BusinessMagazin

Tag: Borsec

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • Romaqua produce de trei ori mai multă apă minerală decât Coca-Cola

    Romaqua Group, producătorul apei Borsec, realizează 38% din producţia totală de apă minerală din România, de trei ori mai mult faţă de principalul competitor Coca-Cola HBC România, producătorul mărcii Dorna, potrivit date­lor furnizate de Mihail Ianăş, directorul executiv al Patronatului Apelor Minerale (APEMIN).

    La o producţie totală de un miliard de litri de apă mi­nerală anul trecut, calculele ZF arată că producţia de apă a companiei Romaqua s-a ridicat la circa 380 milioane litri, iar cea a Coca-Cola HBC la doar 120 de milioane litri.

    Apele minerale rămân unul dintre puţinele segmente din industria alimentară în care companiile locale mai pot ţine în frâu invazia multinaţionalelor. Astfel, între decem­brie 2011 şi noiembrie 2012, brandurile locale dominau topurile din punctul de vedere al volumelor vândute, Borsec situându-se pe primul loc, urmat de mărcile private ale marilor reţele de magazine, de Izvorul Alb (Coca-Cola HBC), Bucovina şi Kristall Perle, produsă de o companie mică din Cluj, potrivit datelor companiei Nielsen.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • Top 50 cele mai puternice branduri româneşti

    Pe locul al doilea în acest top s-a situat Poiana, brand urmat, în ordine, de Kandia – care a înregistrat cea mai mare creştere din top -, Gerovital, care, de asemenea, a afişat o creştere spectaculoasă a punctajului, Dorna, BCR, La Dorna, Dacia, Plafar – nou intrat în top – şi Timişoreana – care este cel mai puternic brand de bere românesc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns o apa, cunoscuta de pe vremea romanilor, cea mai vanduta marca de pe piata romaneasca?

    335 de milioane de litri este cantitatea de ape minerale vandute
    anul trecut de Romaqua Group, imbuteliatorul apelor minerale
    Borsec, o afacere detinuta de romani. Compania are o cota de piata
    de 36% in volum in vanzarile de ape minerale naturale, respectiv
    26% din totalul apelor imbuteliate, care le include si pe cele de
    izvor si de masa. Volumul vanzarilor de anul trecut este de peste o
    suta de ori mai mare decat in urma cu 205 ani, cand izvoarele
    Borsec au fost pentru prima oara imbuteliate industrial. La acea
    vreme trei milioane de litri de apa minerala erau imbuteliati si
    transportati cu carele in Transilvania, Moldova, Muntenia, Ungaria
    si Viena. Acum exporturile detin doar 1,5% din cifra de afaceri,
    aceasta activitate avand rol de imagine, declara Nicolae Palfi,
    vicepresedinte si actionar al Romaqua Group. Meritele pentru prima
    imbuteliere industriala ii revin vienezului Valentin Gunther, care
    in 1803 a baut din apa Borsecului si s-a vindecat de o boala
    considerata la acea vreme incurabila. El a decis sa ia in arenda
    Borsecul de la localnici si sa vanda apa minerala in Imperiul
    Austro-Ungar, fiind ajutat de Anton Zimmethausen, ruda apropiata si
    consilier municipal la Viena.

    Un an mai tarziu consilierul insotit de un inginer minier pe
    nume Eisner, un experimentat fabricant de sticla, soseau la Borsec
    pentru a studia posibilitatea de a inchiria locul in vederea
    inceperii unei afaceri cu sticla. In solul Borsecului se gasea un
    impresionant zacamant de materiale in stare pura, necesare
    fabricarii sticlei. Asa ca in 1805 Zimmethausen se muta la Borsec
    si incepe o ampla campanie de construire de drumuri, cladiri si a
    unei fabrici de sticla. Odata cu el, din Austria, Boemia, Bavaria
    si Polonia sosesc in Borsec experti in producerea sticlei.

    1806 este primul an in care apele minerale din zona au fost
    imbuteliate in bidoane de sticla de 5, 10 si 25 de litri si in
    butoaie, transportul fiind facut cu carutele, singurele mijloace de
    transport ale vremii. Spre comparatie, parcul auto al companiei
    include acum 515 masini si utilaje.

    Sticlele fabricate in Borsec erau umplute cu apa minerala intr-o
    incapere speciala, astfel incat activitatea putea fi continuata si
    in anotimpul rece. Ambalarea se facea in lazi necompartimentate,
    socurile transportului fiind atenuate cu cetina sau fan. Sticlele
    erau astupate cu pelicula de burduf, coceni de porumb sau dopuri
    din lemn de brad. Motiv pentru care s-a format o zicala populara –
    “apei de Borsec nici dopurile nu-i rezista in timpul
    transportului”. Documentele vremii spun, de altfel, ca dopurile
    “trebuia reintroduse de mai multe ori pana la destinatie”.

    De unde vine insa numele? Dupa unii autori, Borsec pleaca de la
    “borviz” (apa minerala). Denumirea “borviz szek” (scaunul apei
    minerale) se da, in general, locului unde apa iese din pamant, iar
    cuvantul Borsec rezulta din prescurtarea acestor doua cuvinte. Dupa
    o alta versiune, Borsec provine de la denumirea apa pentru vin
    (bor), apele minerale cu gust neutru avand calitatea de a nu
    denatura gustul vinului. De aici si numele paraului principal al
    depresiunii, denumit paraul Vinului; cuvantul szek (scaun) era
    forma politico-administrativa de organizare a vechilor scaune de
    judecata ale populatiei autohtone.

    Istoria apei minerale naturale Borsec incepe din timpuri
    stravechi. Numeroase documente monografice si istorice, publicate
    de-a lungul secolelor, consemneaza faima de care s-au bucurat, inca
    din vechime, izvoarele tamaduitoare de la Borsec. Cunoasterea lor
    dateaza inca de pe vremea romanilor, care le-au descoperit dupa
    cucerirea Daciei. Cu prilejul unor sapaturi arheologice efectuate
    in trecatoarea Tulghes in anul 1857 au fost gasite monede datand
    din anii 337-361 cu chipul lui Constatinus. De asemenea, in anul
    1872, odata cu construirea drumului Toplita – Borsec, au fost
    descoperite monede si sarcofage romane. Aceste dovezi stau marturie
    ca romanii au cunoscut si folosit in scop terapeutic apele minerale
    naturale ale Borsecului.

  • Cum se vad afacerile Borsec dupa 205 ani

    “Este un hotel vechi, cu camere de 11-12 mp si este mai scump
    sa-l modificam decat sa-l daramam si sa ridicam altul in locul
    lui”, spune Nicolae Palfi, vicepresedinte si actionar al Romaqua
    Grup. Palfi nu a precizat suma destinata acestei investitii,
    spunand ca actionarii prefera sa analizeze cativa ani un domeniu
    nou inainte a-l aborda. Grupul are acum activitati in domeniul
    apelor minerale (Borsec fiind lider de piata cu o cota de 36% in
    volum), in productia de bauturi racoritoare (cu Brifcor, Cico sau
    Giusto), in bere (cu Albacher) si cafea (Metropolitan).
    Vicepresedintele Romaqua spune ca inainte de lansarea bauturilor
    racoritoare in 2004 firma a studiat patru ani domeniul, iar in
    cazul berii, lansata in 2008, a durat chiar mai mult – cinci ani.
    Vanzarile de ape minerale au, in continuare, cea mai mare pondere
    (52%) in cifra de afaceri a companiei, care a ajuns anul trecut la
    142,5 mil. euro, in scadere cu 4% fata de 2009.

    Scaderea, precizeaza Palfi, a fost insa mai mica decat
    contractia pietei, prin urmare compania a castigat cota de piata.
    Firma si-a redus anul trecut costurile cu circa 5%, dar fara a
    concedia personal si fara a opera reduceri salariale. “Orice buget
    al unei familii a fost adaptat la conditiile actuale, asa a fost si
    cazul nostru”, spune reprezentantul firmei, care a inregistrat anul
    trecut un profit de 7 milioane de euro. Grupul are acum 2.022 de
    angajati, care lucreaza in 10 sucursale si puncte de lucru, Romaqua
    avand acum sapte fabrici. Compania a investit 190 de milioane de
    euro de la privatizare, in 1998, dar istoria marcii Borsec incepe
    cu multa vreme in urma. Izvoarele de la Borsec au fost descoperite
    de romani dupa cucerirea Daciei, iar imbutelierea industriala a
    inceput in 1806. “Dupa un mare chin de transformari, am ajuns la
    concluzia ca investitia initiala in urma cu 205 ani a fost
    echivalentul sumei actuale de 87.000 de euro”, spune Palfi. In acel
    an s-au vandut 3 milioane de litri de apa minerala Borsec, care era
    imbuteliata in sticle de 5,10 sau 25 de litri, in bidoane si
    butoaie. Spre comparatie, volumele vandute anul trecut au fost de
    peste 110 ori mai mari, ajungand la 335 de milioane de litri.

    Un buget de investitii pentru anul in curs nu este batut in
    cuie, desi actionarii isi doresc sa dubleze productia de bere, sa
    creasca capacitatea de depozitare la nivelul tari cu 20.000 mp. Si
    fabrica de apa minerala din Borsec este trecuta la capitolul de
    investitii, dar toate aceste proiecte vor demara doar in a doua
    parte a anului, in functie de evolutii. “Acum sunt usor optimist in
    privinta viitorului. Ne trebuie o canicula adevarata, ca in 2007,
    si problemele sectorului dispar”, spune Palfi. Tot el completeaza
    insa ca planurile de investitii trebuie facute luand in considerare
    toti factorii economici interni si internationali, cum sunt
    razboaiele si cataclismele. “Sigur, as putea spune ca am putea
    investi 20 de milioane de euro”, declara reprezentantul Romaqua,
    care precizeaza ca lucrarile nu vor incepe inainte de a exista o
    minima predictibilitate. “Intr-un an normal, in 2007, de pilda,
    puteam sa spun cu precizie care este bugetul si care sunt
    asteptarile noastre, cu o marja de eroare de 1%”, spune Palfi, care
    completeaza ca in prezent lucrurile stau cu totul altfel. In
    ultimii doi ani compania a lucrat cu doua variante de buget, iar
    acum are doar unul orientativ, care se ajusteaza dupa fiecare
    analiza saptamanala.

    Pretul barilului de petrol, de pilda, are un cuvant apasat de
    spus in vanzarile de ape minerale, sucuri sau bere. Si asta pentru
    ca pretul la materia prima pentru PET-uri s-a dublat, iar la
    propiletilena, folosita pentru fabricarea dopurilor si a foliilor
    pentru ambalare, a crescut cu 80%. “Pana acum nu am crescut
    preturile, am preluat toate costurile”, spune Palfi, care admite ca
    dupa Pasti e posibil ca la rafturi etichetele sa afiseze preturi cu
    5% mai mari la apa minerala.

    Un sezon calduros ar putea duce la o evolutie spectaculoasa a
    vanzarilor. “Piata a functionat foarte bine cand au fost cateva
    zile cu soare”, spune Palfi care precizeaza ca, desi produsele din
    portofoliu sunt inrudite, exista diferente mari intre modelele de
    afaceri. Desi atat vanzarile de apa, sucuri cat si bere sunt
    influentate de sezon, diferentele dintre ele sunt destul de mari.
    In perioada calda, vanzarile de ape se dubleaza, cele de bere cresc
    de trei ori, iar in cazul sucurilor variatiile sunt mult mai
    mici.

  • URBB ataca piata apelor minerale

    Proiectul Greenfield de constructie a noii fabrici, amplasata in localitatea Bilbor, judetul Harghita, la 12 Km. de Borsec , pe drumul intre Toplita si Vatra Dornei, a fost deja demarat, urmand ca pana la sfarsitul anului in curs sa fie produse primele sticle. Investitia totala depaseste 10 milioane de euro.
     

    "Intrarea URBB pe piata apei minerale face parte din strategia de dezvoltare a companiei pe piata bauturilor. Brandul pe care il vom dezvolta va pastra caracteristicile produselor din portofoliul nostru, fiind o marca premium", a declarat Shachar Shaine, Presedinte URBB & Carlsrom Beverage.
     

    Portofoliul companiei cuprinde exclusiv marci internationale: Tuborg, Tuborg Strong, Tuborg Christmas Brew, Holsten, Holsten fara alcool, Carlsberg, Skol, Guinness, Kilkenny, Orangina si Granini.
     

    Piata berii din Romania este foarte competitiva, fiind prezente cele mai mari companii de la nivel international. Cei mai mari producatori sunt Heineken Romania, Ursus si Inbev (fosta Interbrew).