BusinessMagazin

Tag: bucurie

  • Calendarul sărbătorilor legale 2019: De câte zile libere se bucură angajaţii din România. Când sunt următoarele zile libere pentru români

    Din cele 15 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 10 pică în timpul săptămânii. Deoarece 5 dintre cele 15 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 10 zile libere.

    Zilele libere în 2019 sunt:

    1 ianuarie – Anul Nou

    2 ianuarie — Anul Nou

    24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române

    28 aprilie (duminică) – Paştele – duminică

    29 aprilie (luni) — Paştele

    1 mai — Ziua Muncii

    1 iunie – Ziua Copilului – sâmbătă

    16 iunie (duminică) — Rusalii – duminică

    17 iunie (luni) — Rusalii

    15 august — Adormirea Maicii Domnului

    30 noiembrie — Sfântul Andrei – sâmbătă

    1 decembrie — Ziua Naţională a României – duminică

    25 decembrie – Crăciunul

    26 decembrie — Crăciunul

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

  • E cel mai mic oraş din România, dar l-au transformat intr-o atracţie mondială

    Aerul curat de la Băile Tuşnad este principalul atu al staţiunii situate la 32 de kilometri de Miercurea Ciuc. Dar şi curele de tratament cu ape minerale făcute la Tuşnad sunt renumite nu doar în România, fiind an de an căutate de sute de mii de turişti români şi străini. Despre apele minerale din zona Tuşnadului există dovezi scrise încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în care se menţionează prezenţa unor izvoare de ape minerale cu efecte curative, folosite de către localnicii satelor din apropiere.


    În prezent, peste 450.000 de turişti înnoptează anual la Băile Tuşnad, iar numărul celor care doar vizitează staţiunea ajunge la 1,5 milioane în fiecare an. 80% din ei sunt români, iar restul, din ţări precum Ungaria, Israel, Germania, Olanda, Franţa.

    Mofetele scad tensiunea

    „La Tuşnad avem ca factori naturali de cură apa cu bioxid de carbon şi gazul sub formă de emanaţie naturală. Apa cu bioxid de carbon o folosim sub formă de baie individuală, emanaţia naturală de bioxid de carbon o folosim sub formă de mofetă. Mofeta este o încăpere sub formă de amfiteatru cu scări, iar în mijloc ies gazele acelea pe care pacienţii le inhalează.

    În locul în care Dumnezeu a lăsat această emanaţie de gaz omul a construit jur împrejur. În principiu, ca şi tehnică, se stă treptat. Se începe cu cinci minute şi se ajunge la o cură de 20 de minute. Tot treptat, pacientul face cura mai întâi sus în amfiteatru, apoi coboară progresiv în timpul curei. Atât baia individuală, cât şi mofeta, deci bioxidul de carbon, fac vasodilataţie arterială, scad tensiunea şi îmbunătăţesc circulaţia. Acestea sunt principiile pe care ne bazăm noi în tratamentul pe care îl facem la Băile Tuşnad“, explică Marieta Motricală, medic primar balneologie şi recuperare medicală în cadrul unuia dintre hotelurile dotate cu bază de tratament din Băile Tuşnad.

    Ce indicaţii au toate acestea? „Evident, având în vedere proprietăţile factorilor de cură, principalele indicaţii sunt bolile cardiovasculare, şi aici ar fi hipertensiunea arterială, în primul rând, arteriopatiile periferice, cardiopatiile ischemice, stările după infarctul miocardic acut, dar nu mai degrabă de şase luni de la externare, stările după accident vascular cerebral, la fel, nu mai degrabă de şase luni de la externare“, completează specialista.

    Cititi mai multe pe www.all4romania.eu

  • Pasul surprinzător pe care trebuie să îl faceţi pentru a vă găsi următorul job

    Jurnaliştii de la Entrepreneur.com amintesc de o modalitatate mai puţin practicată prin care să vă simplificaţi munca: angajarea unei firme specializate în recrutare.

    Odată ce contactaţi o astfel de companie, veţi avea un recrutor personal al cărui scop principal va fi să vă conecteze cu oportunităţile potrivite.

    Recrutorii vă vor ajuta să aflaţi „ce căutaţi şi de ce, spre exemplu: Doriţi flexibilitatea contractului de muncă? Căutaţi ceva permanent?”, spune Ryan Lynch, specialistul în relaţii cu clienţii care lucrează pentru o firmă americană de profil, citat de Glasdoor. „Odată ce ne punem de acord asupra căii pe care trebuie să o iei sau în ce direcţie vrei să evolueze cariera ta, vei avea mai mulţi asociaţi din cadrul firmei care să relaţioneze în numele tău cu clienţii (potenţialii angajatori)”, explică specialistul.

  • Cum arată soţia lui Bashar-al-Assad, preşedintele Siriei. A fost comparată cu Prinţesa Diana

    Cei doi soţi deţin un palat luxos în valoare de un miliard de dolari, în Damasc, la mai puţin de 17 kilometri de Ghouta de Est, locul unde mii de oameni nevinovaţi sunt în continuare masacraţi de forţele de ordine ce susţin guvernul lui Bashar-al-Assad.

    Cândva comparată cu Prinţesa Diana, în prezent Asma a reuşit să devină o figură negativă pentru propriul său popor, datorită neimplicării de niciun fel, în situaţia tensionată cu care se confruntă Siria, şi din cauza pasiunilor sale frivole

    Vezi mai multe pe www.one.ro

  • Mesajul emoţionant al lui Keanu Reeves: Suntem precum nişte Zombie. Ridicaţi-vă capul din telefonul mobil şi priviţi în jur!

    “Spuneţi ”Buna ziua!” unei persoane care vă iese în cale, îmbrăţişaţi pe cineva care suferă”, a continuat actorul. “Ajutaţi pe cineva! Trebuie să trăiţi în fiecare zi ca şi cum ar fi ultima. Ceea ce nu ştiţi despre mine este că am suferit de depresie în urmă cu câţiva ani. Persoana care m-a sprijinit am fost EU. Fiecare zi este preţioasă, aşă că trataţi-o ca atare. Nimeni nu ne garantează ziua de mâine, trăiţi astăzi!
     
    Mă cunoaşte foarte multă lume, dar nimeni nu cunoaşte povestea mea. La vârsta de 3 ani l-am văzut pe tatăl meu cum ne părăseşte. Am frecventat 4 licee diferite, m-am luptat cu dislexia, educaţia a fost pentru mine o provocare mai mare decât pentru cei mai  mulţi. La 23 de ani prietenul meu apropiat River Phoenix a murit din cauza unei supradoze. În 1998 am întâlnit-o pe Jennifer Syme. A fost dragoste la prima vedere iar în 1999, Jennifer era însărcinată cu fetiţa noastră.Din păcate, după 8 luni, copilul nostru s-a născut mort. 
     
    Am fost distruşi, şi în cele din urmă relaţia noastră s-a încheiat. 18 luni mai târziu, Jennifer a murit într-un accident de maşină. Din acel moment am evitat relaţiile serioase şi să am copii. Sora mea mai mică a suferit de leucemie. Astăzi este vindecată, iar 70% din câştigurile mele din Matrix le-am donat spitalelor care se ocupă cu tratarea leucemiei. Sunt singurul star de la Hollywood care nu are o vilă imensă. Nu am bodyguard şi nu port haine extravagante. Merg cu metroul şi îmi place la nebunie.

    În concluzie, cred că suntem cu toţii de acord că înfruntând tragediile cu care ne confruntăm putem învinge. Indiferent de ce se întâmplă în viaţa voastră, puteţi să depăşiţi dificultăţile! Viaţa merită trăită!”

     

  • Roxana Petrescu, senior editor ZF: „Când peste tot eşti învăţat să taci, aici, Chief, trebuie să ai cea mai bună întrebare“

    Aveam 21 de ani, eram la Finanţe-Bănci la ASE şi habar nu aveam de nimic, dar ştiam din generală că eu vreau să scriu. Asta îmi plăcea mie. Am văzut anunţul, am sunat în redacţie, era pe atunci în spatele Teatrului Naţional, şi am venit la interviu, fără CV. Nu era necesar. Niciodată nu a fost necesar la ZF în redacţie.

    Am dat de Cristian Hostiuc (Fini), care m-a întrebat o formulă cu rata inflaţiei (ulterior am aflat că nici el nu o ştia, dar testa el ceva). Nu am minţit. Am zis că nu o ştiu. Slab, Chief, a decretat Fini, mijindu-şi ochii pe sub ochelari. (Toţi în redacţie suntem Chief, indiferent de ce scrie pe cartea de vizită.) Am făcut nişte traduceri şi după câteva săptămâni de probă m-am angajat la ZF. Primul job. Nu aveam nici 400 de lei pe lună, dar pentru mine erau o comoară. Adio bani de la părinţi. Îmi luam în fiecare zi o sută de grame de Fornetti cu telemea de la Universitate şi jur că pateurile alea aveau gust de libertate. Nu exista mândrie mai mare (nici masă mai bună).
    Mă uitam cu jind la cei care scriau despre afaceri de la zero la ZF în timp ce eu făceam traduceri, alergând după un calculator liber. Asta îmi doream şi eu, dar nu a fost să fie.
    Într-o zi, Adrian Mîrşanu, pe atunci editor al secţiunii de companii, poate cel mai bun jurnalist pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, specializat în zona de energie, m-a întrebat dacă nu vreau să încep să scriu pe acest domeniu. Adi e un tip foarte isteţ (acum are platforma mirsanu.ro), aşa că mi-a vândut frumos companiile energetice. Chief, sunt cele mai mari, cei mai mulţi bani, putere. Sigur, am acceptat provocarea.
    Fără să ştiu, m-am trezit într-un microbuz în drum spre Oltchim la un eveniment prezentat de Mihaela Rădulescu. Eu eram şocată de faptul că Mihaela Rădulescu era mai mică de înălţime decât mă aşteptam, nu de Oltchim în sine. Am pus o întrebare la conferinţă (ne făceam liste întregi, ne făceam background, tot), am scris un material oribil pe care l-am transmis din autocar şi pe care Adi mi l-a refăcut cap-coadă, dar care a doua zi a mişcat acţiunile combinatului.
    După bucuria de moment generată de importanţa mea subită, a urmat calvarul. Nu pricepeam nimic din energie. Nu ştiam diferenţa dintre distribuţie şi furnizare, tarife, reglementări, privatizări, interese. Băi, Chief, dar tu chiar nu pricepi nimic! Verdictele sunt foarte clare la ZF, la fel şi lipsa mănuşilor în transmiterea lor. Unde naiba erau afacerile de la zero la care visam eu când toate erau făcute deja în energie? 
    Am început să fac teren. Am început cu conferinţele. În 2006, ţin minte că l-am văzut pentru prima dată pe Dinu Patriciu, proprietarul Rompetrol. Era o conferinţă, într-o sală mică din sediul grupului, plină cu ziarişti. Patriciu era un munte de om. Conferinţa a fost făcută imediat după ce s-a pus un sechestru pe 26% din acţiunile Rompetrol.
    «Noaptea vaca rumegă. Câinele, deranjat de vacă, latră. Ciobanul nu poate să doarmă din cauza lătratului câinelui. Ce face ciobanul? Împuşca vaca», a spus Patriciu.Ciobanul era Băsescu, iar vaca era rafinăria lui. Abia începusem să fac primii paşi în presă şi mă izbeam de un om care nu se încurca în declaraţii corporatiste, expresive ca nişte bucăţi de cherestea. Nici nu aveţi idee cât ne lipsesc aceşti oameni.
    Nu mai ţin minte dacă atunci i-am pus vreo întrebare, dar mi-am format treptat curajul, pentru că veneam în redacţie şi automat eram luată în vizor: Chief, ce ai întrebat? Dar cine a pus întrebarea aia? A, păi vezi? Aia era o întrebare bună, nu a ta. Tu de ce nu ai întrebat? Degeaba te duci, Chief, la conferinţe dacă nu întrebi!
    Cu fiecare conferinţă la care mergeam, curajul mi se clădea şi chiar şi acum, dacă merg undeva şi nu pun o întrebare, am senzaţia că am pierdut timpul. Trebuie mereu să găseşti ceva, rotiţele trebuie să se învârtă.
    Dar erau tot mai multe întrebări.
    Am făcut tot mai mult teren. M-am dus să văd baraje hidroenegetice. Am vorbit cu oameni care se temeau de focurile de artificii pentru că le aminteau de dinamita cu care se răscoleau munţii pentru a se face astfel de lucrări. Trebuie să înţelegi duritatea domeniului despre care scrii sau măcar să te chinui. Trebuie să înţelegi nivelul de complexitate sau măcar să te chinui înainte de a-ţi da cu părerea. Mereu să te chinui.
    Am mers la termocentrale. Ştiţi ce căldură emană cărbunele când arde în acele cuptoare? Guri de iad. Alungă orice ierni. Când toţi s-au transformat peste noapte în apostolii energiei verzi, este important să-ţi aminteşti de căldura aia când se opresc eolienele. Aia este căldura care înveleşte o ţară când vântul stă.
    M-am băgat în pântecele Porţilor de Fier, lângă turbine. Nu-ţi auzi gândurile de forţa apelor. Trebuie să ştii asta ca să îţi dai seama că în astfel de companii, cum este Hidroelectrica, nu este vorba doar despre cifre, ci despre securitatea unei ţări.
    Am fost în reactoare nucleare, am coborât în mine, am inhalat praf de cărbuni, am ieşit cu faţa murdară. Eu am avut noroc bun, dar am scris despre alţii care nu au mai ieşit la suprafaţă. Am zburat cu elicopterul pe platforme marine, am simţit mirosul dintr-o rafinărie, m-am urcat pe o turbină eoliană la 100 de metri înălţime. Am intrat în dispeceratul energetic, cel mai bine păzit secret din energie, pentru a vedea cum o mână de oameni ţin becurile aprinse pentru milioane. Am fost în fabrici de combustibil nuclear. Era un câine gras în faţa sediului, când eu mă aşteptam la SF-uri.
    De fiecare dată m-am întors în redacţie şi am scris, am cărat mii de cititori cu mine ca să vadă complexitatea unui sistem pe care îl iau ca dat. Am făcut legături. Cifrele seci nu înseamnă nimic. Contextualizează mereu, Chief, dar ca să contextualizezi trebuie să ştii, să citeşti, să întrebi.
    De-a lungul anilor, am ratat ştiri, am interpretat greşit, dar niciodată cu intenţie, poate am fost manipulată, dar mereu am încercat să am opinia mea, chiar dacă uneori s-a dovedit că nu era cea corectă. Dar ce bucurie era când aveam dreptate!
    Din 2005 eu tot pun întrebări, vin în redacţie şi când mă ia Sorin (Pâslaru – redactor-şef) la întrebări, îmi dau seama că mai am de întrebat sau, mai rău, că nu am priceput nimic. În continuare, temerea cea mai mare este că nu pun cea mai bună întrebare.
    În fiecare zi, ziarul este gol. În fiecare seară ridicăm catedrala, iar a doua zi o luăm de la capăt. Ziarul trebuie mereu să plece, plin, proaspăt, la timp, de 20 de ani. Şi aşa este. Jurnalismul este antreprenoriat pursânge. Zilnic.
    Când anul trecut am decis să fac o schimbare, Fini mi-a zis: Chief, du-te, dar să ştii că niciodată cineva din afară nu va înţelege ce este aici. Avea dreptate. Niciun alt loc de muncă nu te trimite în locurile pe care le-am văzut eu, nu te conectează la oamenii pe care i-am cunoscut eu, nu te forţează zilnic să vii cu ceva nou.
    Când peste tot eşti învăţat să taci, aici, Chief, trebuie să ai cea mai bună întrebare. De aia eu nici nu zic că mă duc la muncă/job/corporaţie, nici măcar după atâţia ani.
    Eu nu merg la muncă, merg în redacţie sau unde mă poartă ea.”

