BusinessMagazin

Tag: Borza

  • Povestea fabuloasă a lui Remus Borza, omul care a redresat Hidroelectrica şi care apoi s-a implicat în politică în partidul ALDE. Ieri a votat împotriva moţiunii şi va fi dat afară din partid de către Tăriceanu

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal. Dincolo de acestea, cine este avocatul care s-a luptat cu 500 de băieţi deştepţi şi care răspunde de 300 de directori şi de 27.000 de angajaţi?

    “Am constatat că 1.000 de cuvinte nu fac cât o cifră. Cifrele sunt atât de clare şi atât de greu de combătut, cifrele au o forţă colosală. De aceea îmi întăresc orice afirmaţie cu o cifră.”

    Trebuie să spun din capul locului că Remus Borza a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte. Spune despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Povestea fabuloasă a lui Remus Borza, omul care a redresat Hidroelectrica şi care apoi s-a implicat în politică în partidul ALDE. Ieri a votat împotriva moţiunii şi va fi dat afară din partid de către Tăriceanu

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal. Dincolo de acestea, cine este avocatul care s-a luptat cu 500 de băieţi deştepţi şi care răspunde de 300 de directori şi de 27.000 de angajaţi?

    “Am constatat că 1.000 de cuvinte nu fac cât o cifră. Cifrele sunt atât de clare şi atât de greu de combătut, cifrele au o forţă colosală. De aceea îmi întăresc orice afirmaţie cu o cifră.”

    Trebuie să spun din capul locului că Remus Borza a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte. Spune despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Ce păţeşte Remus Borza, membru ALDE, pentru că a votat împotriva moţiunii de cenzură

    Preşedintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a declarat miercuri că va propune structurii statutare a formaţiunii excluderea lui Remus Borza, după ce acesta a votat împotriva moţiunii de cenzură iniţiată de PSD şi ALDE.

    ”Remus Borza, cu o candoare greu de imaginat, le-a spus unor colegi că a fost ieri la discuţii cu Grindeanu şi i s-a propus funcţia de ministru al Energiei şi că el s-a simţit obligat să-şi respecte angajamentul şi eu l-am întrebat: dar cine te-a pus pe lista parlamentară de ai ajuns deputat? Te-a pus domnul Grindeanu cumva, sau altcineva”, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu.

    Tăriceanu a mai spus că, dacă ar fi fost posibil, ar fi semnat personal demiterea lui Remus Borza din partidul pe care îl conduce.

    “N-am altă soluţie, am şi spus, dacă aş putea eu să semnez, dar nu pot statutar să fac acest lucru, să semnez demiterea lui, aş fi făcut-o. Voi propune structurii statutare demiterea domnului Borza din ALDE”.

     

  • Ce păţeşte Remus Borza pentru că a votat împotriva moţiunii de cenzură

    Preşedintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a declarat miercuri că va propune structurii statutare a formaţiunii excluderea lui Remus Borza, după ce acesta a votat împotriva moţiunii de cenzură iniţiată de PSD şi ALDE.

    ”Remus Borza, cu o candoare greu de imaginat, le-a spus unor colegi că a fost ieri la discuţii cu Grindeanu şi i s-a propus funcţia de ministru al Energiei şi că el s-a simţit obligat să-şi respecte angajamentul şi eu l-am întrebat: dar cine te-a pus pe lista parlamentară de ai ajuns deputat? Te-a pus domnul Grindeanu cumva, sau altcineva”, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu.

    Tăriceanu a mai spus că, dacă ar fi fost posibil, ar fi semnat personal demiterea lui Remus Borza din partidul pe care îl conduce.

    “N-am altă soluţie, am şi spus, dacă aş putea eu să semnez, dar nu pot statutar să fac acest lucru, să semnez demiterea lui, aş fi făcut-o. Voi propune structurii statutare demiterea domnului Borza din ALDE”.

     

  • Remus Borza, deputat ALDE: La sistemul ăsta de salarizare vor intra în corpul demnitarilor doar mediocrii sau hoţii

    ”Eu nu trăiesc din 5000 de lei. Dar sunt oameni de bună credinţă în Parlamentul ţării, iar dacă aveţi consideraţie faţă de instituţia fundamental a unei naţiuni, trebuie să terminaţi cu populismele. (…) Nu cred că trebuie să dăm dovadă de atâta ipocrizie, să facem atât de mari discuţii… Ce vreţi să facem? Sigur, împuşcăm toţi parlamentarii ţării sau îi trimitem acasă şi acceptăm să fim conduşi de alte instituţii de presă sau de trusturile de presă. (…) Trebuie să acceptaţi că, la nivelul ăsta redus de salarizare, vor intra în sistemul public, în corpul demnitarilor, doar mediocrii sau hoţii. Un demnitar nu poate să vină, ca nişte colegi de la un anumit partid în blugi, bărboşi, slinoşi, să spună: eu sunt alesul neamului. Dacă nu înţelegem să ne onorăm demnitarii, nici alţii în afară nu ne vor onora pe noi, ca popor”, a conchis deputatul ALDE.

    El a mai spus că, în orice sistem de drept, în orice naţiune, care se pretinde a fi civilizată la vârful piramidei, se găseşte salarizarea demnitarilor.

    ”Dacă vi se pare în regulă ca un ministru să fie mai prost retribuit decât un şef de serviciu sau un parlamentar decât şefa de la Administrativ sau de la Financiar-contabilitate, atunci înseamnă că greşesc eu. Trebuie să înţelegeţi că un demnitar nu poate să trăiască dintr-o mie de euro. Când am folosit expresia nimeni, evident nu m-am raportat la tot poporul român. La o mie de euro nu vor veni nişte buni profesionişti sau nişte oameni de moralitate să lucreze”, a mai spus deputatul ALDE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Remus Borza, deputatul ALDE:”Studenţii pe banii Guvernului Grindeanu vin să strige jos Grindeanu, un paradox. Asta este o dictatură a străzii”

    “În mod normal, raportat la ceea ce se întâmplă astăzi în stradă, noi ar trebui să suspendăm dezbaterile pe bugete, pentru că, până când nu vom avea o soluţie finală la aceste convulsii sociale, care îmbracă germenii unei veritabile lovituri de stat şi care pot să degenereze întru-un război civil, orice discuţie a noastră este de prisos, câtă vreme am plecat de la construcţia bugetară pe nişte premise care s-ar putea să nu se mai îndeplinească”, a spus deputatul ALDE Remus Borza în timpul dezbaterilor din comisiile reunite de Buget.

    Remus Borza a explicat, la finalul şedinţei, că membrii PSD şi ALDE ”clocotesc” în ţară şi vor să organizeze o contramanifestaţie pentru că şi-au dat seama că este o ”manipulare grosolană”.

    ”Studenţii pe banii Guvernului Grindeanu vin să strige jos Grindeanu, un paradox. (…) Asta este o dictatură a străzii”, a susţinut el, afirmând că se crează prejudicii.

    Întrebat dacă prejudiciile sunt cauzate de proteste sau de OUG 13, Borza a afirmat că ”simplele proteste crează prejudicii ireparabile României”.

     

    ”Dragii mei, simplele proteste – că sunt de 100 de mii, 200 de mii, 300 de mii de oameni în stradă, în toate marile oraşe, crează prejudicii ireparabile României în imaginea externă. Iubiţilor, aici e foarte multă ipocrizie şi vorbim de un dublu standard”, a răspuns deputatul ALDE.

    Borza a susţinut că în orice democraţie se aplică regula majorităţii, făcând trimitere la protestele din SUA generate de măsurile adoptate de Donald Tump, care nu reusesc să-i clintească preşedintelui SUA ”niciun fir de păr”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Remus Borza, deputatul ALDE:”Studenţii pe banii Guvernului Grindeanu vin să strige jos Grindeanu, un paradox. Asta este o dictatură a străzii”

    “În mod normal, raportat la ceea ce se întâmplă astăzi în stradă, noi ar trebui să suspendăm dezbaterile pe bugete, pentru că, până când nu vom avea o soluţie finală la aceste convulsii sociale, care îmbracă germenii unei veritabile lovituri de stat şi care pot să degenereze întru-un război civil, orice discuţie a noastră este de prisos, câtă vreme am plecat de la construcţia bugetară pe nişte premise care s-ar putea să nu se mai îndeplinească”, a spus deputatul ALDE Remus Borza în timpul dezbaterilor din comisiile reunite de Buget.

    Remus Borza a explicat, la finalul şedinţei, că membrii PSD şi ALDE ”clocotesc” în ţară şi vor să organizeze o contramanifestaţie pentru că şi-au dat seama că este o ”manipulare grosolană”.

    ”Studenţii pe banii Guvernului Grindeanu vin să strige jos Grindeanu, un paradox. (…) Asta este o dictatură a străzii”, a susţinut el, afirmând că se crează prejudicii.

    Întrebat dacă prejudiciile sunt cauzate de proteste sau de OUG 13, Borza a afirmat că ”simplele proteste crează prejudicii ireparabile României”.

     

    ”Dragii mei, simplele proteste – că sunt de 100 de mii, 200 de mii, 300 de mii de oameni în stradă, în toate marile oraşe, crează prejudicii ireparabile României în imaginea externă. Iubiţilor, aici e foarte multă ipocrizie şi vorbim de un dublu standard”, a răspuns deputatul ALDE.

    Borza a susţinut că în orice democraţie se aplică regula majorităţii, făcând trimitere la protestele din SUA generate de măsurile adoptate de Donald Tump, care nu reusesc să-i clintească preşedintelui SUA ”niciun fir de păr”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Angajaţii trebuie să meargă cel puţin o dată la şase luni la un interviu de angajare, ca să le fie mai uşor când se decid să îşi schimbe locul de muncă“

     Proba de foc pentru tinerii care sunt în căutarea unui loc de muncă este interviul de angajare, iar pentru a înţelege ce presupune un job într-o altă companie sau ce caută alte organizaţii tinerii trebuie să meargă cel puţin o dată la şase luni la un interviu de angajare, a spus Tibi Borza, cofondator al firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane MindOFF.

    „Sfatul meu pentru tinerii angajaţi este să meargă la interviuri de angajare cel puţin o dată la şase luni la diverse companii. Nu trebuie neapărat să accepte oferta, mai degrabă să vadă ce se întâmplă în alte companii şi pe piaţa muncii. Astfel, le-ar fi mai uşor atunci când se decid să îşi schimbe locul de muncă“, a explicat Tibi Borza.

    De asemenea, în opinia lui, este normal ca un tânăr să îşi dorească un alt loc de muncă după o perioadă scurtă de timp petrecută într-o companie, însă în CV-ul candidatului nu trebuie să existe perioade în care nu activează pe piaţa muncii.

    „Recomandarea mea este ca un angajat să nu îşi dea demisia de la actualul loc de muncă până când nu şi-a făcut o listă cu 5-10 companii unde ar vrea să se angajeze, ce îşi doresc acele companii, care sunt perioadele în care recrutează, altfel riscă să stea acasă, iar perioada moartă în CV este un semn de întrebare pentru recrutor.“ El mai spune că abia după un an într-o organizaţie un tânăr poate înţelege care sunt responsabilităţile şi rolul lui în companie. „Este bine să îşi schimbe locul de muncă, chiar dacă a stat pe o poziţie doar un an, e normal ca la 20 de ani să vrei să îţi schimbi frecvent jobul. Sub un an într-o organizaţie, din partea recrutorului vine intrebarea de ce ai schimbat locul de muncă, iar sub şase luni încă nu prea înţelegi cu ce se mănâncă jobul“, a spus Tibi Borza.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Borza: Hidroelectrica va ieşi din a doua insolvenţă în mai sau iunie 2015

     “Ieşirea din insolvenţă va avea loc în mai sau iunie anul viitor”, a declarat Borza pentru MEDIAFAX.

    El a adăugat că a doua insolvenţă a Hidroelectrica va dura mai mult faţă de precedenta pentru că judecătorul Mircea Moldovan este în custodia statului şi trebuie desemnat altul, iar unele contestaţii nu au termene de judecată stabilite înă şi urmează şi vacanţa judecătorească (în intervalul 1 iulie – 31 august, n.r.).

    Judecătorul Mircea Moldovan şi alţi trei judecători, toţi de la tribunalul Bucureşti, au fost reţinuti de DNA în 19 mai, fiind acuzaţi de luare de mită şi abuz în serviciu. Moldovan se numără printre judecătorii care au decis în luna februarie a acestui an reintrarea în insolvenţă a Hidroelectrica.

    Compania este în insolvenţă a doua oară în mai puţin un an, după ce a trecut printr-o procedură similară între iunie 2012 şi iunie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Listarea Hidroelectrica se mai amână

    “La Hidroelectrica, insolvenţa se va închide în cel mai bun scenariu înainte de finalul anului. Listarea va fi probabil în 2015, din ce se vede azi. O veste proastă pentru listări, dar domnul Borza este din nou acolo şi continuă restructurarea şi numirea unor manageri privaţi, profesionali, ceea ce este favorabil companiei”, a spus Konieczny.

    Compania de stat Hidroelectrica a reintrat în insolvenţă în luna februarie, după ce a trecut printr-o astfel de procedură în perioada iunie 2010-iunie 2013. În acordul cu FMI este prevăzută lansarea unor oferte publice iniţiale la finele lunii iunie pentru 15% din acţiunile statului la Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia.

    “Listarea Hidroelectrica la Bursa de la Bucureşti şi eventual de la Londra va genera o infuzie de capital de 300 – 500 milioane de euro, bani ce vor fi alocaţi în retehnologizarea centralelor de mare putere şi finalizarea investiţiilor în capacităţi noi de producere a energiei electrice”, a declarat într-un comunicat Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica.