Prevederile sunt incluse în proiectul de modificare a legii privind finanţele publice publicat spre dezbatere publică. De-a lungul anilor, guvernele au promovat, în mod uzual, proiecte de buget optimiste, supraestimând creşterea economică şi veniturile bugetare, iar ipotezele au fost ulterior infirmate de realitate şi a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA sau tăierea salariilor pentru echilibrarea bugetului. Rămâne de văzut dacă autorităţile vor ţine cont de evaluarea independentă şi nepărtinitoare a previziunilor macro şi bugetare realizată de către Consiliul Fiscal.
Tag: bugete
-
De ce cheltuiesc companiile farmaceutice sute de milioane de euro ca să apară la televizor
Nurofen, Algocalmin, Aspenter, ParaSinus, Antinevralgic, Coldrex, Aspacardin, Nospa, Olynth şi Essentiale Forte. Sunt produse pe care le vedeţi cel puţin o dată pe zi la televizor, pe unele mult mai des în sezonul rece. Şi totodată sunt cele mai vândute medicamente din România dintre cele care se vând la liber în farmacii şi nu mai au nevoie de prescripţie de la medic. Cât de mare e legătura între ce vedem la televizor şi ce cumpărăm? Dacă ne uităm la cifre, putem deduce uşor că cei doi indicatori sunt strâns legaţi. Produsele şi serviciile medicale şi optice au rămas şi anul trecut în topul bugetelor cheltuite pentru a se promova în media, loc întâi pe care l-au dobândit încă din 2010, când au trecut pentru prima oară peste rivalii din telecom. În 2011 bugetele din farma au crescut cu 26%, ceea ce înseamnă o valoare a investiţiilor la rate card de peste 828 de milioane de euro. În clasament, primii trei sunt Reckitt Benckiser, cunoscut mai ales pentru brandul Nurofen, Novartis/Sandoz, prezent şi prin suplimentul pe bază de calciu care îi poartă numele, şi Walmark, companie care are în portofoliu suplimente precum Artrostop, Urinal sau Clarinol.
După cum anticipează dr. Oana Cociaşu, managing partner al Medic One, industria farma va fi şi în acest an în primele poziţii în topul advertiserilor români, fiind printre puţinele categorii care-şi vor continua ascensiunea şi în 2012. Faţă de anii trecuţi, în 2011 ea a observat investiţii puternice în anumite categorii, cum ar fi produsele cardio sau lanţurile de farmacii, precum şi creşteri ale sumelor investite în categoria produselor osteoarticulare, imunologice sau probiotice. “Viaţa modernă îşi pune amprenta şi pe felul în care consumăm medicamentele necesare tratării bolilor secolului al XXI-lea”, spune Cociaşu. La creşterea sumelor investite în acest tip de marketing a contribuit şi promovarea din ce în ce mai convingătoare a produselor de lifestyle – probioticele, vitaminele, suplimentele alimentare.
“Este ştiut şi sunt studiate prin date de piaţă că aceste campanii media influenţează comportamentul de cumpărare al pacientului”, susţine Claudia Firez, directorul de marketing al Terapia-Ranbaxy, compania farmaceutică cu cea mai mare producţie locală, clasată pe locul al cincilea după investiţia în promovarea produselor, cu un buget de 55,7 milioane de euro în 2011. După cum explică Firez, campaniile aduc beneficii clare: poţi scoate în evidenţă calităţile produselor şi poţi ajunge mai uşor la pacient, ceea ce prin intermediul medicilor se face mai greoi în cazul suplimentelor alimentare. În cazul Aspenter, unul dintre produsele cu bugetul cel mai mare de promovare în cadrul companiei, un produs căruia medicul îi iniţiază prescripţia, rolul campaniei este acela de a determina pacientul să ajungă la medic şi de a întreba dacă are nevoie de produs, după cum spune oficialul Terapia. “E nevoie din ce în ce mai mare de diferenţiere în categorie, de poziţionare cât mai clară în mintea cumpărătorului şi de top-of-mind în perioadele cu sezonalitate mare pe anumite boli”, adaugă Oana Cociaşu. În 2011 suplimentele şi OTC-urile (medicamentele care se eliberează fără prescripţie medicală – n.r.) reprezintă mai bine de 30% din portofoliu ca valoare, iar compania a investit sume consistente pentru a le promova – 55,7 milioane de euro pe durata anului trecut. Primele zece suplimente alimentare în topul vânzărilor, în funcţie de volum, totalizau în 2010 7,3 milioane de cutii, la o valoare totală de circa zece milioane de euro, potrivit datelor publicate la acea vreme de BUSINESS Magazin. De remarcat e faptul că o treime din acestea sunt produse pe bază de acid ascorbic sau, pe limbajul tuturor, vitamina C. Ascovit, Vitamina C şi Calciu Lactic se situează în topul alegerilor.
