Sculptura “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, care este evaluată la circa 20 de milioane euro şi face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune, a anunţat, luni, casa de licitaţii Artmark.
Sculptura a fost prezentată, luni, până la ora 16.00, într-o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din Bucureşti al Artmark. La această expoziţie privată au participat “importanţi colecţionari internaţionali”, inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie.
Potrivit lui Alexandru Bâldea, directorul şi acţionarul majoritar al casei de licitaţii Artmark, “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, este considerată a fi cea mai valoroasă lucrare de artă românească aflată pe teritoriul României.
“Lucrarea este pusă în vânzare cu începere din 3 septembrie, va urma să facă obiectul unei proceduri de exercitare a dreptului de preemţiune de către statul român. Ea este, prin urmare, scoasă la vânzare, este scoasă la vânzare datorită unor oferte care s-au făcut. Există două oferte din ţară, evident numele colecţionarilor care au avansat aceste oferte sunt şi vor rămâne probabil anonime, cel puţin pe perioada exerciţiului de preemţiune de către stat. Este de notorietate faptul că această lucrare interesează toate marile muzee ale lumii, fiind considerată una din cele mai importante lucrări de Brâncuşi, datorită faptului că este printre primele create de Brâncuşi. Scandalul izbucnit la momentul primei ei expuneri, în 1911, fiind unul spectaculos, dată fiindu-i primitivitatea şi noutatea absolută”, a declarat Alexandru Bâldea, luni, într-o declaraţie de presă, organizată la sediul Artmark.
El a mai spus că ofertele au fost făcute de doi colecţionari români şi “sunt în jurul sumei de 20 de milioane de euro, preţul cerut”.
Totodată, Alexandru Bâldea a precizat că încă nu au fost primite oferte concrete din partea unor colecţionari străini. “Cunoaştem interesul unor varii colecţionari, urmează să colectăm ofertele acestora pe perioada expunerii şi pe perioada aceasta de desfăşurare a procedurii preemţiunii”, a explicat Alexandru Bâldea.
El a mai spus că, luni, la sediul Artmark, au venit să vadă sculptura lui Brâncuşi aproximativ 20 de colecţionari, din ţări precum Marea Britanie, Franţa, Rusia, Estonia, Polonia, Olanda şi Norvegia. “Muzeele de afară nu cumpără uneori direct lucrările, ci cultivă relaţii foarre bune cu colecţionarii care cumpără pentru muzeu. Prin urmare, lucrările aparţin colecţionarilor, dar stau în expunere permanentă sau pentru o perioadă de timp în muzeu”, a spus Alexandru Bâldea.
El a mai spus că suma de 20 de milioane de euro este preţul de pornire, dată fiind activitatea de punere în licitaţie a casei Artmark. “Nu se poate supune exerciţiului preemţiunii lucrarea decât la un preţ minim al ofertelor cu pricina”, a spus Bâldea.
Astfel, de îndată ce se împlineşte perioada alocată prin lege exerciţiului preemţiunii, respectiv 30 de zile, se va stabili data licitaţiei. “Dacă statul nu îşi manifestă dreptul de preemţiune, atunci vom organiza o licitaţie. Probabil că va fi o licitaţie cu mai puţini participanţi, participând cei ale căror oferte au fost între timp colectate”, a spus Alexandru Bâldea.
Totuşi, el a precizat că organizarea unei licitaţii nu este obligatorie. “Ne-ar bucura să fie o licitaţie, nu este obligatorie licitaţia, iar decizia aparţine finalmente proprietarilor”, a precizat Bâldea.
Întrebat cum a fost stabilit preţul de 20 de milioane de euro pentru “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, Alexandru Bâldea a spus că este vorba despre estimarea unor specialişti din stăinătate.
“Există evaluări la casele din afară. Pentru Brâncuşi nu este foarte uşor să stabileşti un preţ de pornire, dată fiind raritatea în piaţă. Sunt date nişte repere tranzacţionale la care chiar şi casele de licitaţii de afară se pot raporta”, a spus Alexandru Bâldea.
El a mai spus că, în cazul de faţă, valoarea “Cuminţeniei Pământului” este cu atât mai importantă cu cât aceasta “este o sculptură, nu un modelaj”. “Nu este un bronz. Este una din puţinele cioplituri ale lui Brâncuşi. În momentul de faţă, în tehnica lemnului sau a pietrei, în colecţii private sunt numai şase lucrări în lume care pot ieşi în piaţă, spre a ajunge într-o colecţie privată sau la un muzeu”, a precizat directorul Artmark.
Dată fiind valoarea foarte mare a acestei sculpturi şi condiţiile de securitate în cazul acesteia au fost deosebite. Ea a fost adusă la sediul Artmark de la Muzeul Naţional Cotroceni, unde se află în custodie.
“Condiţiile de securitate sunt speciale, fiind o lucrare evaluată la 20 de milioane de euro. Prin urmare şi asigurarea se cifrează la o cifră neprietenoasă de 20.000 de euro prima de asigurare pentru zece ore de expunere”, a spus Alexandru Bâldea.
Pe de altă parte, în expoziţia privată găzduită luni de Artmark, pe lângă “Cuminţenia Pământului”, au fost expuse operele “Himera Pământului”, de Dimitrie Paciurea, un alt exemplar al acesteia aflându-se în expunere la Muzeul Naţional de Artă, “Port la Mediterană”, de Marcel Iancu, provenind din fosta colecţie dr. Iosif Dona, retrocedată de Muzeul Naţional de Artă în 2007, “Cu porumbelul”, de Hermann Maxy, provenind din fosta colecţie a ziaristului A.L. Zissu, “Hipergeneza reapariţiei”, de Victor Brauner, cea mai mare pictură de Brauner aflată într-o colecţie românească privată, “Nud”, de Hans Mattis-Teutsch, provenind din colecţia fostului ministru de externe George Macovescu, şi “Portretul lui Geo Bogza”, de Jules Perahim, probabil cea mai timpurie pictură suprarealistă de Perahim într-o colecţie privată, provenind chiar din colecţia lui Geo Bogza. De asemenea, au fost expuse două desene de Constantin Brâncuşi.
Colecţionarii care au vizitat expoziţia şi-au arătat interesul şi în cazul unora dintre aceste lucrări, potrivit lui Alexandru Bâldea. “Sunt intenţii exprimate pentru lucrări de Brauner, pentru lucrări de Maxy. Cele două desene de Brâncuşi de asemenea au făcut obiectul interesului. Există o lucrare de Marcel Iancu care a plăcut câtorva colecţionari din străinătate, una de Nadia Bulighin şi rămâne în continuare să colectăm concretizarea acestor oferte”, a mai spus Alexandru Bâldea.
Realizată în 1907, “Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum “Sărutul” şi “Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.
“Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.
După ce a fost ridicată de la Muzeul Naţional de Artă al României, “Cuminţenia Pământului” a fost dusă la Muzeul Naţional Cotroceni, unde este găzduită şi în prezent.
Sculptura este realizată în calcar crinoidal – primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului, grotele Savonnières.
Contactat luni de agenţia MEDIAFAX, Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat că Ministerul Culturii nu are în buget 20 de milioane de euro pentru a cumpăra sculptura “Cuminţenia Pământului” de Brâncuşi, însă l-a informat pe Victor Ponta şi Guvernul va decide dacă vor fi demarate negocieri cu proprietarii lucrării.
El a mai spus că în documentul pe care l-a primit Ministerul Culturii se spune, de asemenea, în mod explicit că proprietarii sculpturii vor să vândă această lucrare. “Este vorba de Paula Ionescu şi Alina Şerbănescu, cei doi proprietari, şi au încheiat un contract de mandat de reprezentare, pe o perioadă de şase luni de zile, cu Artmark”, a mai spus Kelemen Hunor.