BusinessMagazin

Tag: bugetul UE

  • Ungaria ameninţă că va bloca prin veto bugetul UE pentru 2021-2027: Ce îl nemulţumeşte pe Viktor Orban

    ”Ceea ce noi respingem este că nu standardul de viaţă şi performanţa fiscală vor conta” în alocarea fondurilor europene, a declarat Gulyas, precizând despre proiectul cadrului financiar multianual al UE că ”în forma sa actuală Ungaria cu siguranţă va opune veto”.

    Oficialul maghiar a adăugat că Ungaria este dispusă să accepte o suplimentare a contribuţiei sale la bugetul UE pentru a compensa din pierderea generată de retragerea Regatului Unit, fiind de asemenea dispusă să accepte, în situaţia opusă, o scădere a fondurilor europene ce-i revin dacă Bruxelles-ul decide să nu fie compensată pierderea contribuţiei britanice prin sporirea contribuţiei celor 27 de state membre.

    Reacţia apare în contextul în care Germania, sprijinită de Olanda şi Suedia, cere o reducere a cheltuielilor în viitorul cadru bugetar multianual al UE şi ”stimulente suplimentare şi puternice” privind migraţia şi proiectele climatice, insistând totodată ca alocarea fondurilor europene să fie supusă condiţionalităţii privind situaţia statului de drept, solicitare neagreată în special de Polonia şi Ungaria, cele două vizate în mod deosebit de această condiţionalitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rectificare bugetară: guvernul taie de la rechizitele şcolarilor 100 mil. euro, de la fonduri europene şi Transporturi ca să dea mai mulţi bani pentru salarii şi pensii la SRI, la primăriile rămase fără bani şi pentru contribuţia la bugetul UE

    Cu alte cuvinte, sunt estimate venituri bugetare mai mari, dar aceasta nu pe baza unei creşteri economice peste aşteptările iniţiale, evaluată la 5,5%, ci prin ree­va­­luarea produ­su­lui intern brut prin inflaţie, adică prin creşterea defla­torului PIB.

    Veniturile iniţiale la bugetul ge­neral consolidat erau de 341,5 mld. lei, iar chel­tuielile iniţiale la bugetul general consolidat erau de 367 mld. lei. Noul PIB pentru 2019 este estimat, conform Comisiei Naţionale de Prognoză, la 1.031 mld. lei faţă de 1.022 miliarde de lei, PIB-ul nominal în varianta iniţială de buget.

    Cheltuielile sunt la rândul lor majorate la nivel ge­neral cu 3,9 miliarde de lei, astfel încât de­ficitul bugetar asumat pe 2,67% din PIB se păstrează.

    Pe primele şase luni, veniturile la bugetul general consolidat au fost de 148,6 mld. lei, în creştere cu 13% în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.
    Prin rectificarea pozitivă, deşi evoluţia bugetată fusese la plus 16%, se mizează pe o creştere anuală de plus 17% a veniturilor, gu­vernul fiind practic mai optimist decât la înce­putul anului. Din acest punct de vedere este po­sibil să primească un aviz negativ de la Con­siliul Fiscal ca şi la rectificările bugetare anterioare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bugetul UE şi Brexit, principalele teme ale summitului informal de la Bruxelles

    Consiliul European organizează vineri o reuniune informală la care vor fi prezenţi şefii de state şi de guvern din toate ţările Uniunii Europene, cu excepţia Marii Britanii.

    Uniunea Europeană elaborează în prezent proiectul bugetului multianual post-2020. Contribuţiile statelor membre la acest buget vor trebui reconfigurate în contextul ieşirii Marii Britanii din UE.

    O altă temă a summitului informal de la Bruxelles este modalitatea desemnării viitorului preşedinte al Comisiei Europene după scrutinul europarlamentar din 2019.

  • CE propune condiţionarea accesării fondurilor europene de respectarea valorilor fundamentale

    “Comisia Europeană stabileşte opţiuni pentru modernizarea bugetului UE, inclusiv prin instituirea unor asocieri între obiectivele bugetului comunitar şi modul în care este finanţat mai puternic”, anunţă instituţia în proiectul intitulat “Bugetul pe termen lung al UE după anul 2020: Opţiuni şi consecinţe”.

    “În plus, stabilim posibilităţi pentru consolidarea legăturii – numită frecvent «condiţionare» – între accesarea fondurior comunitare şi respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene”.

  • Parlamentul European a adoptat bugetul UE pe 2018, stabilit la 160 de miliarde de dolari

    Grupul parlamentar al PPE, principala forta politica din Parlamentul European, si-a asigurat majoritatea voturilor prin sustinerea liberalilor europeni si, partial, a social-democratilor.

    În forma sa finală, Bugetul UE 2018 prevede mai mulţi bani pentru crearea de locuri de muncă, pentru investiţii în cercetare, inovare şi siguranţa cetăţeanului faţă de proiectul iniţial propus de Comisia Europeană, a declarat, la finalul votului din plen, deputatul european Siegfried Mureşan, negociatorul-şef al Parlamentului European pentru Bugetul UE din 2018.

    Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, Bugetul UE din 2018, în forma finală adoptată astăzi, prevede creşterea alocărilor pentru programe privind reducerea şomajului în rândul tinerilor, pentru cercetare, inovare şi siguranţă, precum şi pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova. Astfel, programe-cheie care contribuie la crearea de locuri de muncă şi creştere economică au alocat în 2018, după cum urmează: 11,2 miliarde de euro pentru Programul de cercetare şi inovare „Orizont 2020” (+110 milioane de euro faţă de propunerea Comisiei Europene), 2,3 miliarde de euro pentru Programul de mobilitate universitară „Erasmus+” (+54 de milioane de euro), 59 de miliarde de euro pentru fermierii europeni, 354 de milioane de euro pentru Programul pentru competitivitatea întreprinderilor şi pentru IMM-uri „COSME” (+15 milioane de euro) şi 350 de milioane de euro pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor (+116,7 milioane de euro). De asemenea, vor fi alocate 2.7 miliarde de euro pentru infrastructură prin Mecanismul „Conectarea Europei”.

    Bugetul mai prevede o creştere de 54%, comparativ cu 2017, a plăţilor pentru Politica de Coeziune până la o valoare de 46 de miliarde de euro. În felul acesta, vor fi alocaţi suficienţi bani în buget pentru a achita toate facturile primite de la statele membre pentru cheltuieli cu fondurile de coeziune.

    În ceea ce priveşte siguranţa şi combaterea crizei migraţiei, au crescut alocările cu 3,7 milioane de euro şi se vor crea 10 noi posturi în cadrul Agenţiei Europol, cu 1,8 milioane de euro şi crearea a 5 noi posturi pentru Agenţia Eurojust şi cu 5 milioane de euro pentru Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO).

    În urma propunerilor deputatului european Siegfried Mureşan, Bugetul UE 2018 prevede şi lansarea Programului de acordare a unui bilet gratuit de tren valabil timp de o lună în 30 de ţări europene pentru fiecare tânăr care împlineşte 18 ani şi care vrea să viziteze Europa. Programul primeşte o finanţare iniţială pentru anul viitor de 12 milioane de euro.

    Totodată, în Bugetul UE din 2018 sunt alocate 602,5 milioane de euro pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova (+58,5 milioane de euro faţă de bugetul pentru anul 2017).

    Bugetul adoptat astăzi prevede şi o reducere a fondurilor de preaderare destinate Turciei cu 105 milioane de euro, iar alte 70 de milioane sunt puse în rezervă. Prin această reducere, Parlamentul European transmite şi un mesaj politic important, în condiţiile în care Turcia se îndepărtează de standardele europene în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, statul de drept şi drepturile omului.

     

  • Răsturnare de situaţie: Marea Britanie vrea să contribuie la bugetul UE după Brexit şi ar accepta libera circulaţie

    Marea Britanie ar accepta să contribuie la bugetul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comună după Brexit, afirmă ministrul responsabil de negocieri, David Davis, în timp ce şeful diplomaţiei, Boris Johnson, pare să se fi răzgândit, susţinând acum libera circulaţie a persoanelor.

    În cursul unei audieri în Camera Comunelor, David Davis, ministrul britanic responsabil de negocierile pe tema Brexit, a fost întrebat de parlamentarul laburist Wayne David dacă Guvernul conservator condus de Theresa May este dispus să contribuie în vreun fel la bugetul UE pentru a menţine accesul la piaţa unică europeană.

    “Desigur. Criteriul principal este să obţinem cel mai bun acces posibil pentru bunuri şi servicii, iar dacă acest lucru este inclus în negocieri evident că îl vom lua în considerare”, a răspuns Davis.

    La rândul său, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat la o reuniune privată cu ambasadori ai unor state UE, că el este favorabil circulaţiei libere a persoanelor, deşi, la nivel public, Guvernul de la Londra vrea limitarea acestui drept. Un ambasador prezent la întâlnire a declarat pentru Sky News: “Boris Johnson ne-a spus că el, la nivel personal, este favorabil liberei circulaţii, dar a explicat că Marea Britanie a fost mai afectată de imigraţie decât alte ţări UE”.

    Un alt diplomat a afirmat: Johnson “ne-a spus că el este favorabil liberei circulaţii, deoarece crede în acest principiu. Dar a spus că aceasta nu este politica oficială a Guvernului…”

    Un alt ambasador s-a declarat “şocat” de diplomaţia confuză a Marii Britanii. “Boris Johnson ne-a spus că el este, personal, favorabil liberei circulaţii”.

    Boris Johnson, fost primar al Londrei, a militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, criticând libera circulaţie în spaţiul comunitar. Este foarte probabil ca, în pofida acestor dezvăluiri, Johnson să menţină, în discursul public, opoziţia faţă de libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.

  • Răsturnare de situaţie: Marea Britanie vrea să contribuie la bugetul UE după Brexit şi ar accepta libera circulaţie

    Marea Britanie ar accepta să contribuie la bugetul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comună după Brexit, afirmă ministrul responsabil de negocieri, David Davis, în timp ce şeful diplomaţiei, Boris Johnson, pare să se fi răzgândit, susţinând acum libera circulaţie a persoanelor.

    În cursul unei audieri în Camera Comunelor, David Davis, ministrul britanic responsabil de negocierile pe tema Brexit, a fost întrebat de parlamentarul laburist Wayne David dacă Guvernul conservator condus de Theresa May este dispus să contribuie în vreun fel la bugetul UE pentru a menţine accesul la piaţa unică europeană.

    “Desigur. Criteriul principal este să obţinem cel mai bun acces posibil pentru bunuri şi servicii, iar dacă acest lucru este inclus în negocieri evident că îl vom lua în considerare”, a răspuns Davis.

    La rândul său, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat la o reuniune privată cu ambasadori ai unor state UE, că el este favorabil circulaţiei libere a persoanelor, deşi, la nivel public, Guvernul de la Londra vrea limitarea acestui drept. Un ambasador prezent la întâlnire a declarat pentru Sky News: “Boris Johnson ne-a spus că el, la nivel personal, este favorabil liberei circulaţii, dar a explicat că Marea Britanie a fost mai afectată de imigraţie decât alte ţări UE”.

    Un alt diplomat a afirmat: Johnson “ne-a spus că el este favorabil liberei circulaţii, deoarece crede în acest principiu. Dar a spus că aceasta nu este politica oficială a Guvernului…”

    Un alt ambasador s-a declarat “şocat” de diplomaţia confuză a Marii Britanii. “Boris Johnson ne-a spus că el este, personal, favorabil liberei circulaţii”.

    Boris Johnson, fost primar al Londrei, a militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, criticând libera circulaţie în spaţiul comunitar. Este foarte probabil ca, în pofida acestor dezvăluiri, Johnson să menţină, în discursul public, opoziţia faţă de libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.

  • Răsturnare de situaţie: Marea Britanie vrea să contribuie la bugetul UE după Brexit şi ar accepta libera circulaţie

    Marea Britanie ar accepta să contribuie la bugetul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comună după Brexit, afirmă ministrul responsabil de negocieri, David Davis, în timp ce şeful diplomaţiei, Boris Johnson, pare să se fi răzgândit, susţinând acum libera circulaţie a persoanelor.

    În cursul unei audieri în Camera Comunelor, David Davis, ministrul britanic responsabil de negocierile pe tema Brexit, a fost întrebat de parlamentarul laburist Wayne David dacă Guvernul conservator condus de Theresa May este dispus să contribuie în vreun fel la bugetul UE pentru a menţine accesul la piaţa unică europeană.

    “Desigur. Criteriul principal este să obţinem cel mai bun acces posibil pentru bunuri şi servicii, iar dacă acest lucru este inclus în negocieri evident că îl vom lua în considerare”, a răspuns Davis.

    La rândul său, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat la o reuniune privată cu ambasadori ai unor state UE, că el este favorabil circulaţiei libere a persoanelor, deşi, la nivel public, Guvernul de la Londra vrea limitarea acestui drept. Un ambasador prezent la întâlnire a declarat pentru Sky News: “Boris Johnson ne-a spus că el, la nivel personal, este favorabil liberei circulaţii, dar a explicat că Marea Britanie a fost mai afectată de imigraţie decât alte ţări UE”.

    Un alt diplomat a afirmat: Johnson “ne-a spus că el este favorabil liberei circulaţii, deoarece crede în acest principiu. Dar a spus că aceasta nu este politica oficială a Guvernului…”

    Un alt ambasador s-a declarat “şocat” de diplomaţia confuză a Marii Britanii. “Boris Johnson ne-a spus că el este, personal, favorabil liberei circulaţii”.

    Boris Johnson, fost primar al Londrei, a militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, criticând libera circulaţie în spaţiul comunitar. Este foarte probabil ca, în pofida acestor dezvăluiri, Johnson să menţină, în discursul public, opoziţia faţă de libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.

  • Guvernul sprijină înfiinţarea Parchetului European, pentru care Zgonea a trimis aviz negativ la CE

     Comunicatul a fost transmis miercuri dimineaţă, după o întâlnire avută, marţi, de premierul Victor Ponta cu Giovanni Kessler, directorul general al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).

    “Premierul Victor Ponta a avut ieri, 3 iunie 2014, o întrevedere cu Giovanni Kessler, directorul general al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) aflat la Bucureşti pentru a participa la un seminar dedicat măsurilor de combatere a fraudei şi corupţiei la nivelul fondurilor structurale şi de investiţii europene. Printre temele abordate la reuniune, domnul Kessler a menţionat si propunerea Comisiei Europene pentru instituirea Parchetului European, propunere pentru care Guvernul României şi-a exprimat tot sprijinul”, se afirmă în comunicat.

    Comisia Europeană a propus, la 17 iulie 2013, instituirea unui Parchet European care să efectueze cercetări şi urmăriri penale, dar să aibă şi competenţa de a trimite în judecată, în instanţele din statele membre, persoanele învinuite de infracţiuni ce afectează bugetul UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE anunţă un plan de ajutorare a Ucrainei în valoare de cel puţin 11 miliarde de euro

     “Comisia Europeană a identificat astăzi (miercuri) un program de ajutorare a Ucrainei. Aceasta este contribuţia noastră la summitul şefilor de stat şi de guvern de mâine (joi). În total, pachetul ar putea aduce o susţinere în valoare de cel puţin 11 miliarde de euro, în următorii doi ani, (sumă) provenind de la bugetul UE şi instituţiilor financiare europene”, a declarat preşedintele CE José Manuel Barroso.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro