BusinessMagazin

Tag: bugetul UE

  • Banii Europei pentru următorii şapte ani

    Fondurile pentru IMM vor fi de 140 mld. euro, dublu faţă de perioada 2007-2013, iar pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi recalificare vor fi alocate 74 mld. euro, iar fondurile pentru sprijinirea tinerilor vor fi de 3 mld. euro.

    Conform bugetului aprobat, România va primi 7,25 mld. euro, încadrându-se în rândul statelor membre eligibile pentru finanţare – cele al căror PIB pe cap de locuitor este de mai puţin de 90% din media UE. Fondurile de coeziune sunt accesibile oricăror companii din ţările vizate, cu excepţia celor din industria tutunului şi a celor aflate în dificultate.

    Parlamentul European a adoptat în această săptămână bugetul UE pentru 2014-2020, care prevede 908 miliarde de euro în credite de plată şi 960 de miliarde de euro în credite de angajament, respectiv cu 3,7% şi 3,5% mai puţin decât bugetul pe 2007-2013.

  • Parlamentul European adoptă BUGETUL UE pentru 2014-2020

     Bugetul a fost adoptat cu o majoritate largă de 682 de eurodeputaţi, cu susţinerea dreptei şi socialiştilor.

    Acesta prevede 908 miliarde de euro în credite de plată şi 960 de miliarde de euro în credite de angajament, respectiv cu 3,7 şi 3,5 puncte mai puţin decât bugetul pe 2007-2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summit-ul UE: Consiliul European a aprobat proiectul de buget al Uniunii Europene pentru 2014-2020

     “A avut loc un acord al Consiliului European”, a declarat preşedintele său, Herman Van Rompuy, în cadrul unei conferinţe de presă la finalul primei zile a summitului european de la Bruxelles. “Aprobarea de către statele membre este fără echivoc”, a adăugat acesta.

    Însă acesta a amintit că aprobarea finală trebuie dată de Parlamentul European.

    Preşedinţii celor trei instituţii ale Uniunii Europene (Comisia, Consiliul care reprezintă statele şi Parlamentul) anunţaseră joi dimineaţă că au ajuns la un acord politic asupra bugetului de 960 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

    Acesta prevede o mare posibilitate de flexibilitate în utilizarea creditelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii UE se întâlnesc la Bruxelles pentru discuţii despre evaziunea fiscală şi energie

     După negocierile dure privind bugetul UE, există speranţe că liderii europeni se vor înţelege mai bine pe aceste chestiuni, considerate de importanţă vitală pentru competitivitatea economică a UE, transmite BBC.

    Se estimează că evaziunea fiscală privează guvernele europene de 1.000 miliarde euro pe an.

    O rezoluţie adoptată de Parlamentul European stabileşte ca ţintă pentru UE reducerea la jumătate a acestor pierderi până în anul 2020, prin eliminarea breşelor din legislaţie şi presiuni asupra aşa-numitelor paradisuri fiscale.

    Parlamentarii europeni au cerut întocmirea unei “liste negre” a paradisurilor fiscale. Anterior, premierul David Cameron a cerut teritoriilor britanice off-shore să semneze tratate internaţionale privind taxarea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.rop

  • Parlamentul European se pronunţă împotriva bugetului UE pentru 2014-2020. O sursă de blocaj major se arată la orizont

    Parlamentul European respinge concluziile Consiliului European (şefii de state sau de guverne din UE) din 8 februarie la care a fost stabilit cadrul financiar multianual 2014-2020, lucru ce ar putea da peste cap compromisul la care s-a ajuns în februarie în privinţa împărţirii fondurilor europene. Parlamentul a votat astăzi cu o majoritate largă (506 voturi pentru şi 161 împotrivă) o rezoluţie în care respinge concluziile summitului din februarie, ceea ce arată că majoritatea europarlamentarilor nu sunt de acord cu bugetul multianual 2014-2020 care trebuie să aibă acordul Legislativului de la Strasbourg pentru a intra în vigoare. Dacă nu se ajunge la o soluţie până la finele anului, atunci în vigoare va fi bugetul UE din 2013, ceea ce complică lucrurile întrucât cadrul financiar multianual 2014-2020 este diferit de cel din exerciţiul financiar 2007-2014.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Polonia, cea mai puternică economie est-europeană, va primi din bugetul UE pe 7 ani 2.800 euro per capita, în timp ce României şi Bulgariei le revine mult mai puţin

    Polonia, cea mai mare eco­nomie din Europa de Sud-Est, a negociat pentru perioada 2014-2020 alocări de 106 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu 2.800 de euro pe cap de locuitor, şi este astfel cel mai mare câştigător din regiune în negocierile pentru bugetul pe termen lung al UE. România va primi 40 miliarde euro, sau 2.100 de euro per capita, în timp ce Bulgariei îi vor reveni 15 miliarde de euro, sau 2.030 euro per capita. Polonia, singurul stat din UE care nu a intrat în recesiune în timpul crizei economice mondiale, va primi 72 miliarde euro în fonduri de coeziune, care vor fi folosite în principal pentru proiecte de infrastructură, şi 28,5 miliarde euro pentru politica agricolă comună, scrie publicaţia online thenews.pl. “Aceasta este una dintre cele mai fericite zile din viaţa mea”, a declarat premierul polonez Donald Tusk după summitul UE de joi şi vineri. Deşi bugetul pentru 2014-2020 este cu 38 miliarde euro mai redus în termeni reali comparativ cu exerciţiul pentru cei şapte ani anteriori, Polonia va primi cu patru miliarde de euro mai mult.

    Sursa: Ziarul Financiar

  • Membrii UE nu se înţeleg pe bugetul 2014-2020, nu este exclus ca summitul liderilor Uniunii să eşueze

    Debutul ucrărilor Consiliului European în cadrul cărora şefii de state şi de guverne din UE ar fi trebuit să adpote bugetul multianual al Uniunii 2014-2020 au fost amânate pentru a doua oară în această după-amiază. Iniţial, summitul trebuia să înceapă, la Bruxelles, la ora locale 15.00, dar au fost amânate pentru 17.30 şi apoi cu încă o oră, pentru 18.30 (e posibilă o nouă amânare pentru 20.30), situaţie ce reflectă tensiunile din cadul negocierilor în timpul cărora ar trebui găsite modalităţi de reduce a bugetul total al Uniunii cu încă 30 mld. lei pe lângă tăierile de 70 mld. euro decise în noiembrie trecut. Bugetul multianual al UE ar urma să se ridice, între 2014 şi 2020,  950 – 970 mld. euro – iar sumele de care ar urma să beneficieze România  ar putea fi de peste 35 mld. euro, adică peste cele stabilite pentru exerciţiul 2007-2013 (fonduri structurale şi pentru agricultură).

    Mai multe pe zf.ro

  • Noapte albă la Bruxelles: aproape 18 ore de negocieri şi niciun acord pe bugetul UE

    Lucrările Consiliului European unde se discută bugetul Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020 au fost reluate la Bruxelles, după o noapte albă de negocieri. Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy i-a reconvocat pe şefii de state sau de guverne ai UE, vineri, la ora 6.30, ora locală (7.30 ora României) după aproape 18 ore de negocieri întense la finalul cărora încă nu se ajunsese la un acord. Lucrările Consiliului ar fi trebuit să înceapă vineri la ora 15.00 ora locală, dar au fost amânate de trei ori. Întâlnirea a început abia seara după ora 20.00 ora locală (21.00 ora României) şi au ţinut până în zori, iar după o pauză au fost reluate. Nu ar fi pentru prima dată când liderii UE pierd nopţile, dar această întâlnire este una dintre cele mai tensionate din istoria Uniunii. Dacă astăzi se ajunge la un acord, ar fi pentru prima dată în istoria UE când bugetul Uniunii nu creşte, ci scade semnificativ. Oricum, compromisul va fi la limită. Deocamdată, nici cei care vor reducerea drastică a bugetului (invocând criza economică), nici cei care vor mai mulţi bani (invocând nevoia de a grăbi atingerea mediei de bunăstare a Uniunii) nu renunţă.

    Mai multe pe zf.ro

  • Negocieri la sânge pentru bugetul pe termen lung al Uniunii Europene: Germania este fixată pe austeritate, în timp ce România şi Polonia luptă pentru protejarea alocărilor naţionale

    Rezultatul întâlnirii de două zile este cu atât mai impor­tant cu cât Eu­ropa trebuie să dove­deas­că unitate în fa­ţa cri­zelor şi are nevoie de toa­te resursele pentru a repune pe pi­cioare eco­nomiile şi a depăşi astfel unul din cele mai grave efecte ale recesiunii, şo­majul record. Pe de o parte, dintre actorii cu greutate, Germania şi Marea Britanie ţin cu dinţii de ideea unui buget restrâns pen­tru 2014-2020 care să nu sfideze eforturile de consolidare bugetară făcute de multe din­tre statele comunitare. De cealaltă par­te, Franţa nu este dispusă să lase reduse fon­durile destinate agriculturii deoarece este cel mai mare destinatar al acestora, iar Comisia Europeană se teme că mai pu­ţini bani vor frâna revenirea economiilor atât de necesară pentru crearea de locuri de muncă şi reducerea şomajului. Summitul de joi şi vineri vine după eşecul discuţiilor din 22-23 noiem­brie 2012, la care nu s-a ajuns la un acord final, însă s-a acceptat o reducere totală de 100 de miliarde de euro faţă de propu­ne­rea iniţială a CE de 1.033 miliarde de euro.

    Mai multe pe zf.ro