Tag: branduri

  • Un nou jucător se conturează pe piaţa modei: Compania care operează francizele Victoria’s Secret şi Bath & Body Works a ajuns la vânzări de 57 mil. lei, plus 56%

    Grupul Alshaya, originar din Kuweit, a obţinut anul trecut în România afaceri de 57 mil. lei din modă şi cosmetice, dat fiind că operează local francizele Victoria’s Secret şi Bath & Body Works.

    Compania este un nume relativ nou pe piaţa locală, in­trând în 2019 şi dez­voltân­du-se ulterior. Spre exemplu, Bath & Body Works, un re­tailer american care vinde lumânări, săpu­nuri şi loţiuni, a fost adus în franciză de gru­pul din Ku­weit anul trecut. Iar acest fapt s-a văzut în vân­zările locale. Con­form datelor ZF, în­tre­gul business al gru­pului Alshaya în Ro­mâ­nia este operat pe aceeaşi firmă – Al­shaya România – cu afaceri de 57 mil. lei a­nul trecut, cu 56% mai mari decât în 2021 şi mai mult decât duble faţă de 2020.

    Conform site-ului propriu şi platfor­melor sociale, local Alshaya are două ma­ga­zine Bath & Body Works – în Băneasa Shopping City şi AFI Cotroceni – şi tot două sub brandul Victoria’s Secret, de lenjerie intimă.

    Acestea din urmă sunt deschise în aceleaşi centre comerciale din Bucureşti.

    Dat fiind că are doar patru magazine offline în România, plus două unităţi online – câte una pentru fiecare brand – vânzările per unitate pot fi estimate la circa 10 mil. lei (2 mil. euro), un nivel ridicat ţinând cont de rezultatele altor nume din industriile de modă şi cosmetice.

    Grupul Alshaya, fondat în Kuweit în 1890, e prezent în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, având un portofoliu extins de branduri pe care le dezvoltă în franciză, portofoliu ce cuprinde nume precum Starbucks, H&M, Boots, Debenhams, The Body Shop, New Balace sau River Island. E vorba de peste 65 de mărci.

    În regiunea care cuprinde şi România, grupul mai este activ şi în Polonia unde are trei branduri – The Body Shop, Victoria’s Secret şi Bath & Body Works, şi în Cehia – doar cu franciza The Body Shop.

     

  • Vreţi să cumpăraţi mai ieftin de la ANAF? Vedeţi aici ce obiecte confiscate mai scoate la licitaţie instituţia

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat că scoate la licitaţie  un lot de 122 de ceasuri de lux cu un preţ de pornire al licitaţiei de 1.671.850 lei.

    Pe lista ceasurilor de lux se regăses branduri precum Audemars Piguet, Breitling, Cartier, Corum, Hublot, IWC, Omega, Panerai, Rolex, Tag Heur, Tudor, Zenith şi mult alte branduri.

    Licitaţia organizată de ANAF va avea loc în data de 26.09.2023, ora 15:00, în Bucureşti, str.Lucreţiu Pătrăşcanu nr.10, Corp B, sector 3.

    Obiectul liciraţiei este un ansamblu de bunuri mobile, ceasuri – 122 buc., preţ de pornire al licitaţiei 1.671.850 lei. Conform prevederilor titlului VII din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, la preţul de adjudecare se va adăuga TVA de 19%.

    Mai multe detalii puteţi găsi în cadrul anunţului de vânzare AICI

     

  • Vreţi să vă schimbaţi ceasul? Puteţi să vă cumpăraţi o coleţie întreagă de ceasuri direct de la ANAF. Vedeţi aici lista completă a ceasurilor scoase la licitaţie

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat că scoate la licitaţie  un lot de 122 de ceasuri de lux cu un preţ de pornire al licitaţiei de 1.671.850 lei.

    Pe lista ceasurilor de lux se regăses branduri precum Audemars Piguet, Breitling, Cartier, Corum, Hublot, IWC, Omega, Panerai, Rolex, Tag Heur, Tudor, Zenith şi mult alte branduri.

    Licitaţia organizată de ANAF va avea loc în data de 26.09.2023, ora 15:00, în Bucureşti, str.Lucreţiu Pătrăşcanu nr.10, Corp B, sector 3.

