BusinessMagazin

Tag: Bugetul de stat

  • Patronatele şi antreprenorii, mesaj dur către guvern: este inacceptabil să introduceţi noi taxe şi să nu faceţi nimic pentru reducerea risipei bugetare

    ♦ Înainte de creşterea de taxe, guvernul trebuie să se uite serios la propriile cheltuieli, a fost mesajul cheie transmis de patronate, antreprenori şi investitorii străini în schimbul public de idei pe tema reechilibrării bugetului de stat ♦ Liderii coaliţiei ar fi ajuns luni la un acord pentru reducerea cheltuielilor la buget cu 6 mld. lei şi creşterea veniturilor cu alte 6 mld. lei.

    „Înţelegem că datoria publică şi deficitul bugetului de stat sunt în creştere. Politicienii consideră întotdeauna că acest deficit trebuie corectat prin măriri de taxe. Noi, oamenii de afaceri însă, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-şi micşoreze propriile cheltuieli, să se comporte responsabil cu administrarea banului public“, a transmis Dan Şucu, pre­şedintele confederaţiei patronale Concordia, organizaţie care reuneşte com­panii care fac 25% din PIB-ul României.

    Discuţiile vin după ce guvernul a anunţat un derapaj bugetar, cu cheltuieli mai mari decât bugetarea iniţială şi încasări mai slabe decât programarea. Cu toate acestea, guvernul nu a comunicat nici care este suma de acoperit şi nici care sunt măsurile pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat.

    „Am vrea să vedem o echitabilitate, o bună guvernare, care nu înseamnă doar creşteri de taxe, ci şi o bună gestionare a cheltuielilor. Ne-am uitat pe ponderea salariilor în bugetul statului şi am descoperit că România are cea mai mare pondere din UE, adică 33,8% din veniturile încasate la buget în 2021 (ultimele date) erau cheltuieli salariale, în timp ce media EU este de 22,4%“, a transmis Marius Ştefan, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), la ZF Live.

    Liderii coaliţiei ar fi ajuns luni la un acord pentru reducerea cheltuielilor la buget cu 6 mld. lei şi creşterea veniturilor cu alte

    6 mld. lei, au transmis, concomitent, Marcel Ciolacu, liderul PSD şi Nicolae Ciucă, liderul PNL. Cu toate acestea, nu au spus clar care sunt modificările fiscale pentru creşterea veniturilor, în afară de creşterea redevenţelor sau eliminarea excepţiilor fiscale.

    Pe partea de reducere a cheltuielilor, printre măsurile anunţate se numără reducerea secretarilor de stat, a numărului de funcţii de conducere, reducerea membrilor din consiliile de administraţie ale companiilor de stat etc.

    „Reducem numărul de funcţii de conducere în sistemul public  şi plafonăm îndemnizaţiile de conducere la societăţile de stat. În plus, introducem un sistem mai clar de monitorizare a indicatorilor de performanţă pentru autorităţile de stat. Vom forţa procesul de descentralizare a unor decizii, mai ales pentru a construi un cadru legal pentru consorţii sau parteneriate de achiziţii centralizate“, a transmis Ciolacu.

  • Bugetul de stat a ajuns cea mai mare vulnerabilitate macroeconomică a României. Cum va fi corectat deficitul?

    Cheltuielile guvernului cresc mult sub programare, iar veniturile nu se ridică la nivelul estimat. În aceste condiţii, deficitul bugetar, şi aşa mare, creşte, în loc să scadă. La aproape toate capitolele, indiferent că e vorba de încasări din TVA sau contribuţii sociale sau de cheltuieli cu pensiile, salariile sau cu subvenţiile, guvernul a ratat ţintele de la început de an.

    „E ca şi cum cineva ar fi încurcat cifrele de la cheltuieli cu cele de la venituri. „De remarcat că la cheltuieli toate sunt peste ritmul prognozat pe întregul an, iar la venituri cele mai multe sunt mai mici decât cele prognozate“, comentează datele Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie. 

    Una dintre cele mai importante misiuni ale noului ministru de finanţe Marcel Boloş va fi să facă o primă rectificare bugetară, care să acordeze realitatea bugetară la ţinta de deficit bugetar. Cifrele de la cinci luni, cele mai recente, arată că veniturile din TVA, cea mai importantă taxă, au crescut cu 6%, când ar fi trebuit să crească cu 19%, iar cheltuielile cu subvenţiile au crescut cu 84%, în loc să scadă cu 26%, aşa cum şi-a planificat guvernul.

  • Vestea pe care niciun român nu voia să o audă a venit. Ce se întâmplă cu România?

    Cifrele de astăzi, 6 iunie, despre evoluţia consumului privat în aprilie, au venit ca un duş rece. Iată că după doi ani în care economia, consumul, bugetul şi businessul au crescut de parcă factura inflaţiei nu va veni, aprilie 2023 dă de pământ cu toate calculele.

    Semne despre derapajele din bugetul de stat şi din economie au început să apară încă din primele luni din an, dar în aprilie au apărut primele indicii mai clare legate de evoluţie. Cu toate acestea, având în vedere că este vorba de o singură lună, este încă devreme pentru a se putea spune că tendinţa este stabilită, iar lunile următoare vor fi cele care vor spune dacă situaţia este scăpată de sub control sau nu. 

    Mai întâi au venit datele din execuţia bugetului statului, care arată că încasările din TVA au scăzut, în loc să crească cu 20%, cum visa guvernul când şi-a făcut bugetul.  TVA este de departe cea mai importantă taxă la bugetul de stat.

    Dincolo de problemele clare de încasare de la nivelul ANAF, care au determinat demisia fostului şef Lucian Heiuş, este vorba şi de încetinirea vizibilă a consumului, ba chiar, aşa cum a arătat Institutul Naţional de Statistică în aprilie, este vorba de o scădere a consumului privat. Scopul final al oricărei activităţi economice este consumul şi, ca atare, consumul este coloana vertebrală a oricărei economii. Cu o pondere de 60% în PIB-ul României, dacă cererea agregată, consumul, scade, economia, cu toate investiţiile şi banii din PNRR, va scădea invariabil.

    Cu scăderile din consum din aprilie in faţă, economiştii nu şi-au modificat puternic prognozele. Consumul va creşte în 2023, conform prognozelor, chiar dacă creşterea va fi înjumătăţită. Realitatea din teren a arătat însă că, de cele mai multe ori, de la prognoză la evoluţie propriu-zisă e cale lungă.

    Consumul din aprilie a scăzut faţă de aprilie anul trecut şi din alte motive conexe, inclusiv încetinirea drastică a vânzărilor de apartamente, iar oamenii, dacă nu au mai cumpărat apartamente, nu au mai cumpărat nici mobilă şi electrocasnice.

     

    https://www.zf.ro/opinii/guvernul-noul-vrea-deblocheze-piata-imobiliara-vanzarile-credite-21923206

     

    „Baiul” este însă când ne uităm la cifrele din aprilie prin comparaţie cu luna anterioară, adică martie 2023. În afară de haine şi încălţăminte, toate componentele consumului, de la alimente, mobilă sau cosmetice au scăzut, chiar şi pe componenta ajustată sezonier, deci cea care elimină influenţa zilerelor libere (aprilie a avut numai 18 zile lucrătoare). Este o nuanţă foarte importantă, pentru că în aprilie 2023 au avut loc atât paştele catolic, cât şi cel ortodox şi asemenea sărbători înseamnă un boom în vânzări. Iată că nu a fost.

    Într-o  notă optimistă, investiţiile, cel puţin cele din fonduri UE, sunt pe val. În rest însă, norii de furtună se apropie din toate direcţiile. Recent, datele despre inflaţie din zona euro arată că avansul preţurile a încetinit puternic, mai mult decât erau aşteptările. La prima vedere poate părea o veste bună, dar încetinirea inflaţiei înseamnă, împreună cu alţi factori, că se reduce şi viteza consumului.

    Germania, economia de la care pornesc multe calcule pentru economia locală, este oficial în recesiune tehnică. Este greu de crezut, dacă nu chiar imposibil, că România poate rămâne o oază de creştere economică, dacă economia zonei euro se clatină puternic.

    Acum a venit vara şi toată lumea este cu gândul la concediu şi nimeni nu are chef de veşti proaste, cu atât mai puţin guvernul şi coaliţia de guvernare. Din a doua parte a anului, aşa cum remarca şi economistul-şef al BRD Florian Libocor, la conferinţa ZF Reindustrializarea României, va fi testul adevăratul test de rezistenţă pentru economia României.

     

     

     

     

     

  • Ce spun investitorii străini despre afirmaţiile premierului Ciucă cum că marii contribuabili nu şi-au plătit datoriile: „Marii investitori sunt şi cei mai mari contribuitori la bugetul de stat. Taxe noi precum una pe cifra de afaceri vor alunga investitorii”

    Marii investitori sunt şi cei mai mari contribuitori la bugetul de stat, iar taxe precum una pe cifra de afaceri vor alunga investitorii, au transmis, la solicitarea ZF, Consiliul Investitorilor Străini (FIC), organizaţie care reuneşte unele dintre cele mai mari companii din România.

    Precizările vin în contextul în care premierul PNL Nicolae Ciucă a spus săptămâna aceasta că marii contribuabili nu şi-au plătit datoriile la bugetul de stat şi astfel s-a generat o gaură în veniturile statului, care au crescut mult mai slab decât aşteptările. Întrebaţi dacă declaraţia premierului ar putea să însemne şi pregătirea terenului pentru o taxă pe companiile mari, FIC, prin preşedintele Cristian Secoşan, a transmis că în acest moment nu are informaţii clare asupra unei decizii a guvernului în acest sens.

    Mesajul integral al Consiliului Investitorilor Străini (FIC)

    Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a subliniat întotdeauna că pentru investitori este vital să existe predictibilitate şi transparenţă din punct de vedere legislativ şi fiscal. Membrii FIC susţin abordarea strategică, pe termen mediu şi lung a domeniilor cheie, aşa cum este cazul şi regimului fiscal, care trebuie analizat din perspectiva rezultatelor înregistrate la nivelul colectării şi contribuţiei la bugetul de stat, dar şi a dezvoltării economice şi identificarea acelor elemente care trebuie ajustate şi a soluţiilor durabile pentru statul român, companii şi cetăţeni. În special, în contextul macroeconomic dificil marcat de efectele celor mai recente crize (pandemie, piaţa energiei, inflaţie, etc) este importantă identificarea măsurilor pentru redresare, ce vor asigura un echilibru economic şi social fără să producă dezechilibre mai mari pe termen mediu.

    La momentul actual nu avem informaţii clare asupra unei decizii a Guvernului de a introduce o astfel de taxă, însă aşa cum am discutat cu autorităţile suntem pregătiţi de a analiza împreună situaţia actuală a contribuţiilor din partea companiilor mari.

    În cadrul FIC, analizăm periodic contribuţia membrilor noştri la bugetul de stat, dar şi la nivel de societate (nivelul salariilor). Astfel, cel mai recent studiu privind taxele plătite de membrii FIC publicat în 2022 confirmă că marii investitori sunt şi cei mai mari contribuitori la bugetul de stat: doar o parte dintre membrii FIC, 44 de entităţi au făcut plăţi de peste 11,3 mld. RON către bugetul României, mai mult de jumătate reprezentând contribuţiile sociale şi impozitul pe profit în anul 2019. În acelaşi timp, doar taxele celor 44 de companii analizate însumează 23% din veniturile fiscale în 2019 şi respectiv 24% în 2020.

    Taxele plătite 44 de companii membre FIC analizate reprezintă 29% din totalul cifrei de afaceri a acestora, spre deosebire de rezultatele obţinute la nivelul întregii economii – unde veniturile fiscale raportate la cifra de afaceri din economie reprezintă doar 10%. În prezent lucrăm la o actualizare a acestui studiu cu datele aferente anului 2022.

    Totodată, am analizat succint şi impactul unei posibile taxe de 1% pe cifra de afaceri asupra membrilor FIC, iar 16,4% dintre companiile FIC ar fi supuse unor pierderi masive, taxa reprezentând întreg profitul companiei. Analizând toţi membrii FIC impactaţi, cota efectivă de impunere poate ajunge la aproximativ 65-68%. În cazul unui astfel de scenariu nu doar companiile vor avea de pierdut, ci şi statul român în raport cu celelalte ţări din punct de vedere competitiv, aceasta fiind o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate.

    Prin impunerea unei astfel de măsuri, companiile pot migra unele activităţi în alte ţări din UE, fapt ce contribuie la slăbirea potenţialului de creştere al economiei. Menţionăm că aspectele detaliate sunt rezultate în urma datelor publice şi informaţiilor primite până la acest moment, iar pentru a avea o analiză completă a impactului sunt necesare mai multe detalii asupra mecanismului şi criteriilor de aplicare.

    Considerăm că deciziile autorităţilor de a introduce orice măsură fiscală trebuie să aibă la bază o analiză detaliată şi transparentă, consultări ample cu mediul de afaceri şi un calendar de implementare care să asigure predictibilitate şi posibilitatea de ajustare a activităţii.

     

  • BAT: Bugetul de stat al României a pierdut circa 32 de miliarde de lei în ultimii 11 ani din cauza contrabadei cu tutun

    Bugetul de stat al României a pierdut circa 32 de miliarde de lei în ultimii 11 ani din cauza contrabadei cu tutun, iar în 2022 au fost consumate peste 1,8 miliarde ţigarete de contrabandă, deşi nivelul traficului ilicit a fost cel mai redus din ultimii 15 ani, arată o analiză realizat de BAT.

    În primele 3 luni ale anului 2023, autorităţile au capturat peste 31 de milioane de ţigarete, de 6 ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.  

    Piaţa neagră a ajuns anul trecut la o pondere de 7,1% faţă de nivelul maxim de 27% înregistrat în 2010. Însă cifrele cresc la început de an, nivelul pieţei neagre ajungând la 8,1% din totalul consumului, la nivelul lunii ianuarie, comparativ cu 6,8% în noiembrie 2022, potrivit Novel Research.

    În cursul anului trecut, mai multe reţele de producători şi comercianţi ilegali de tutun, inclusiv în mediile online, au fost descoperite şi destructurate.

    Începând din 2019 ziua de 21 aprilie este Ziua Naţională împotriva Traficului Ilicit de Produse. 

    România este ţara cu a doua cea mai extinsă frontieră externă UE, după Finlanda, şi cu cel mai ridicat nivel al contrabandei din Europa de Est, iar nivelul prejudiciului adus bugetului de stat se ridică la circa 2 miliarde de lei în 2022 şi un total de 32 de miliarde de lei pierduţi de bugetul statului român ca impact al contrabandei cu ţigări în ultimul deceniu (contravaloarea a circa 500 km de autostradă), spun reprezentanţii BAT. 

    “În 2022, majoritatea ţigărilor capturate de OLAF – 316,7 milioane (59,5%) – au rezultat din producţie ilicită în UE, ceea ce reflectă intensificarea contrafacerii de produse din tutun în interiorul Uniunii Europene, o tendinţă vizibilă şi în România. De aceea, lupta contra traficului ilegal continuă şi se adaptează tendinţelor actuale, prin stoparea contrafacerii şi a comerţului ilicit online, care aduc noi necunoscute, în special în ceea ce priveşte accesul categoriilor vulnerabile la produsele de pe piaţa ilicită şi, implicit, a siguranţei comunităţilor”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic şi Relaţii Publice al Ariei Europa de Sud – Est din cadrul BAT.                

    Compania a contribuit la bugetul de stat cu peste 20 de miliarde de lei în 2020 şi 2021. 

     

  • Vouchere de vacanţă. Cine ar putea să mai primească, în plus, tichetele speciale

    Voucherele de vacanţă ar putea fi date şi pentru angajaţii din privat, la fel cum beneficiază şi angajaţii din privat, tot din bugetul de stat. Proiectul legislativ prevede că acest beneficiu ar intra în vigoare din 2024, care este şi an electoral. Efortul bugetar ar fi de 6 miliarde lei pe an.

    ♦ Proiectul legislativ prevede un efort bugetar de 6 miliarde lei anual, având în vedere că angajaţii din privat vor beneficia de 1.450 lei pe an.

    Voucherele de vacanţă ar putea fi date şi pentru angajaţii din privat, la fel cum beneficiază şi angajaţii din privat, tot din bugetul de stat. Proiectul legislativ prevede că acest beneficiu ar intra în vigoare din 2024, care este şi an electoral. Efortul bugetar ar fi de 6 miliarde lei pe an.

    Adrian Benţa, consultant fiscal, este de părere că o astfel de lege ar fi o chel­tuială în plus, însă este o măsură justă pentru angajaţii din privat care nu be­neficiază de astfel de vouchere, ca cei de la stat, deşi plătesc contribuţii la stat. „Va fi un efort bugetar, va trebui găsită o sursă de finanţare pe lângă deficitul bugetar enorm. Totuşi, din punct de vedere social, este o măsură justă pentru că trebuie să recompenseze şi acei salariaţi care lucrează în privat şi suportă salariile celor de la stat, dar deja beneficiază de astfel de vouchere. E o lege populistă, care pregăteşte următoarele alegeri, dar, uneori, şi aceste legi populiste au efecte benefice“, spune Adrian Benţa.

    În expunerea de motive a proiectului de lege se arată faptul că „efortul bugetar pentru acordarea de vouchere de vacanţă celor circa 4,2 milioane de salariaţi din sectorul privat este de circa 6,09 miliarde lei“. Cu toate acestea, conform datelor INS, în România există aproape 3,8 milioane de salariaţi, pe când 4,2 este numărul contractelor de muncă. În lege nu este precizat dacă beneficiul va fi dat pe fiecare contract sau pe fiecare angajat.

    Se estimează 6 mld. lei în plus în turism

          ♦ Cei 6 miliarde de lei ar ajunge în economia locală, iar piaţa turistică, formată din agenţii de turism, hoteluri şi restaurante, ar creşte.

          ♦ În 2021, ultimul an pentru care există date, agenţiile de turism, hotelurile şi restaurantele au avut venituri totale de 27 miliarde de lei, conform datelor Registrului Comerţului. Cu o astfel de măsură, afacerile operatorilor din turism ar ajunge la peste 33 miliarde lei.

    „Efectul global este unul pozitiv, deoarece din această sumă iniţiatorii estimează că aproximativ 60%-65% se va întoarce la bugetul de stat sub formă de TVA, taxe, impozit pe salarii, impozit pe profit“, se mai arată în proiectul de lege.

    Reprezentanţii din turism susţin că o astfel de lege vine să contribuie la dez­voltarea turismului local prin sti­mu­la­rea românilor a de a călători mai mult în ţară.

    „Voucherele de vacanţă repre­zintă unul dintre cele mai importante in­strumente de stimulare a turismului in­tern. Se întorc impozite, taxe, TVA, creş­te consumul. Beneficiile sunt mul­tiple, iar o astfel de lege va aduce în le­ga­litate multe businessuri din zona gri, dar odată cu aceşti bani vor fi şi mai mul­te investiţii pe plan local“, spune Adrian Voican, vicepreşedinte al Aso­cia­ţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.

    Aceste beneficii există şi în prezent în cadrul unor anumite com­pa­nii care oferă vouchere de vacanţă an­ga­jaţilor, fiind scuţiti de plata im­po­zitelor pentru aceste beneficii oferite.

     

     

  • Surpriza din buget: Guvernul Ciucă a plătit dobânzi de 3 mld. lei în ianuarie 2023, dublu faţă de ianuarie 2022

    ♦ Cheltuiala cu dobânzile din 2023 continuă să crească şi dacă se păstrează ritmul din ianuarie, la final de an factura dobânzilor ajunge la 7,4 mld. euro (37 mld. lei).

    Execuţia bugetară din prima lună din 2023 arată că Guvernul Ciucă a plătit dobânzi în valoare de 3 mld. lei în ianuarie 2023, un nivel aproape dublu faţă de ianuarie 2022. România a plătit doar dobânzi în valoare de 137 mld. lei în ultimii 10 ani, adică circa 27 mld. euro, cât este valoarea totală a fondurilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), conform datelor istorice ale Ministerului de Finanţe. În 2023, dacă se păstrează ritmul cheltuielilor cu dobânzile, România va ajunge să plătească 37 mld. lei, adică 7,4 mld. euro. „România este pe ultima treaptă de rating recomandată investiţiilor, ceea ce înseamnă costuri de finanţare mai mari. Vedem că guvernul s-a împrumutat mult şi pieţele ştiu lucrul acesta. O cerere mare automat a dus şi dobânzile în sus. Dobânzile se pot duce în jos reducând puternic deficitul bugetar şi scăzând inflaţia”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

  • Bugetul de stat în 2022, la raport: guvernul a cheltuit mai mult decât şi-a propus, dar a şi încasat mai mult, datorită inflaţiei. Au fost încasări mai bune din TVA, impozit pe profit şi venit, dar guvernul a plătit dobânzi cu 60% mai scumpe decât anul trecut. Investiţiile s-au relansat pe final de an

    Veniturile bugetului de stat au fost de 460 mld. lei, peste nivelul programat şi cu 21% mai mult decât anul precedent. Cheltuielile au fost de 541 mld. lei, în creştere şi ele, atât faţă de bugetul iniţial, cât şi faţă de cheltuielile din 2021. Astfel, deficitul bugetar a fost de 81 mld. lei, faţă de 80 mld. lei în 2021, dar ca pondere în PIB a scăzut la 5,7%, datorită creşterii PIB-ului nominal.

    Creşterea încasărilor statului a venit din încasări suplimentare aproape din toate sursele, mai ales din TVA, impozit pe venit şi impozit pe profit. Cu toate acestea, guvernul rămâne la sub 30% din PIB ca pondere a veniturilor fiscale (din taxe, impozite şi contribuţii sociale), faţă de o medie europeană de circa 42%.

    „Veniturile bugetului general consolidat au însumat 460 mld lei în 2022, cu 21,2% peste nivelul încasat perioada similară a anului trecut. Evoluţia acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, contribuţiilor de asigurări, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri şi servicii), veniturilor nefiscale şi fondurilor europene”, spun Finanţele, în nota care însoţeşte execuţia bugetară pe 2022.”

    Cheltuielile care sar în ochi sunt cu dobânzile, statul plătind cu peste 60% mai mult pe dobânzi decât în 2021. De asemenea, cheltuielile cu investiţiile din bugetul de stat au crescut cu 20% şi au fost de 41 mld. lei.

    Cum arată veniturile din  execuţia bugetară, explicate de Finanţe:

    • Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 33,71 mld lei, consemnând o creştere de 20,3% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+79,9%), declaraţia unică (+32,3%), respectiv impozitul aferent pensiilor  (+25,1%).
    • Contribuţiile de asigurări au înregistrat 139,92 mld lei, în creştere cu 9,7% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, evoluţia contribuţiilor a rămas inferioară dinamicii fondului de salarii şi ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii (efect asupra încasărilor începând cu iulie 2022
    • Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,66 mld lei, înregistrând o creştere de 33,0% (an/an), susţinută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (29,3% an/an, respectiv +5,6 mld lei), cât şi de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+1,0 mld lei).
    • Încasările nete din TVA au înregistrat 94,09 mld lei, în creştere cu 18,6% (an/an), însă sub dinamica bazei macroeconomice relevante (Fig. 3), şi pe fondul unui nivel mai ridicat al restituirilor de TVA, comparativ cu anul anterior (+15,0%, an/an).
    • Veniturile din accize au însumat 35,31 mld lei, consemnând o creştere de 2,4% (an/an). În structură, încasările din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică de 2,4% (an/an) – susţinută atât de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022, cât şi de avansul consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
    • Veniturile nefiscale au însumat 39,58 mld lei, consemnând o creştere de 51,0% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din proprietate  vărsăminte din veniturile nete ale BNR, dividende, dobânzi şi redevenţe petroliere.  De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

     

    Cum arată cheltuielile execuţiei bugetare, explicate de Finanţe:

    • Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 541,09 mld lei au crescut în termeni nominali cu 17,7% faţă de anul precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2022 au înregistrat o scădere cu 0,8 puncte procentuale de la 38,7% din PIB în anul 2021 la 37,9% din PIB în anul 2022.
    • Cheltuielile de personal au însumat 117,69 mld lei, în creştere cu 5,2% comparativ cu  anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,2% din PIB, cu 1,2 puncte procentuale mai puţin faţă de anul anterior.
    • Cheltuielile cu bunuri şi servicii  au fost 72,68 mld lei, în creştere cu 13,2% comparativ  cu anul precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 17,1% comparativ cu anul precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 9,3%.
    • Cheltuielile cu dobânzile au fost de 29,09 mld lei. Comparativ cu anul precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 11,11 mld lei ca urmare a creşterii ratelor de dobândã în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi international,  cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.
    • Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 174,30 mld lei în creştere cu 18,4% comparativ cu anul precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%.
    • Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 72,53 mld lei, în creştere cu 22,4% comparativ cu anul 2021 când au fost în valoare de 59,26 mld lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 51,21% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.
    •  

     

  • Finanţele ţării încep să scârţâie pe final de an: cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile în noiembrie. Surprizele lunii: Veniturile din TVA au crescut cu numai 5%, iar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 150%. Investiţiile de la bugetul de stat au crescut cu 30%

    Veniturile bugetului general consolidat al României au crescut cu 13% în noiembrie 2022, prin comparaţie cu noiembrie 2021, arată cele mai recente date publicate de Ministerul Finanţelor. În aceeaşi vreme, cheltuielile bugetului au crescut cu peste 19%, evoluţie care a urcat deficitul bugetar la aproape 12 mld. de lei în noiembrie 2022.

    Creşterea mult mai redusă a încasărilor faţă de lunile anterioare (în octombrie veniturile statului creşteau cu 24%) s-a datorat în bună parte încetinirii puternice de încasări din TVA. A doua cea mai importantă resursă a bugetului de stat a crescut cu numai 5%, în condiţiile unei inflaţii de 17%. De asemenea, şi pe partea de cheltuieli au fost surprize: cheltuiala cu dobânzile a crescut cu peste 150%, la 2,8 mld. de lei în noiembrie 2022, faţă de 1,1 mld. lei, în noiembrie 2021.

    În total, veniturile statului au fost de puţin peste 37 mld. lei. Cele mai mari creşteri ale încasărilor au fost la impozitul pe profit (+75% an/an) şi la veniturile nefiscale ale statului, care au crescut cu 59%. Aici intră şi dividendele obţinute din companiile de stat, cum ar fi giganţii din energie.

    Cu salariile angajaţilor la stat s-a cheltuit 9,8 mld. lei, cu 5% peste cheltuielile din noiembrie 2021. De asemenea, guvernul a făcut economii la achiziţiile de bunuri şi servicii, cheltuială care a crescut cu numai 3%, faţă de o creştere a preţurilor de 17%, în medie.

    În total, cheltuielile bugetului de stat au crescut cu 19%, la aproape 49 mld. de lei. Deficitul bugetar din noiembrie a fost de 12 mld. de lei.

     

     

  • Guvernul creşte taxele, dar eşuează să colecteze taxele pe care le are deja

    ♦ Cu taxare similară cu a vecinilor, România nu reuşeşte să crească colectarea de taxe ca pondere în PIB ♦Una dintre cele mai mari carenţe este colectarea impozitului pe venit, care în România este de 10%, unul dintre cele mai mici din UE.

    Statul român colectează an de an taxe şi contribuţii sociale de circa 27% din PIB, la o treime faţă de media europeană de 42% din PIB. Este drept că taxele sunt mai mici în România decât media europeană, dar Bulgaria, Polonia sau Ungaria, ţări cu fisca­li­tate similară, colectează mai multe taxe şi con­tri­buţii în PIB şi cresc acest nivel mult mai re­pede. Unde se blochează colectarea? Este vorba de crăpăturile din sistemul de taxare, este de părere Florin Andrei, analist financiar şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

    „Colectarea taxelor şi impozitelor rămâne în continuare deficitară la nivel general, cu mult sub media europeană. Cel mai vizibil exemplu este în domeniul TVA-ului, unde România are un gap de colectare de peste 30%, disputând primul loc la nivel european. Legislaţia permisivă şi uneori greu de interpretat, lipsa unei infrastructuri facile de raportare precum şi nivelul redus al pedepselor conduc la o colectare deficitară“, răspunde el.

    România are un impozit pe venit de 10%, la fel ca în Bulgaria, dar mai mic decât Ungaria sau Polonia. În Polonia însă şi în alte ţări din Uniunea Europeană, impozitul pe venit este mult mai mare sau este impozit progresiv. Din impozitul pe venit România colectează cel mai puţin din Uniunea Europeană, doar 4,4% din PIB, în vreme ce Bulgaria colectează 5,4%.

    Taxele mai mici duc la o conformare voluntară mai mare a contribuabililor, spune teoria economică, iar taxele mari nu aduc neapărat mai multe venituri la bugetul de stat. Colectarea taxelor din România însă arată că, deşi are printre cele mai mici taxe din Uniune Europeană, cum ar fi impozitul pe venit de 10%, colectarea nu creşte semnificativ ca pondere în PIB. În cifre absolute, veniturile din taxe cresc, dar ca pondere în PIB bat pasul pe loc.

    În Bulgaria, cu un nivel similar de taxare, teoria economică funcţionează: acum 10 ani bulgarii colectau 26% din PIB din taxe, iar în 2021, ultimele date agregate la nivel de Eurostat, colectau 31% din PIB. Un salt de aproape 5 puncte procentuale, faţă de avansul României de numai 0,7 pp. Bulgaria însă, la fel ca şi Polonia, care colectează taxe de 38% din PIB, au accelerat puternic procesul de digitalizare al administraţiei fiscale în ultimii ani, în vreme ce în România progresele majore au început să se vadă abia când pandemia a forţat ANAF să treacă mai repede în acest secol.

    „Sistemul de raportare SAF-T va aduce infrastructura necesară în raportarea datelor fiscale către autorităţi. Astfel se pot identifica mult mai uşor nivelul taxelor şi impozitelor care trebuie plătite şi, ulterior, verificarea încasarea acestora. Un sistem digitalizat va contribui la o mai bună colectare. De asemenea, clarificările în legislaţie şi o modalitate simplă de raportare pentru toţi contribuabilii, inclusiv persoanele fizice, vor conduce la creşterea veniturilor fiscale în PIB“, mai spune Florin Andrei.

    Autorităţile fiscale din România au făcut paşi importanţi pentru digitalizare în ultimii doi ani, admit fiscaliştii şi analiştii financiari din România: SAF-T (fişierul electronic standard de transmitere a informaţiilor fiscale), factura electronică, conectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la serverele ANAF etc. Cu toate acestea, este nevoie de câţiva ani ca digitalizarea să aibă efecte semnificative asupra bugetului de stat.