BusinessMagazin

Tag: bugete

  • A crescut bugetul pe care românii îl alocă pentru vacanţele estivale. La cât se ridică sunt sumele cheltuite

    Deşi preferă, în continuare, destinaţiile de masă, precum litoralul din Grecia, Turcia şi Spania, turiştii români optează tot mai mult pentru destinaţii mai puţin accesate până acum, în ţări şi regiuni precum Croaţia, Malta, Sardinia, Sicilia sau Corsica, iar durata concediilor de vară este în medie de 7 zile, ajungându-se adesea la 10 zile.

    „Turiştii români preferă să plece în vacanţe în perioada iunie-septembrie, pe care le rezervă cu câteva luni înainte. Vârfuri de rezervări anticipate se înregistrează în lunile ianuarie şi mai. În vacanţele de vară, 70% dintre români accesează servicii all inclusive, de care să se bucure alături de familie sau de prieteni, în condiţiile în care peste 90% dintre turişti călătoresc în grupuri”, arată rezultatele studiului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TVR trebuie să reducă bugetele pentru colaboratori şi deplasări externe

    Consiliul de Administraţie al SRTv a adoptat, pe 29 ianuarie, Bugetul de Venituri şi Cheltuieli al TVR pentru anul 2015, prevăzând că televiziunea publică trebuie să opereze o serie de reduceri.

    Aceste reduceri “vor constitui un fond de rezervă, care poate fi utilizat numai cu aprobarea membrilor Consiliului de Administraţie”, potrivit hotărârii CA postate pe site-ul instituţiei.

    Astfel, potrivit hotărârii CA al TVR, valoarea totală a bugetului alocat structurilor la capitolul “Expertize” se diminuează cu 50%.

    Totodată, valoarea totală a bugetului alocat Casei de Producţie a TVR (cu excepţia salariilor) va fi diminuat cu 37,5%.

    Valoarea bugetului alocat Departamentului Emisiuni şi Ştiri Sportive din TVR pentru deplasări externe se va diminua cu 46,7%, iar valoarea bugetului alocat Direcţiei Ştiri pentru colaboratori se diminuează cu 21,68%.

    Valoarea bugetului alocat TVR 1 şi TVR 2 pentru colaboratori se diminuează cu 33,33%, în timp ce valoarea bugetului alocat TVR Craiova pentru colaboratori se majorează cu 47,27%.

    În hotărâre nu se precizează care sunt sumele exacte cu care se vor reduce aceste bugete.

    Pe de altă parte, potrivit proiectului de buget al Societăţii Române de Televiziune (SRTv) pe 2015, adoptat la sfârşitul anului trecut de Parlament, SRTv a solicitat pentru acest an de la bugetul de stat o sumă de 180.835.000 de lei, cu 5,49% mai puţin faţă de 2014, când instituţia a beneficiat de la bugetul de stat de o sumă de 191.349.000 de lei.

    Suma solicitată de SRTv de la buget de stat reprezintă 34,30% din totalul finanţării TVR, restul de 65,70% provenind din venituri proprii.

    Veniturile proprii ale TVR provin, după caz, din: sume încasate din realizarea obiectului de activitate; taxe pentru serviciul public de radiodifuziune, respectiv pentru serviciul public de televiziune; penalităţi de întârziere pentru neachitarea la termen a taxelor datorate; sume încasate din publicitate; sume încasate din amenzi şi despăgubiri civile; donaţii şi sponsorizări etc.

    În general, banii primiţi de Televiziunea Română de la bugetul de stat sunt pentru funcţionarea TVRi (957.000 de lei) şi pentru Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, care asigură emisia canalelelor TVR (163.200.000 de lei). De asemenea, TVR trebuie să plătească o sumă de 14.050.000 de lei pentru închirierea satelitului pe care sunt emise televiziunile din portofoliul SRTv şi 364.000 de lei pentru închirierea transmisiei Video Over IP.

    SRTv cuprinde în prezent televiziunile TVR 1,TVR 2,TVR 3, TVR Internaţional, TVR News şi TVR HD, dar şi cinci studiouri teritoriale: TVR Cluj, TVR Iaşi, TVR Timişoara, TVR Craiova, TVR Târgu-Mureş, portalul www.tvr.ro şi platforma www.tvrplus.ro.

  • Două miliarde de euro au strâns anul trecut primăriile Capitalei. Oprescu, pe minus, Piedone şi Onţanu, pe plus

    Veniturile administraţiilor locale din Bucureşti s-au ridicat anul trecut, la aproape 2 mld. euro, în condiţiile în care majoritatea primăriilor de sector afişează venituri în creştere faţă de bugetele aprobate la începutul lui 2012. Veniturile Primăriei Generale a Muni­cipiului Bucureşti s-au apropiat ele singure de 1 mld. euro (4,1 mld. lei – 3,4 mld. lei venituri proprii şi 1,2 mld. lei bugetul instituţiilor publice finanţate din venituri proprii sau subvenţii din bugetul local) în scădere cu 10% faţă de prevederile cuprinse în bugetul aprobat la începutul anului de consilierii municipali (4,6 mld. lei – 1,1 mld. euro), dar în creştere faţă de anii trecuţi (758 mil. euro venituri în 2011; 857 mil. euro venituri în 2010 sau 934 mil. euro venituri în 2009). Primăria Municipiului Bucureşti şi primăriile de sector lucrează acum la proiectele bugetelor locale pe 2013 (în condiţiile în care aprobarea bugetului de stat a întârziat) care vor ţine seamă de veniturile de anul trecut.

    Mai multe pe zf.ro

  • Proasta guvernare a crescut odată cu alocarea unor sume mai mari de bani în bugetele administraţiilor locale

    Bugetele administraţiilor locale s-au îmbogăţit când primarul făcea parte dintr-un partid sau o alianţă aflată la putere şi au sărăcit dacă acesta se afla în opoziţie – aceasta este concluzia primului studiu care măsoară gradul de clientelism din administraţiile locale din România, realizat de către Expert Forum, o organizaţie formată din specialişti care analizează politicile publice. Cercetarea, care a calculat sumele alocate prin câteva instrumente de transfer de la bugetul de stat în bugetele locale în perioada 2004 – 2011, a folosit un indice al clientelismului politic, măsurat ca raport între sumele alocate localităţilor şi comunelor cu primari care făceau parte din partidele aflate la putere şi cele alocate primăriilor cu lideri din opoziţie, ajustate în funcţie de numărul de unităţi teritoriale. “Maximul de clientelism politic a fost înregistrat în perioada 2007 – 2008, când, în medie, era de trei ori mai probabil să primeşti fonduri dacă erai primar al puterii decât dacă erai primar al opoziţiei. Într-un stat cu instituţii slabe şi cu tradiţie clientelară, mai multe fonduri alocate la bugetele locale produc mai mult rău decât bine”, a spus Sorin Ioniţă, coordonator al studiului şi expert în reforma administraţiei publice, dezvoltare şi politici sociale în cadrul Expert Forum (EFOR).

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Proasta guvernare a crescut odată cu alocarea unor sume mai mari de bani în bugetele administraţiilor locale

    Bugetele administraţiilor locale s-au îmbogăţit când primarul făcea parte dintr-un partid sau o alianţă aflată la putere şi au sărăcit dacă acesta se afla în opoziţie – aceasta este concluzia primului studiu care măsoară gradul de clientelism din administraţiile locale din România, realizat de către Expert Forum, o organizaţie formată din specialişti care analizează politicile publice. Cercetarea, care a calculat sumele alocate prin câteva instrumente de transfer de la bugetul de stat în bugetele locale în perioada 2004 – 2011, a folosit un indice al clientelismului politic, măsurat ca raport între sumele alocate localităţilor şi comunelor cu primari care făceau parte din partidele aflate la putere şi cele alocate primăriilor cu lideri din opoziţie, ajustate în funcţie de numărul de unităţi teritoriale. “Maximul de clientelism politic a fost înregistrat în perioada 2007 – 2008, când, în medie, era de trei ori mai probabil să primeşti fonduri dacă erai primar al puterii decât dacă erai primar al opoziţiei. Într-un stat cu instituţii slabe şi cu tradiţie clientelară, mai multe fonduri alocate la bugetele locale produc mai mult rău decât bine”, a spus Sorin Ioniţă, coordonator al studiului şi expert în reforma administraţiei publice, dezvoltare şi politici sociale în cadrul Expert Forum (EFOR).

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ponta: O eroare a Statisticii privind PIB-ul reduce cheltuielile bugetare cu aproape 1 miliard lei

    Vorbind despre necesitatea construirii unui buget realist, Ponta a afirmat la B1 TV: “Apar în fiecare zi tot felul de elemente. De exemplu, am aflat la sfârşitul anului trecut, aproape de Revelion, acum mi s-a confirmat, că o greşeală de calcul a Institutului Naţional de Statistică privind Produsul Intern Brut în 2011, 2012, o greşeală care înseamnă 20 miliarde de lei la PIB în plus, calculate iniţial şi reduse acum, înseamnă implicit la deficit cheltuieli mai mici cu aproape un miliard de lei.

    Ponta a arătat apoi la RTV că va cere vineri ca această situaţie să fie verificată şi, dacă eroarea se confirmă, atunci, foarte probabil, va înlocui conducerea INS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu sufletul la gură: care dintre figurile politice cunoscute intră în Parlament şi cine rămâne pe tuşă?

    Sunt oameni politici care tremură pentru mandatul lor pentru că legea alegerii senatorilor şi a deputaţilor, aşa cum este ea acum, poate oferi surprize majore, anume: dacă nu obţii 50% din voturi într-un colegiu în care ai candidat având astfel certitudinea victoriei, rişti surprize la “redistribuirea” în circum­scrip­ţii electorale (judeţele şi Municipiul Bucureşti) unde contează toate voturile însumate ale competitorilor pe partide. Adică poţi să ieşi pe locul 1 în colegiul în care ai candidat (neavând însă 50% din vo­turi, caz în care mandatul îţi este atri­buit automat), dar să nu câştigi un man­dat de parlamentar. Aşa s-a întâm­plat acum 4 ani, când fostul senator Ionuţ Po­pescu a ieşit în colegiul său pe primul loc, dar nu a intrat în Parlament, în vreme ce Crin Antonescu a ieşit pe locul doi în co­le­giul din Bucureşti în care a candidat, dar a ajuns senator.

    Mai multe pe zf.ro

  • Topul celor mai bogate colegii electorale: Colegiul 2 Senat şi Colegiul 3 de la Cameră din Bucureşti găzduiesc afaceri de 30 mld. euro

    În Colegiul 2 Senat din Bucureşti îşi au sediile centrale 38 din cele 100 de companii din România în funcţie de cifra de afaceri în 2011. Acestea au avut o cifră de afaceri cumulată de 30 mld. euro anul trecut. În fruntea listei celor mai bogate colegii de deputaţi se află Colegiul 3, situat tot în sectorul 1, unde sunt concentrate 19 din cele 100 cele mai mari companii după cifra de afaceri în 2011. Aici se bat mai mulţi candidaţi, “meciul” fiind însă între fostul ministru al transporturilor Ludovic Orban (USL) şi consultantul fiscal Gabriel Biriş. În total, cele 19 mari companii din Colegiul 3 au avut o cifră de afaceri de 15 mld. euro în 2011. Prezenţa unor companii într-un colegiu sau altul semnifică forţa economică a colegiului respectiv şi are legătură directă cu prosperitatea cetăţenilor, deci şi cu agenda electorală a candidaţilor.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cele mai bogate colegii uninominale care atrag de la companii spre bugetele locale sute de milioane de euro

    Deşi nu există o relaţie de cauza­li­tate evidentă, un parlamentar ales într-o zonă bogată în care sunt concentrate mari companii ar putea susţine, teoretic, în plan legislativ, mai degrabă interesul acestora decât un program de refacere a solului susţinut de colegul lui dintr-o zonă agricolă. Aşa se întâmplă?

    Mai multe pe zf.ro

  • Ministerul Finanţelor vrea bugete realiste şi creşterea eficienţei cheltuielilor bugetare

    Prevederile sunt incluse în proiectul de modificare a legii privind finanţele publice publicat spre dezbatere publică. De-a lungul anilor, guvernele au promovat, în mod uzual, proiecte de buget optimiste, supraestimând creşterea economică şi veniturile bugetare, iar ipotezele au fost ulterior infirmate de realitate şi a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA sau tăierea salariilor pentru echilibrarea bugetului. Rămâne de văzut dacă autorităţile vor ţine cont de evaluarea independentă şi nepărtinitoare a previziunilor macro şi bugetare realizată de către Consiliul Fiscal.

    Mai multe pe zf.ro