    Obiectul liciraţiei este un ansamblu de bunuri mobile, ceasuri – 122 buc., preţ de pornire al licitaţiei 1.671.850 lei. Conform prevederilor titlului VII din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, la preţul de adjudecare se va adăuga TVA de 19%.

    Mai multe detalii puteţi găsi în cadrul anunţului de vânzare AICI

     

  • Ce mai vinde ANAF: Ceasuri de lux cu un preţ de pornire al licitaţiei de 1.671.850 lei

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat că scoate la licitaţie  un lot de 122 de ceasuri de lux cu un preţ de pornire al licitaţiei de 1.671.850 lei.

    Pe lista ceasurilor de lux se regăses branduri precum Audemars Piguet, Breitling, Cartier, Corum, Hublot, IWC, Omega, Panerai, Rolex, Tag Heur, Tudor, Zenith şi mult alte branduri.

    Licitaţia organizată de ANAF va avea loc în data de 26.09.2023, ora 15:00, în Bucureşti, str.Lucreţiu Pătrăşcanu nr.10, Corp B, sector 3.

    Obiectul liciraţiei este un ansamblu de bunuri mobile, ceasuri – 122 buc., preţ de pornire al licitaţiei 1.671.850 lei. Conform prevederilor titlului VII din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, la preţul de adjudecare se va adăuga TVA de 19%.

    Mai multe detalii puteţi găsi în cadrul anunţului de vânzare AICI

     

  • Cât cheltuie românii vara pe haine. Brandurile scandinave câştigă teren

    Pentru retailerul online multibrand Answear, sezonul estival 2023 a adus schimbări în preferinţele consumatorilor de fashion online şi tot în această perioadă anumite categorii şi branduri au evoluat surprinzător în privinţa cererii.

    Potrivit unui comunicat al companiei, clienţii companiei sunt din ce în ce mai interesaţi de brandurile scandinave, acestea înregistrând o creştere de 200% faţă de 2022. De asemenea, brandul propriu Answear.LAB, a marcat o creştere neaşteptată de 10% din totalul vânzărilor din această vară.

    Categoria de produse home & deco a înregistrat la rândul său creştere cu 100% faţă de anul trecut, la fel şi categoriile de accesorii pentru înot, sandale cu toc şi rochii.

    Categoriile de top, care au înregistrat cele mai mari vânzări pe timpul verii la Answear, au fost: costume de baie, bluze, tricouri, rochii, sandale, sneakers, espadrile, dar şi pălării de plajă, îmbrăcăminte de plajă, genţile crossbody şi accesoriile de înot.

    „Peste 85% dintre comenzi au fost făcute de pe device-uri mobile, iar o mare parte dintre ele au venit direct din aplicaţia mobilă. În medie o comandă a conţinut 1,3 produse, iar comanda medie s-a situat la 360 de lei. Am observat că în procesul de achiziţie tendinţele sunt mai importante decât preţurile sau discounturile. Astfel, magenta şi rozul au fost cele mai solicitate culori ale sezonului la Answear şi au fost urmate de alb, maro, lila şi mov. Am mai sesizat o creştere a vânzărilor pe materialele din fibre naturale cum ar fi mătase, in, vâscoză şi bumbac, în această ordine”, susţine Raluca Radu, country manager Answear România.

  • Mallul online care te îmbracă protejând mediul în acelaşi timp

    Cuvântul „sustenabilitate” este pe buzele tuturor în prezent, indiferent de domeniu, industria de fashion fiind una dintre cele mai poluante la nivel mondial şi ca atare una din pieţele pe care au început să apară tot mai multe businessuri care să reducă impactul negativ al producţiei în masă. Un astfel de business este şi start-up-ul local Dressingz, care a dezvoltat o platformă online pentru vânzarea şi cumpărarea de articole fashion „pre-owned” de lux, care în doar un an a ajuns la peste 4.000 de utilizatori şi a intermediat vânzări în valoare totală de peste 100.000 de euro.

    Ambiţiile pentru dezvoltarea businessului sunt şi mai mari, planul Dressingz fiind de a încheia o serie de parteneriate cu branduri de fashion internaţionale de lux şi intrarea pe cât mai multe pieţe din Europa Centrală şi de Est. Acum, start-up-ul se află în plină campanie de finanţare pe platforma de crowdfunding Ronin. „Noi am pornit pentru primul an cu obiectivul de a atrage, în primul rând, articole în platformă. Ne-am concentrat să avem atât un număr mare, cât şi calitate a articolelor, să tragem cele mai bune produse astfel încât să putem apoi să accelerăm şi vânzările. Şi am reuşit să şi vindem bine şi să atingem peste 100.000 de euro în GMV (gross merchandises value – n.red.) de la lansare. Ne propunem evident să accelerăm în continuare. Ne dorim să accelerăm numărul de utilizatori în primul rând, să mergem către 11.000 de utilizatori în următoarele 12 luni şi să ne îndreptăm spre 1 milion de euro ca GMV“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Romina Tăzlăoanu, cofondatoarea start-up-ului Dressingz.

    Ea a pornit proiectul alături de Alexandru Andrieş şi Anca Stan, la începutul anului trecut. În prezent, start-up-ul are în derulare o campanie de strângere de fonduri pe platforma de crowdfunding Ronin, sumă vizată fiind cuprinsă între 250.000 şi 500.000 euro, bani cu care ţinteşte să ajungă la 11.000 de utilizatori şi la vânzări totale intermediate de un milion de euro în următoarele 12 luni. Până în prezent, Dressingz a reuşit să atragă peste 300.000 euro pe platforma Ronin, campania fiind activă până pe data de 31 iulie. În primăvara anului trecut, start-up-ul a atras o primă finanţare, pre-seed, în valoare de 300.000 de euro, sumă care a fost folosită pentru dezvoltarea platformei – site-ul şi aplicaţia de mobil, formarea echipei şi pentru marketing. Din punct de vedere tehnic, echipa Dressingz a dezvoltat şi a implementat o serie de funcţionalităţi noi.

    „O să dau câteva exemple pentru că au fost foarte multe funcţionalităţi noi. Am lansat procesul de retur şi poate o să pară curios că vorbesc de retur, dar returul în revânzare este foarte, foarte important şi de asemenea nu este o uzanţă, nu se practică pe platformele de revânzare, din păcate. Operatorii mari globali nu oferă posibilitatea de retur, care este un punct critic pentru consumator. Există o nevoie majoră, mai ales în zona noastră şi în zona din jurul României, unde poate partea asta de revânzare este mai la început. Oamenii au nevoie de siguranţă, să ştie că atunci când accesează un produs, mai ales luxury, pre-owned, să ştie că sunt mulţumiţi şi că este ceea ce trebuie şi din pers­pectiva măsurii“, a precizat Romina Tăzlăoanu, adăugând că de asemenea start-up-ul a implementat şi funcţia de promovare a produselor pentru o vizibilitate mai mare a produselor vândute şi funcţia care permite vânzarea unor pachete de produse.

    „În plus, am lansat un mod în care îi recunoaştem pe cei care sunt top-seller, lucru foarte important pentru cumpărător, pentru că au o încredere în momentul în care văd că achiziţonează un produs de la un top-seller. de livrare. De asemenea, avem şi «badge-uri de angel» care sunt acordate vânzătorilor care aleg să doneze o sumă din banii încasaţi la vânzarea produsului respectiv.“ Totodată, start-up-ul a pus la punct şi tot procesul de logistică şi a lansat şi opţiunea de concierge pentru utilizatorii care nu vor să îşi listeze singuri produsele pe care le au de vândut în platformă şi atunci se poate ocupa de acest lucru echipa Dressingz. „Noi facem, practic, absolut toată treaba. Preluăm articolele, le pregătim, le pozăm, le listăm, le vindem, le livrăm. Deci, absolut tot, cap-coadă tot procesul. Le ţinem fie în showroom, fie în depozit şi atunci clientul este liniştit, nu are nimic de făcut decât să încaseze banii la vânzare“, a subliniat ea.

    Cele mai multe produse vândute pe platforma Dressingz sunt hainele, pantofii şi genţile, iar din punctul de vedere al valorii vânzărilor, ordinea este invers – genţi, pantofi şi haine.

    Printre brandurile cele mai vândute pe platforma Dressingz se numără Chanel, Louis Vuitton, Gucci, Prada, Valentino Garavani, Dior, Golden Goose, Zadig et Voltaire, Cartier, Michael Kors, Alexander McQueen, Yves Saint Laurent, Dolce & Gabbana, Balenciaga, Murmur, Bottega Veneta, Dsquared2, Celine, Off White, Burberry, Rick Owens, Maison Martin, Margiela, Burberry, Loewe, Marni. Pe lângă brandurile de lux, pe Dressingz se vând şi branduri mass market, produse în stare foarte bună, în special din liniile premium ale brandurilor COS, Massimo Dutti, Nike, Adidas. De asemenea, colaborările acestora cu designeri de lux sunt foarte căutate. Ca diferenţiator pe piaţă, Dressingz şi-a propus să încheie partemeriate cu branduri de fashion de lux la nivel internaţional. „Îl avem alături de noi ca shareholder pe Tavi Cornea, care vine cu o expertiză extraordinară în brandurile de lux. Actualmente este head of digital la Omega şi a lucrat în străinătate la branduri precum Chanel, Louis Vuitton, deci are un palmares deosebit. Şi alături de el, împreună cu el, ne dorim să accesăm parteneriate internaţionale. Anul acesta ne propunem să avem un parteneriat internaţional mare, iar în următorii patru ani, în care plănuim să intrăm pe mai multe pieţe din regiune, Europa Centrală şi de Est, ne dorim să închidem până la 10 parteneriate“, a conchis Romina Tăzlăoanu.   

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation


    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Andrei Zawrak Popescu, fondator Ophset

    Ce face? Dezvoltă o soluţie pentru captarea carbonului.

    „Tehnologia în sine se numeşte fotobioreactor. Este de fapt un sistem de tubulatură prin care circulă o cultură de alge într-un mediu, respectiv apă cu diverse substanţe. În substan­ţele respectivă băgăm dioxid de carbon – CO2, iar acel CO2 este absorbit de alge, aşadar oferim servicii de capturare a dioxidului de carbon. Iniţial, în ianuarie am pornit cu ideea de a construi un marketplace pentru certificate de carbon bazate pe carbon capturat, deci practic acel transfer asupra dreptului de proprietate al dioxidului de carbon, dar în procesul de validare cu industria de ciment, în principiu, şi cu un fond de investiţii specializat în decarbonizare, am aflat că există un interes foarte mare pen­tru tehnologii de capturare carbon, şi nu pentru partea de marketplace.“

    2. Cristian David, fondator şi CEO al Klap

    Ce face? A dezvoltat o platformă pentru comercializarea de produse electronice recondiţionate.

    „Ţintim să revindem circa 60.000 de produse anul acesta. Ţinând cont de faptul că de când am pornit businessul şi până acum am vândut peste 76.000 de produse, este o provocare destul de mare, dar suntem pe un trend ascendent. Din punct de vedere al cifrei de afaceri, ne aşteptăm să avem o triplare, având în vedere că avem şi echipa care susţină un asemenea ţel.“

    3. Raul Cojocaru, cofondator şi CEO al Move Mountains

    Ce face? Dezvoltă o platformă online prin care să pună în contact persoanele pasionate de aventuri în aer liber şi care doresc să descopere noi experienţe cu instructori specializaţi.

    „Ne dorim să atragem o primă rundă de finanţare. În următoarele patru luni am dori să atragem o finanţare de minimum 50.000 de euro pentru a putea dezvolta în continuare produsul şi pentru a scala. Momentan pe platformă se regăsesc doar instructori de schi sau snowboard şi lucrăm la a dezvolta activitatea marketplace-ului, pentru a integra şi alte evenimente care să nu fie specifice anotimpului de iarnă. Ne dorim să avem continuitate pe întreaga durată a anului, nu să ne rezumăm doar la sezonul de iarnă.“


    Rubrica „Start-up Update”

    Romina Tăzlăoanu, cofondatoare a Dressingz – platformă online pentru modă circulară.



    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Ce afacere a pornit o studentă la ASE în timpul facultăţii, cu care face acum sute de mii de euro în ţara noastră

    Acum 15 ani, în materie de flori şi organizare de evenimente publicul bucureştean abia învăţa să-şi diversifice gusturile. Începea o schimbare de paradigmă la care a pus umărul şi Adina Filculescu, cea care, pe atunci, fonda enRose, un business specializat tocmai în a da evenimentelor o nouă strălucire, punând în valoare tot ce au florile mai frumos.

    Adina era încă studentă la ASE când a pătruns pentru prima dată în tainele acestei arte creative, cu un uriaş şi lung succes în ţări de tradiţie precum Olanda, Germania, Marea Britanie şi Franţa. „Am beneficiat de un mix norocos de spirit antreprenorial moştenit de la tatăl meu şi o latură artistică, pe care abia atunci am putut să o exprim cu adevărat. enRose a început lin, firesc, cu decoruri florale realizate pentru nunţi, botezuri şi evenimente mici corporate. A evoluat într-un nume de nişă, cu clienţi de suflet şi piese realizate la un înalt nivel creativ. De peste opt ani, avem şi un boutique online mereu up-to-date şi suntem o prezenţă nelipsită din mediul de e-commerce, deşi realizăm totul personalizat, iar din 2022 avem şi o galerie pentru evenimente culturale aparte”, sintetizează Adina Filculescu povestea enRose.

    Este aşadar absolventă de studii economice, doctorand în antreprenoriat feminin şi designer floral certificat internaţional, ceea ce a făcut cu adevărat diferenţa, spune ea. A învăţat astfel că arta florală este apreciată la cel mai înalt nivel în ţări precum Germania, unde merge aproape anual pentru un seminar desfăşurat de cel mai reputat designer floral, Gregor Lersch, şi Olanda, ţară nu numai a lalelelor, ci şi a dinastiilor de florişti. Este un domeniu uriaş, cu potenţial încă neexploatat pe deplin în state precum România. „Iniţial, am avut o investiţie de 10.000 de euro, iar ulterior am reinvestit profitul şi am ales să menţin un ritm constant de dezvoltare şi creştere, care să nu afecteze profilul businessului enRose. Pentru mine personal contează relaţiile, interacţiunea cu clienţii noştri, crearea unei estetici care să bucure.” Însă, pentru că businessul este (şi) despre cifre, enRose i-a adus şi satisfacţii financiare Adinei.

    În 2022, a obţinut o cifră de afaceri de 350.000 de euro, fiind anul în care a deschis al doilea spaţiu de lucru, Galeria enRose, unde au loc workshopuri, şedinţe foto, evenimente culturale în colaborare cu alţi antreprenori din zona creativ-culturală, stilişti, arhitecţi sau branduri mai mari. O parte a businessului care a luat amploare anul trecut, deşi era disponibilă încă din 2019, a fost peisagistica. „Cred că un factor decisiv a fost pandemia, iar apetitul românilor, mai ales al bucureştenilor, pentru crearea unor oaze de spaţii verzi – în grădină sau pe terase – a crescut vizibil. Inclusiv în zona de corporate se pune un accent tot mai ridicat pe plante.”

    Clienţii sunt însă şi mai diverşi – cupluri de români şi expaţi în cazul nunţilor, agenţii digitale importante şi implicit brandurile din portofoliul lor, clienţi corporate din domenii foarte diverse, bucureşteni care iubesc florile proaspete. Publicul este majoritar feminin, dar există şi un procent semnificativ al bărbaţilor care apelează la enRose. Buchetele, aranjamentele sau chiar abonamente florale pot fi comandate online, urmând a fi personalizate şi lucrate în atelierul de pe strada Gala Galaction nr. 39. enRose furnizează servicii complete de design floral pentru evenimente personale – nunţi, botezuri, aniversări pentru evenimente corporate, dar şi un pachet larg de servicii pentru organizarea de evenimente. Practic, echipa poate realiza şi implementa un eveniment de la cap la coadă.