  • Maşina de sculptat

    În această a doua categorie se înscrie un artist londonez, Davide Quayola, care s-a apucat să recreeze sculpturi antice cu ajutorul unui braţ robotic care ciopleşte marmura. Modelul după care lucrează robotul este grupul statuar antic „Laocoon şi fii săi“, care îl reprezintă pe preotul troian ucis de şerpi alături de cei doi băieţi ai lui pentru că s-a opus introducerii în cetatea Troiei a calului lăsat în faţa porţilor de ahei. Quayola susţine că acest grup statuar este simbolul perfecţiunii artistice, scrie CNN, şi explică apelul la un robot prin dorinţa de a vedea cum percepe o maşină un obiect cunoscut, braţul robotic realizând o versiune incompletă, dar unică a originalului. 

  • Doreşte cineva o cale ferată?

    Construcţia acesteia a început în anul 2000 şi a durat opt ani, dar cei doi nu au apucat să se bucure prea mult de eforturile lor fiindcă au murit între timp.

    Calea ferată în miniatură este formată din opt kilometri de linii înguste (ecartament de 381 milimetri), două tuneluri, gară cu trei niveluri, remiză circulară şi placă turnantă, vagoane şi locomotive, printre care şi o copie a unui model cu aburi, o parte din materialul rulant fiind cumpărat de la Glen Bell, fondatorul lanţului de restaurante Taco Bell, şi poate fi cumpărată împreună cu o mare parte a proprietăţii pe care se află pentru suma de12,5 milioane de dolari.

  • Când trecem la ORA DE IARNĂ. Cea mai lungă zi a anului

    Trecerea la ORA DE IARNĂ va avea loc în acest an, în noaptea de 27 spre 28 octombrie. 
     
    ORA DE IARNĂ. Trecerea la ora de iarnă 2018 se face în noaptea dintre 28 octombrie şi 29 octombrie 2018 (sâmbătă spre dumincă), schimbarea orei făcându-se astfel încât ora 4:00 a dimineţii de 29 octombrie 2018 devine ora 3:00. Asta înseamnă că ne vom putea bucura de o oră în plus de somn iar duminică, 29 octombrie, va fi cea mai lungă zi din an, cu 25 de ore.

    Acest mecanism de schimbare a orei este folosit de România din 1932, acesta fiind folosit de peste 100 de ţări din întreaga lume.

  • Decizie incredibilă! Celebra prezentatoare româncă, scoasă de pe post în cel mai urât mod posibil. Răzbunarea e totală

    TVR a luat decizia de a o retrograda pe Alin Alexoi din postura de comentatoare, iar interdicţia se va aplica şi pentru Campionatele Mondiale de Gimnastică de la Doha, care vor avea loc între 25 octombrie şi 3 noiembrie şi care vor fi transmise pe canalul TVR 2, conform GSP.ro.

    În august, prezentă la Campionatele Europene de Gimnastică de la Glasgow, Scoţia, comentatoarea TVR Alina Alexoi a răbufnit în direct şi s-a îndreptat spre şefii televiziunii publice.

    Dacă ceilalţi comentatori prezenţi în Scoţia au avut parte de tot sprijinul televiziunilor şi de echipamentele necesare pentru a asigura un comentariu profesionist, Alina Alexoi nu a primit niciun fel de ajutor din partea şefilor săi. Trimisă să comenteze de pe telefonul mobil propriu, jurnalista i-a ţinut la curent pe telespectatori cu tot ceea ce se întâmplă în finalele pe aparate, dar, la un moment dat, a decis că e momentul ca opinia publică să afle adevărul despre condiţiile precare cu care se confruntă la locul de muncă.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro