pe un ton ridicat Andreea Paul lui Cosmin Nicula.

    “Îmi cer scuze tuturor românilor care ne urmăresc pentru comportamentul doamnei Paul”, a replicat Nicula.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Iuliana Stan: Bun simţ

    IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România)

    Motivul pentru care se întâmplă aşa este pentru că efectele acestor cuvinte nu se întâmplă pur şi simplu şi nu ajunge nici să vorbim contemplativ despre ele, deoarece este o întreagă ştiinţă personală în spatele lor. Această ştiinţă personală este dusă la rang de artă pentru fiecare dintre noi. Nu există niciun om în lumea asta care să nu ştie ce înseamnă fericirea sau bunul simţ pentru el însuşi, aşa cum nu există nici prea mulţi oameni care să înţeleagă că propria definiţie a fericirii sau a bunului simţ nu înseamnă nimic sau înseamnă prea puţin pentru restul oamenilor din lumea asta. Bunul simţ este atât de normal pentru fiecare dintre noi, ştim atât de bine ce este de bun simţ atât pentru noi, cât şi pentru alţii, încât abia când ne trezim în faţa efectelor produse de aceste cuvinte ne dăm seama cât de puţin înţelegem despre ele sau cât de puţin facem explicit fiecare dintre noi în legătură cu ele.

    Nu am întâlnit niciodată oameni care să spună despre ei înşişi că nu au bun simţ sau să spună că au puţin sau să şi-l pună măcar un pic sub semnul întrebării. În ciuda acestei observaţii, vedem cu uşurinţă multă lipsă de bun simţ în jurul nostru. Bunul simţ nu este doar despre conduită, despre ce să faci şi despre ce să nu faci din punctul de vedere al etichetei, ci este despre eticheta morală. Aflăm că nu este bine să minţim sau să furăm, dar nu ne învaţă nimeni de ce. Ni se spune instituţionalizat să nu minţim, dar învăţăm de la viaţă că minţind ne putem proteja. Şi atunci ce devine mai important: să nu mint pentru că nu este bine sau să mă protejez?

    Învăţăm deprinderi tehnice, repetăm până când executăm cu virtuozitate, dar la deprinderile morale învăţăm după ureche, dacă avem noroc. Se vorbeşte în ştiinţa conducerii despre modele – despre cele morale este vorba, nicidecum despre cele de execuţie. Pentru că nu face nimeni diferenţa aceasta simplă, învăţăm ce vedem, nu ce este în spatele a ceea ce vedem, şi atunci învăţarea este extrem de superficială, chiar dăunătoare, dacă modelul este unul fără ţinută morală. Bunul simţ are două coordonate extrem de importante care, dacă nu sunt corelate absolut întotdeauna, produc cu uşurinţă efectele lipsei de bun simţ. Este vorba despre eu şi despre ceilalţi. Eu fără ceilalţi sau doar ceilalţi fără mine sfârşesc în frustrare şi, implicit, în fisuri morale de la uşoare – ca amoralitatea – la unele mai complexe – imorale chiar.

    Uşor paradoxal, chiar dacă preocuparea pentru sine sau pentru ceilalţi este mică, atât timp cât este egală, produce mai mult bun simţ decât preocuparea lipsită de echilibru dintre cele două. Este mai puţin gravă preocuparea în exces faţă de ceilalţi, dar în acest caz riscul de a se produce efecte de lipsă de bun simţ apare la ceilalţi. Atunci când centrarea este exclusiv pe sine, despre lipsa de bun simţ se poate vorbi şi de o parte, şi de alta. Echilibrul între preocuparea pentru sine şi preocuparea pentru ceilalţi livrează bun simţ.

    Bunul simţ este atât de implicit încât nimeni nu vorbeşte despre el, sau atunci când o facem este doar pentru a scoate în evidenţă lipsa lui, nicidecum manifestarea lui. Despre noi înşine nu ne gândim vreodată că am putea produce percepţia de lipsă de bun simţ, pe când, despre alţii, ştim exact în câteva secunde dacă şi cât bun simţ au. 

    Bunul simţ apare atunci când oamenii se văd atât cât sunt, când îşi reglează aşteptările unii de la ceilalţi şi când îşi definesc aspiraţiile împreună. Alinierea aspiraţiilor este un proces de devenire, de bun simţ. Dacă din ecuaţie scăpăm din vedere aspiraţiile celorlalţi sau minimizăm efectele beneficiilor pe care alinierea le poate aduce, vom ajunge foarte repede să vorbim sau să ne plângem de lipsă de bun simţ.

    Bunul simţ este un proces de devenire, nu este o informaţie sau o calitate a cuiva. Este ceva ce nu se termină niciodată, odată începută preocuparea. Dar, dacă nu începem să avem activă această preocupare, avem impresia cu toţii că ştim ce este bunul simţ, atât pentru noi, cât şi pentru alţii.

  • Românii au bun simţ cu moderaţie

    Deşi bunul simţ şi ospitalitatea au fost considerate dintotdeauna “cartea de vizită a românilor” şi există impresia că aici există mereu oameni dornici să te găzduiască şi să te primească la masă, un studiu realizat în luna mai de Pate Bucegi arată contrariul.

    Printre cele mai importante caracteristici pe care românii consideră că le au sunt  generozitatea, urmată de bun simţ, respect şi politeţea. Chiar dacă aceste calităţi sunt pe primele locuri în imaginea de ansamblu a românului, doar 20% dintre români consideră că le conţin.

    La capitolul responsabilitate şi încredere nu stăm însă la fel de bine. Aceste calităţi se află pe ultimul loc. Doar 14% dintre români consideră că suntem demni de încredere, cinstiţi şi atenţi în a ne onora promisiunile.

    Bunul simţ înseamnă, în percepţia românilor, în primul rând folosirea formulelor de mulţumire pentru serviciile oferite de ceilalţi. Aproximativ 80% dintre ei au ales ca formulele cele mai des folosite sunt “mulţumesc” şi “te rog” alături de formula de salut “bună ziua”. “Îmi cer scuze” este o altă formulă folosită de românii cu bun simţ, însă fără a se face risipă.

    Atunci când vine vorba de educaţie şi bun simţ, o majoritate covârşitoare dintre români, 96% consideră că bunul simţ se învaţă în familie şi că părinţii sunt cei care trebuie să facă educaţie în acest sens. Se aşteaptă, de asemenea, de la profesori şi din şcoală, într-un procent de 66%, ca “bunul simţ” învăţat acasă să se perpetueze.

    Un alt mediu care ar trebui să încurajeze bunul simţ şi să educe oamenii în acest sens sunt  mass media. 19% dintre români consideră mass media esponsabile de educarea românilor. Părinţii şi bunicii, urmaţi de partenerul de viaţă sunt cele mai respectate persoane din viaţa unui român. La polul opus, şoferii din trafic, călătorii din mijloacele de transport, vecinii şi colegii de serviciu primesc mai puţine dovezi de bun simţ şi sunt categorii mult mai puţin respectate de români.

    Românii consideră că primesc respect şi sunt trataţi cu bun simţ tot de familie. Peste jumătate din români sunt de părere că dacă oferi gesturi de bun simţ vei primi la rândul tău respect şi consideraţie. Există însă un procent semnificativ de români, 32% care consideră că “în societatea de azi nu ai nimic de câştigat dacă ai bun simţ”, acest sentiment intensificându-se odată cu înaintarea în vârstă.

    Între românii cu bun simţ sunt şi români responsabili: protejarea mediului înconjurător este cea mai importantă cauză pentru care românii ar dona o sumă de bani sau ar aloca ore în timpul lor liber. Un procent de 42% dintre ei sunt dispuşi să facă acest lucru. Pe locurile următoare, însă la foarte mare distanţă de prima cauză se afla acţiuni ce au ca scop ajutorarea copiiilor cu nevoi speciale, un sfert din românii intervievaţi manifestându-şi interesul în acest sens.

    Studiul despre bunul simţ la români a fost realizat la iniţiativa Pate Bucegi cu ocazia unei campanii de comunicare ce se va desfăşura în perioada mai-iulie 2013 şi care pune accent pe conceptul de “bun simţ”.