    Preţurile nu sunt cele mai mari din Bucureşti, dar depăşesc media, atelierul poziţionându-se încă de la început în zona premium. „Cele mai mari provocări au fost legate de creşterea preţurilor în anumite perioade de timp – există o bursă de flori în Olanda, iar costul lor este afectat în mod direct de evoluţii politice din anumite ţări de import, carburanţi, transporturi, condiţii meteorologice, plus sezonalitatea florilor. De asemenea, menţinerea unei echipe stabile peste ani, implicată şi dispusă să lucreze în weekenduri, când avem multe dintre evenimente, reprezintă o altă provocare.”

    Iar acum, sezonul de nunţi este în toi. Dincolo de astfel de evenimente private însă, Adina Filculescu vrea să contribuie în continuare la înfrumuseţarea oraşului, realizând decoruri florale sau de plante pentru diferite businessuri. Unul dintre parteneri este cafeneaua Boiler x Guido de pe Calea Victoriei, unde a realizat unul dintre cele mai fotografiate decoruri în perioada Crăciunului, dar şi un altul cu ocazia primăverii. „Oamenii sunt deosebit de încântaţi să vadă clădiri restaurate, locuri concepute cu gust, grădini mici ale Capitalei readuse la viaţă”, spune fondatoarea enRose.  

    În 2022, enRose a obţinut o cifră de afaceri de 350.000 de euro, fiind anul în care a deschis al doilea spaţiu de lucru, Galeria enRose, unde au loc workshopuri, şedinţe foto, evenimente culturale în colaborare cu alţi antreprenori din zona creativă-culturală, stilişti, arhitecţi sau branduri mai mari.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Merinderia – zacuscă, gemuri şi legume congelate (jud. Prahova)

    Fondatoare: Camelia Jugănaru

    Investiţie iniţială: 140.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 240.000 de lei (48.000 de euro)

    Prezenţă: două magazine din Bucureşti


    Crama de Piatră – cramă boutique, restaurant şi unitate de cazare (Vadu Săpat, jud. Prahova)

    Fondatori: David Sandu şi tatăl său

    Investiţii: 2,5 mil. euro

    Cifră de afaceri în 2022: 350.000 de euro

    Prezenţă: judeţul Prahova


    Traces of Heels – brand de pantofi

    Fondatoare: Sibi Stanciu

    Investiţii: 200.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    Dr. Bla Scrubs – producţie de uniforme medicale (Râşnov, jud. Braşov)

    Fondatoare: Denisa Botaş

    Investiţie iniţială: 1.000 de lei

    Cifră de afaceri în 2022: 50.000 de lei (10.000 de euro)

    Prezenţă: online


    PapoHAPO – brand de mâncare gata preparată (jud. Braşov)

    Fondatori: Bogdan Vlădoiu şi soţia sa

    Prezenţă: naţională


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cine sunt românii din spatele unuia dintre cele mai mari lanţuri de magazine din România, ce tocmai a ajuns la 100 de unităţi

    Reţeaua de magazine Annabella, fondată de antreprenorii Dorina şi Dan Mutu în urmă cu aproape trei decenii, a deschis primul său retail park în oraşul Horezu, judeţul Vâlcea, atingând astfel pragul de 100 de magazine la nivel naţional.

    „Annabella deschide primul său retail park în oraşul Horezu. Este o realizare uimitoare, un proiect excelent, prin care am depăşit pragul de 100 de magazine la nivel naţional”, scrie Alexandru Şoacăte, deputy CEO al retailerului Annabella, pe platforma LinkedIn.

    Parcul de retail, potrivit site-ului companiei, se întinde pe o suprafaţă totală de 10.000 de metri pătraţi şi cuprinde magazine cu branduri internaţionale şi naţionale de modă, frumuseţe şi lifestyle, dar şi supermarket, pet shop, farmacie veterinară şi o cafenea.

  • Annabella, unul dintre cei mai puternici jucători cu capital românesc din comerţul alimentar, a ajuns la 100 de magazine la nivel naţional

    Reţeaua de magazine Annabella, fondată de antreprenorii Dorina şi Dan Mutu în urmă cu aproape trei decenii, a deschis primul său retail park în oraşul Horezu, judeţul Vâlcea, atingând astfel pragul de 100 de magazine la nivel naţional.

    „Annabella deschide primul său retail park în oraşul Horezu. Este o realizare uimitoare, un proiect excelent, prin care am depăşit pragul de 100 de magazine la nivel naţional”, scrie Alexandru Şoacăte, deputy CEO al retailerului Annabella, pe platforma LinkedIn.

    Parcul de retail, potrivit site-ului companiei, se întinde pe o suprafaţă totală de 10.000 de metri pătraţi şi cuprinde magazine cu branduri internaţionale şi naţionale de modă, frumuseţe şi lifestyle, dar şi supermarket, pet shop, farmacie veterinară şi o cafenea.

  • Care sunt printre puţinele produse româneşti ce reuşesc să se lupte cu giganţii externi care au cucerit România; ba chiar mai mult decât atât, au plecat şi peste hotare să cucerească alte ţări

    Într-o epocă în care comerţul modern a ajuns aproape la fiecare parter de bloc sau chiar în sate aflate la zeci de kilometri depărtare de oraşe, în care porţile sunt deschise pentru toate brandurile capabile să producă atât cât consumatorul cere, bătălia pentru un loc la raft este tot mai mare.

    Categoria dulciurilor este una în care concurenţa brandurilor româneşti şi a celor străine se vede de la ambalaje până la aşezarea la raft, iar în contextul în care rafturile magazinelor locale s-au umplut de branduri străine, producătorii români şi-au făcut curaj să cucerească lumea. Este şi cazul ROM şi Măgura, care au ajuns deja în peste 30 de ţări.

    Şoseaua Viilor din Bucureşti este o stradă care poate nu spune multe la prima vedere, dar este locul unde este aşezat unul dintre cele mai importante centre de producţie de dulciuri din România. Aici este fabrica de ciocolată a Kandia Dulce, cel mai mare producător din domeniu. Dacă treci prin zonă nici nu trebuie să cauţi cu atenţie locul pentru că un miros dulce te atrage până la poarta fabricii. Unitatea de producţie a Kandia Dulce produce branduri cu istorie precum Rom, Măgura, Kandia,  Făgăraş, Sugus, Papi sau Primola.

    Toate ocupă poziţii de piaţă importante în sectoarele în care activează, iar unele au luat deja calea exportului de mai mulţi ani. „Măgura este liderul indiscutabil al pieţei de prăjituri ambalate din România şi este prezentă de ani buni în pieţele mari de diaspora din Europa: Spania, Italia, Marea Britanie, SUA, Canada etc. În 2022 am lansat două arome de prăjituri Măgura şi pe piaţa din Polonia. În prezent exportăm în peste 30 de pieţe”, a spus Dragoş Militaru, managerul care conduce din 2019 Kandia Dulce.

    Măgura este un brand cu o istorie de 45 de ani, iar Dragoş Militaru subliniază faptul că brandul Măgura este unic pe toate pieţele pe care activează în contextul în care alţi producători locali de dulciuri au ales alte nume pentru produsele pe care le exportă peste hotare. În portofoliul Măgura se află cinci produse permanente de miniprăjituri, dar Kandia Dulce mai are şi două sortimente de rulade Măgura, trei sortimente de miniprăjituri ROM şi din aprilie anul acesta şi trei sortimente de miniprăjituri Papi.


    194 mil. lei, cifra de afaceri înregistrată de Kandia Dulce în 2022, în creştere cu 22% faţă de anul precedent


    „Pentru prăjiturile Măgura şi ROM avem disponibile şi formate de multipack de 6 sau 8 bucăţi. În total, portofoliul de prăjituri are peste 14 sortimente diferite în diverse ambalări.” În plus, Kandia Dulce a intrat recent pe pieţe mari de export cu prăjituri astfel că producătorul a demarat investiţii în dezvoltarea liniei de producţie.

    „Deţinem singura linie de producţie de mini-prăjituri complet automatizată din România şi vom investi în extinderea capabilităţilor şi a capacităţii de producţie cu 12%.” Noua investiţie depăşeşte 1,5 milioane de euro, iar finalizarea acesteia este estimată pentru anul viitor. Conform ultimelor date, în medie, compania produce între 35 şi 40 de tone de produse pe zi, pe patru-cinci linii de fabricaţie. Dragoş Militaru spunea recent că unele produse, care au rulaj foarte mare, precum prăjitura Măgura, sunt fabricate în trei schimburi.

    „În total, anual, punem pe piaţă aproximativ 9.000 de tone de produse dulci, sub toate brandurile, din toate categoriile. Din această cantitate, anul acesta, gama de prăjituri va ajunge la 2.800 de tone, Măgura reprezentând 90%. Tabletele de ciocolată cumulează circa 2.000 de tone, batoanele de ciocolată reprezintă şi ele 2.000 de tone, iar restul sunt diverse categorii de produse”, preciza Dragoş Militaru, care conduce compania din funcţia de managing director. Anual, compania vinde 48 de milioane de batoane ROM şi peste 60 de milioane de prăjituri Măgura, conform ultimelor date.

    Măgura şi ROM sunt motoarele producătorului de ciocolată, dar şi principalele branduri la export. ROM este şi el un brand cu vechime, având aproape 60 de ani. În plus, brandul ROM se găseşte în ţările cu comunităţi mari de români în ambalaj cu tricolor, iar în alte ţări cu alte ambalaje, dar cu acelaşi nume românesc.


    Echipa Kandia Dulce a rămas unită în faţa provocărilor de tot felul şi a stat foarte aproape de consumatorii români, care preferă din ce în ce mai mult mărcile şi produsele autohtone cum ar fi ROM, Măgura, Făgăraş, Primola, Sugus, Papi etc.


    Extinderea brandurilor „made in Bucureşti” la export vine în contextul în care puterea companiilor locale a crescut în ultimii ani, iar piaţa românească a fost invadată de branduri străine. În topul celor mai mari importatori de ciocolată şi batoane de ciocolată, produse în interiorul UE, cu peste 27.000 de tone, România s-a situat pe locul 6, iar în ceea ce priveşte importul de ciocolată şi de batoane de ciocolată produse în afara UE, s-a situat pe locul 3, conform celor mai recente date ale Eurostat. De asemenea, România se află în primii cinci importatori de ciocolată albă din afara spaţiului UE. În businessul Kandia Dulce, exporturile reprezintă aproximativ 6%, principala piaţă de export fiind Marea Britanie.

    Kandia Dulce are în spate o familie puternică de antreprenori şi anume familia Meinl din Austria, care deţine atât un business în domeniul financiar, al cafelei, în domeniul ciocolatei şi inclusiv producătorul Heidi Chocolat, care are o unitate de producţie în Pantelimon. Kandia Dulce este cea mai mare afacere din România deţinută de familia Meinl, având în 2022 o cifră de afaceri de 194 de milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de anul precedent.  „Anul 2022 a fost un an dificil, cu multe provocări şi instabilitate, marcat de inflaţie accelerată pentru toate materiile prime, combustibil şi energie. Echipa Kandia Dulce a rămas unită în faţa provocărilor de tot felul şi am stat foarte aproape de consumatorii români, care preferă din ce în ce mai mult mărcile şi produsele autohtone cum ar fi ROM, Măgura, Făgăraş, Primola, Sugus, Papi etc.”, a adăugat Dragoş Militaru, care aminteşte că cele mai importante proiecte ale companiei au constat în dezvoltarea soluţiilor de automatizare şi diversificarea portofoliului de produse. Echipa Kandia Dulce are aproape 400 de oameni. Cât despre 2023, managerul crede că va un an mai bun decât 2022. „Brandurile noastre ROM şi Măgura sunt printre cele mai îndrăgite de români şi câştigă cotă de piaţă în faţa produselor importate. Investim din ce în ce mai mult în dezvoltarea şi promovarea portofoliului nostru de produse şi ne aşteptăm la o piaţă bună în 2023 şi o cifră de afaceri de peste 240 milioane de lei”, a adăugat el.   

    „Măgura este liderul indiscutabil al pieţei de prăjituri ambalate din România şi este prezentă de ani buni în pieţele mari de diaspora din Europa: Spania, Italia, Marea Britanie, SUA, Canada etc. În 2022 am lansat două arome de prăjituri Măgura şi pe piaţa din Polonia. În prezent exportăm în peste 30 de pieţe.”

    Dragoş Militaru, Kandia Dulce