Dilema de ordin etic care se poate totuşi ridica se leagă de demersul companiilor de a crea o nevoie de medicamente sau suplimente în piaţă prin aceste campanii media. După cum susţine Ioana Cacovean, preşedintele Patronatului Farmaciştilor din România, educaţia medicală nu se poate realiza la televizor, ci doar la medic, iar efectele automedicaţiei pot avea tocmai efectul contrar, în lipsa unor opinii avizate care să monitorizeze doctoriile consumate. “Nimeni nu face educaţie medicală la televizor. Părerea mea este că toţi ar trebui să punem umărul să educăm populaţia: companiile, medicii, farmaciştii, media. Educaţia ar trebui făcută prin orice mijloace”, răspunde Claudia Firez, directorul de marketing al Terapia, care admite că bugetele de marketing au avut parte de o creştere în ultimii ani, pe fondul rezultatelor campaniilor de promovare.
Lupta cea mare în marketingul din farma se dă şi la capitolul medici, dat fiind că medicamentele cu prescripţie, a căror promovare în media e interzisă de lege, ocupă circa două treimi din piaţă, iar odată intrată în mintea doctorului, compania îşi poate asigura, pe termen lung, vânzări consistente. “Sănătatea este un bun din ce în ce mai preţios, iar menţinerea ei este mobilul care urcă de la an la an sumele alocate pe medicamente şi servicii medicale”, explică Oana Cociaşu, menţionând că sectorul farma nu va înceta niciodată să fie unul de succes din punct de vedere al publicităţii. Cât despre viitor, “banilor îndreptaţi către media din farma li se vor adăuga şi cei ai clinicilor private, tot mai agresive în dezvoltare în ultimii trei ani, dar şi cei ai asigurătorilor privaţi de sănătate, după reglementarea acestui sector relativ nou în România”, anticipează managing partnerul Medic One.
-
O persoană fizică autorizată va controla bugetele Romtelecom, Poşta Română şi Radiocom
“Până la data de 27 aprilie 2012, când a expirat termenul limită de primire a ofertelor, a depus ofertă o singură firmă, PFAMitroi Gheorghe. Aceasta a câştigat licitaţia cu preţul de 24.000 lei. Contractul s-a încheiat pentru o perioada de opt luni, până la sfârşitul anului 2012, cu posibilitatea prelungirii acestuia cu o durată de maxim patru luni în anul 2013”, se arată într-un răspuns al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) remis la solicitarea MEDIAFAX.
Potrivit invitaţiei de participare la licitaţie, publicată pe pagina web a instituţiei, PFA Mitroi Gheorghe va verifica la instituţiile subordonate MCSI şi la societăţile unde deţine acţiuni respectarea reglementărilor legale (legi, hotărâri de guvern, ordonanţe, ordine ale ministrului) de către manageri, încadrarea în indicatorii de performanţă prevăzuţi în bugetul de venituri şi cheltuieli, modul de întocmire, aprobare şi execuţie a bugetelor de venituri şi cheltuieli şi aplicarea politicii MCSI în domeniul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cine le mai dă de lucru head-hunterilor
Deşi nu au pe mână afaceri de zeci sau sute de milioane de euro, headhunterii sunt cunoscuţi de toată lumea din mediul de business, ei fiind cei care îi ajută şi îi conving pe executivii de top să îşi schimbe jobul pentru un salariu mai bun, pentru a încerca să facă faţă unor noi provocări sau pentru că e nevoie de ei să schimbe lucruri într-o organizaţie. Piaţa locală a serviciilor de recrutare de executivi de top este mică, estimată la o valoare de şase milioane de euro, şi se împarte între 15- 20 de companii care nu au mai mult de trei-cinci angajaţi. Însă relaţiile pe care ei şi le-au creat de-a lungul timpului îi diferenţiază şi îi fac pe unii să aibă monopol în anumite sectoare.
“Toată lumea de pe piaţă a redus tarifele, dar nimeni nu vrea să recunoască. Până la urmă, este normal să mai laşi la preţ dacă, de exemplu, un client îţi dă trei mandate într-un an”, este de părere Mihaela Damian, country manager al firmei de executive search SpenglerFox, unul dintre cei mai experimentaţi headhunteri de pe piaţa locală. În ultimul an ea a avut şase proiecte de recrutare la nivel de general manager, iar cel mai mare onorariu primit a fost de 38.000 de euro, obţinut anul trecut. Niciun jucător nu a reuşit, de la începutul crizei, să depăşească afaceri de un milion de euro, iar din lipsă de clienţi, cei mai mulţi headhunteri au început să-şi facă mai vizibile celelalte servicii, de evaluare, coaching, consultanţă sau outplacement.
În general, serviciile unui headhunter sunt răsplătite cu un onorariu echivalent cu o treime din valoarea pachetului brut primit în primul an de către executivul plasat. În ultima perioadă însă companiile au încercat să reducă pe cât posibil costurile, afectate de incertitudinile privind creşterea economică. Aşa că fac noi angajări apelând la headhunteri doar dacă au epuizat celelalte opţiuni, cum sunt promovările interne sau recomandările.
“În ultimele 12 luni, salariile de top management în general au stagnat, a crescut semnificativ partea variabilă în raport cu partea fixă. Pachetul salarial a devenit mai mult decât oricând punctul nevralgic al negocierilor de angajare şi nu se mai negociază în euro, ci în lei. <Budget> este cuvântul-cheie şi a devenit o referinţă din ce în ce mai strictă”, explică Dana Patrichi, managing partner în cadrul firmei de executive search Alexander Hughes România. Pe plan local, cel mai mare onorariu facturat de Alexander Hughes a fost în valoare de 65.000 de euro în industria bancară, în 2008.
Pe de altă parte, presiunea pe rezultate pe termen scurt a determinat multinaţionalele care apelează la executive search să solicite candidaţi dispuşi să se angajeze să facă “miracolele” cerute de cei de la sediul central. Aşa s-a ajuns în situaţia ca headhunterii aproape să nu mai aibă de unde să recruteze.
“Există un segment foarte redus de senior manageri care sunt foarte buni din toate punctele de vedere şi pregătiţi să conducă divizii, funcţiuni sau afaceri atât de complexe cum sunt astăzi. Din acest segment foarte redus de candidaţi, mai bine de jumătate sunt motivaţi de companiile la care sunt şi stimulaţi prin politici personalizate de retenţie să rămână. Din restul, o parte considerabilă nu se potrivesc cultural şi deci, lista scurtă devine lista foarte scurtă sau inexistentă dacă ne rezumăm doar la români sau la români din străinătate”, spune Radu Manolescu, managing partner la firma de executive search K.M. Trust & Partners. Cel mai mare onorariu încasat de Manolescu, care a decis să despartă businessul de executive search de cel de recrutare de middle management în două firme separate (K.M. Trust şi Key2Success) a fost de aproape 80.000 de euro pentru recrutarea unui manager de nivel C într-o multinaţională în 2007, iar în 2009 a recrutat un general manager într-o firmă medie pentru 67.000 de euro. În opinia sa, 2012 este momentul în care companiile ar trebui să aducă din afară expaţi cu experienţa şi atitudinea solicitată, să mute general manageri din companii mai mici sau executivi din alte funcţii în managementul resurselor umane.
Headhunterii spun că s-a ajuns în situaţia ca firmele să apeleze la executive search doar în momentul în care nu mai au încotro, după ce au încercat singure să-şi rezolve problema şi au decis că nu mai au cum să găsească o soluţie decât printr-un consultant extern.
-
Bugetele Agriculturii şi Comunicaţiilor, suplimentate de Guvern pentru salarii câştigate în instanţă
Din suma totală, Ministerul Agriculturii a primit 924.000 lei, iar pentru Ministerul Comunicaţiilor au fost repartizate 131.000 lei. “Fondurile sunt destinate pentru plata primei tranşe trimestriale aferentă a 5% din valoarea titlurilor executorii aflate sub incidenţa OUG 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar”, precizează Guvernul. Fondurile alocate asigură efectuarea plăţilor din trimestrul I al acestui an, respectiv 25% din suma datorată pentru 2012 pentru angajaţii celor două ministere şi nu întreaga sumă aferentă celor 5 procente.
-
Ungureanu vrea ca în două luni să obţină din combaterea evaziunii venituri bugetare de 1,5% din PIB
Solicitarea a fost formulată în şedinţa de vineri a comitetului interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale, la care au participat, alături de miniştrii implicaţi, şi preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale a Vămilor, Gărzii Financiare, Ministerului Public, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Departamentului de Luptă Antifraudă, Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontieră.
Într-un comunicat transmis de Guvern la finalul reuniunii se arată că şeful Executivului a cerut continuarea acţiunilor de combatere a evaziunii fiscale, cu accent asupra contrabandei cu alcool şi cu produse vegetale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ce se mai întâmplă cu salariile?
Pe piaţa de resurse umane, liniştea spune mai mult decât orice perioadă tumultoasă. De linişte se feresc şi angajatorii, dar şi angajaţii şi, de ceva vreme, din piaţă nu se mai aude zgomot. Totul se mişcă la intensitate redusă şi toată lumea aşteaptă să vadă ce se întâmplă pentru a-şi putea programa următoarea mişcare. Poate tocmai de aceea studiile care radiografiază piaţa muncii aduc mereu concluzii surprinzătoare. Spre exemplu, cu aproximativ o lună în urmă, PwC lansa studiul salarial Paywell care avea un ton general optimist: România are mai mulţi angajaţi şi mai bine plătiţi decât anul trecut, atmosfera generală din companii este mult mai relaxată, iar 59% dintre participanţi au bugetat pentru 2012 o creştere salarială medie de 6,8%.
La sfârşitul lunii noiembrie PayLogic, compania care administrează servicii de externalizare a activităţilor de administrare de personal şi calcul salarial, prezenta un studiu cu o concluzie ceva mai pesimistă, care viza, ce-i drept, datele aferente doar lunii septembrie 2011, comparată cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, acest studiu concluzionează că numărul de angajaţi a scăzut în septembrie cu 5% faţă de aceeaşi lună din 2010, reducându-se, în acelaşi timp, şi venitul mediu al angajaţilor cu 7%, până la 1.790 de lei pe lună, în valoare brută. Reducerea venitului mediu per angajat este o dovadă a faptului că firmele sunt în situaţia în care trebuie să restructureze în continuare costurile cu salariile.
A crescut, în schimb, valoarea primelor cu 28%, de la 307 la 393 de lei pe lună, acesta fiind un indiciu clar că angajatorii se îndreaptă tot mai mult către un model care încurajează remunerarea în funcţie de performanţe, în detrimentul unui salariu de bază mare şi fix, indiferent de rezultatele individuale sau ale companiei.
O altă veste bună este scăderea cu 22% a fluctuaţiei de personal. Această veste bună pentru angajatori ascunde însă o realitate care pentru angajaţi nu este nicidecum confortabilă, anume că nu mai au alternative în piaţă. În cele mai multe cazuri, scăderea fluctuaţiei nu se datorează unei consolidări a gradului de fidelizare a angajaţilor, ci este pur şi simplu efectul unei atitudini mult mai precaute. Aceeaşi atitudine mai prudentă a dus probabil la scăderea numărului de zile de concediu medical înregistrate, ştiut fiind faptul că nu de puţine ori concediile medicale nu aveau în spate un motiv real. Astfel, numărul de zile de concediu medical a scăzut cu 42% în septembrie a acestui an faţă de aceeaşi lună a anului trecut. De altfel, şi Codul muncii vizează în mod direct acest aspect, iar angajatorii au dreptul de a verifica dacă angajaţii care sunt în concediu medical chiar suferă de boala invocată, chiar dacă asta înseamnă vizitarea lor la domiciliu.
Interesant este faptul că a scăzut şi numărul de ore suplimentare efectuate, de la o medie de 2,31 de ore pe lună la 1,43. “Aceasta indică o reducere de <turaţie> a volumului de muncă. În acelaşi timp, acest lucru confirmă şi că se reduce cererea de pe piaţă”, arată studiul PayLogic.
-
Guvernul taie bugetele la Muncă, Agricultură, Educaţie şi creşte la Sănătate, Transport şi Dezvoltare
Cele mai mari fonduri vor fi tăiate de la Ministerul Finanţelor (aproximativ 1,1 miliarde lei) şi Ministerul Muncii (755 milioane lei), urmate de ministerele Agriculturii (145 milioane lei), Mediului (80,4 milioane lei) şi Educaţie (50 milioane lei), au declarat surse guvernamentale.
Vor fi reduse şi fondurile Secretariatului General al Guvernului, cu 15,4 milioane lei, şi ale Academiei Române, cu 10,4 milioane lei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Basescu lui Franks despre costuri sociale: Deficitul e dramatic, trebuie sa reducem toate bugetele
“Trebuie sa vedem cat de mult vom continua sa cheltuim pentru
costuri sociale. Avem un deficit de aproape 3 miliarde euro, ceea
ce este dramatic. Trebuie sa reducem toate bugetele”, a afirmat
Traian Basescu, potrivit unei inregistrari difuzate de Realitatea
Tv.Presedintele Traian Basescu a declarat, luni, la Cotroceni, la
intalnirea cu seful Misiunii Fondului Monetar International in
Romania, Jeffrey Franks, ca in luna octombrie va trebui analizata
posibilitatea discutarii unui nou acord cu FMI.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro -
Vladescu: Punctul de pensie pentru 2011 sa fie stabilit prin Legea bugetului asigurarilor sociale
Vladescu a aratat, intr-o scrisoare adresata conducerii Camerei
Deputatilor, ca membrii Comisiei de munca a Camerei Deputatilor au
aprobat, la dezbaterea proiectului Legii pensiilor, ca punctul de
pensie sa fie de 732,8 lei la data intrarii in vigoare a acestei
legi, iar deficitul bugetului asigurarilor sociale de stat in
perioada 2011-2013 ar fi, in aceste conditii, de 12,5 miliarde de
lei pentru 2011, si 12,6 miliarde de lei in 2012 si 13 miliarde de
lei in 2013.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro