BusinessMagazin

Tag: BOR

  • Patriarhie: Implicarea politică partizană a Bisericii în campania electorală trebuie dovedită

    Reacţia Patriarhiei vine după ce, vineri seară, preşedintele Traian Băsescu a declarat că BOR s-a implicat, evident, în campania pentru alegerile prezidenţiale.

    “Presupusele cazuri de implicare politică partizană a clerului ortodox în campania electorală trebuie probate cu dovezi trimise Patriarhiei Române sau centrelor eparhiale din ţară pentru verificarea celor semnalate şi luarea măsurilor care se impun. Altfel, orice acuzaţie neprobată este nedreaptă şi contrară poziţei oficiale a Bisericii”, se arată într-un comunicat al Patriarhiei remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

    Tot în răspunsul la declaraţiile preşedintelui, Patriarhia mai menţionează că Băsescu a avut o contribuţie, în timpul vizitei sale oficiale la Ierusalim, la restabilirea comuniunii bisericeşti dintre Patriarhia Ierusalimului şi Patriarhia Română.

    “Patriarhia Română foloseşte acest prilej pentru a exprima recunoştinţa ei şi în mod public”, a precizat sursa citată.

    Totodată, Patriarhia Română reafirmă neutralitatea politică a BOR, conform hotărârilor Sfântului Sinod fundamentate pe canoanele bisericilor ortodoxe.

    “În acest sens, în ultimul comunicat de presă dat publicităţii în ziua de 4 august 2014, dar şi la fiecare moment electoral din România, se precizează: Clerului ortodox român îi este interzis să desfăşoare activităţi cu caracter partinic în comunităţile de credincioşi pe care le păstoreşte. Orice activitate partinică a clerului ortodox este contrară hotărârilor Sfântului Sinod şi dezaprobată de credincioşi. Patriarhia Română face un apel către reprezentanţii clasei politice din România ca în dezbaterile electorale privind alegerile prezidenţiale din toamna acestui an să evite confruntările politice motivate religios, deoarece, potrivit legilor României, cultele religioase sunt factori ai păcii sociale (Legea 489/2006, art. 7, alin. 1), nu motive pentru învrăjbirea populaţiei. De altfel, această atitudine a Bisericii a fost apreciată public de preşedintele României”, se mai spune în comunicat.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, pe 31 octombrie, la Realitatea TV, că BOR este “evident implicată în campanie”. “Eu nu o critic, este greu să critici Biserica Ortodoxă, la cât este de populară”, a mai spus Băsescu.

    Preşedintele a mai declarat că BOR este implicată în susţinerea PSD în campanie, menţionând că nu vede altă explicaţie dincolo de interesele financiare susţinute de Guvernul Ponta.

    El a mai spus, pe de altă parte, că nici Victor Ponta “nu a lăsat vreo icoană nepupată în România”.

    Băsescu a ţinut să precizeze că el a sprijinit Biserica Ortodoxă ca preşedinte, dând ca exemplu împăcarea cu Biserica de la Ierusalim.

  • Băsescu: BOR s-a implicat în campania pentru prezidenţiale în sprijinul PSD, s-a mers prea departe

    “Biserica Ortodoxă este evident implicată în campanie. Eu nu o critic, este greu să critici Biserica Ortodoxă, la cât este de populară”, a spus Băsescu la Realitatea TV.

    Preşedintele a mai declarat că BOR este implicată în susţinerea PSD în campanie, menţionând că nu vede altă explicaţie dincolo de interesele financiare susţinute de Guvernul Ponta.

    El a mai spus, pe de altă parte, că nici Victor Ponta “nu a lăsat vreo icoană nepupată în România”.

    Potrivit şefului statului, s-a mers prea departe cu implicarea BOR în campanie. Băsescu a ţinut să precizeze că el a sprijinit Biserica Ortodoxă ca preşedinte, dând ca exemplu împăcarea cu Biserica de la Ierusalim.

    “Patriarhul nu mai era pomenit în slujbele de la Ierusalim”, a subliniat Băsescu, subliniind: “Împăcarea cu Biserica de la Ierusalim s-a întâmplat datorită mie”.

    Întrebat, la final, dacă crede în Dumnezeu, Băsescu a răspuns afirmativ, menţionând însă că, dat fiind specificul activităţii pe mare, relaţia sa cu Divinitatea este una directă, fără intermediul preoţilor.

    Bugetul Secretariatului General al Guvernului a fost suplimentat, recent, din Fondul de rezervă, cu încă 14 milioane lei, banii fiind distribuiţi pentru finanţarea a 13 mănăstiri, catedrale şi centre eparhiale. Alocarea banilor a fost decisă în şedinţă de Guvern.

    Astfel, prin hotărâre, Guvernul a decis să finanţeze mănăstirile Sfinţii Trei Ierarhi din municipiul Iaşi (500.000 lei), Miclăuşeni din comuna Butea, judeţul Iaşi (500.000 lei), Agapia şi Văratic din comuna Agapia, judeţul Neamţ (câte un milion lei), Buna Vestire din comuna Grădinari, judeţul Olt (două milioane lei), centrele eparhiale Sibiu (200.000 lei), Galaţi (un milion lei) şi Tulcea (1,6 milioane lei) şi centrele eparhiale Nicolae Ivan şi Adormirea Maicii Domnului din Cluj-Napoca (două milioane lei, respectiv un milion lei), Buna Vestire din Copşa Mică, judeţul Sibiu (450.000 lei) şi Sfântul Ioan Botezătorul Făgăraş din judeţul Braşov (2,35 milioane lei), precum şi Protoieria Tulcea (400.000 lei).

    În şedinţele anterioare, Guvernul a alocat de asemenea mai multe milioane de lei pentru biserici, tot din Fondul de rezervă.

    Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a îndeamnat, miercuri, clerul şi credincioşii să voteze la prezidenţiale, “cu responsabilitate creştină şi civică pentru împlinirea binelui comun în societatea românească şi viitorul României”.

    “În perspectiva alegerilor prezidenţiale din România (2 noiembrie 2014), Sfântul Sinod îşi reafirmă îndemnul către slujitorii Sfintelor Altare şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române de a participa la vot în duhul credinţei şi al iubirii de Biserică şi Neam, cu responsabilitate creştină şi civică pentru împlinirea binelui comun în societatea românească şi viitorul României”, se menţionează într-un comunicat remis MEDIAFAX, miercuri, de Patriarhia Română.

    Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului şi al întregii Palestine a făcut, recent, o vizită în România, binecuvântând biserica română şi poporul român şi a declarat că popoarele ortodoxe nu cunosc graniţe.

    Preşedintele Traian Băsescu a semnat, cu acea ocazie, decretul de decorare, cu Ordinul Naţional “Steaua României” – în grad de Mare Cruce, a Preafericitului Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului şi al Întregii Palestine.

    Patriarhia Română şi cea a Ierusalimului s-au împăcat, în februarie, prin semnarea unui Acord patriarhal de restabilire a comuniunii bisericeşti depline, după aproape trei ani de când au încetat relaţiile, din cauza unor neînţelegeri privind Căminul românesc pentru pelerini de la Ierihon.

    O delegaţie a Patriarhiei Române s-a întâlnit la Ierusalim, cu binecuvântarea PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în 2-3 februarie, cu Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, însoţit de Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Aristarh de Constantina şi Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Metodie de Tabor, pentru restabilirea comuniunii depline dintre cele două Patriarhii, a informat atunci Patriarhia Română.

    “În urma celor trei runde de convorbiri (Bucureşti, decembrie 2012; Ierusalim, februarie 2013; Ierusalim, iulie 2013), desfăşurate în spirit de frăţietate şi respect reciproc, s-a ajuns la semnarea de către Patriarhul Ierusalimului şi Patriarhul României a unui Acord patriarhal de restabilire a comuniunii bisericeşti depline”, a mai arătat sursa citată.

    Acest Acord a fost semnat, la Bucureşti, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în 2 februarie 2014, şi la Ierusalim, de către Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, la 3 februarie 2014, a precizat Patriarhia.

    Patriarhia Ierusalimului anunţa, în 9 mai 2011, că a rupt relaţiile cu Biserica Ortodoxă Română, din cauza Aşezământul românesc de la Ierihon. PS Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal, declara atunci că Patriarhia Ierusalimului a reproşat Patriarhiei Române nerespectarea canoanelor prin construirea bisericii la Aşezământul de la Ierihon destinat cazării pelerinilor. El a spus că Patriarhia Română a fost surprinsă şi totodată îngrijorată de decizia Sfântului Sinod al Ierusalimului privind ruperea legăturii canonice cu Patriarhia Română fără să fi avut loc o discuţie despre acest lucru.

    “Biserica română nu va răspunde cu aceeaşi măsură şi va solicita acceptarea unui dialog cu patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului”, a subliniat PS Ciprian Câmpineanul. Aşezământul românesc de la Ierihon are 300 de locuri. Acesta cuprinde o biserică, o casă pentru pelerini şi Centrul de studii biblice “Sfântul Ioan Iacob Hozevitul”, construcţia începând în 1998. Aşezământul a fost construit pe un teren pe care Biserica Ortodoxă Română l-a primit prin donaţie, înainte de Revoluţie, de la un credincios român stabilit în zonă. La acesta s-au adăugat şi altele limitrofe, ajungând în prezent la o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi.

  • Predoiu: Cer BOR să se delimiteze de practica PSD de a distribui iconiţe cu Arsenie Boca – FOTO, VIDEO

    ”Am în mână portretul sfântului părinte Arsenie Boca, o figură dragă românilor, o figură către care se îndeamnă zilnic rugăciunile şi evlavia tuturor credincioşilor români. Motivul pentru care v-o arăt într-o conferinţă de presă în campanie electorală este acesta, pe spatele fotografiei este postat numele lui Victor Ponta şi al PSD. Acest gest de a folosi imaginea unui sfânt în campanie electorală pentru Victor Ponta, un personaj politic care încalcă toate cele sfinte în fiecare zi, înseamnă depăşirea oricărei limite de decenţă şi de bun simţ, de respect faţă de români, de către candidatul Victor Ponta”, a spus Predoiu, într-o conferinţă de presă.

    El a prezentat iconiţa cu Arsenie Boca, având pe spate aplicată o hârtie tipărită cu textul: ”Icoana Părintele Arsenie Boca, Binecuvântarea casei. Această icoană cu sfântul părinte Arsenie Boca este făcută, spre folosul şi binecuvântarea tuturor celor care au nevoie de ajutor şi tămăduire pentru sănătate şi mântuire. Sfinţit, PSD Victor Ponta Preşedinte”.

    ”Îi cer primului ministru Victor Ponta să dea ordin armatelor sale de politruci să înceteze folosirea bisericii în campanie electorală. Cer, de asemenea, Bisericii Ortodoxe Române să se delimiteze de gesturile lui Victor Ponta, care nu are niciun scrupul în a folosi sentimente, credinţe, simboluri ale românilor, pentru scopurile sale politice. Nu exagerez cu nimic dacă spun după acest gest pe care l-a făcut Ponta de a folosi imaginea părintelui Arsenie Boca inscripţionată pe spate cu numele său şi al PSD, nu exagerez cu nimic dacă spun că domnul Ponta, în cazul în care nu se opreşte, se dovedeşte o adevărată satană a politicii româneşti”, a susţinut Predoiu.

    El a susţinut că iconiţele cu Arsenie Boca au fost distribuite în Bucureşti de militanţi ai PSD.

  • Patriarhia, despre Casele de Ajutor Reciproc bisericesc: Sunt instituţii non-bancare şi non-profit. Nu sunt bănci înfiinţate de Biserică cu scopul câştigului financiar

    Patriarhia a făcut acestă precizare după ce în presă au apărut, în ultimele zile, ştiri şi articole despre Casele de Ajutor Reciproc bisericesc “asimilate în mod incorect cu băncile comerciale”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Astfel, Patriarhia Română reaminteşte că, potrivit Statului pentru Organizarea şi Funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi a propriului Regulament de organizare şi funcţionare, Casele de Ajutor Reciproc ale clerului şi salariaţilor din eparhiile Patriarhiei Române sunt instituţii financiare de tradiţie non-bancare şi non-profit în Biserica Ortodoxă Română, înfiinţate în urmă cu peste cinci decenii pentru angajaţii proprii, clerici şi mireni.

    “În prezent, acestea au statut juridic propriu, conform legislaţiei româneşti în domeniu (Legea 122/1996). Conform prevederilor statutare şi regulamentare, eparhiile nu au atribuţii în conducerea şi funcţionarea Caselor de Ajutor Reciproc bisericesc, ci doar de supraveghere a activităţii financiare a acestora”, mai precizează Patriarhia.

    Potrivit sursei citate, membrii clerici şi mireni ai unei Case de Ajutor Reciproc formează Adunarea Generală a acestei instituţii non-profit cu scop de întrajutorare, organism care alege conducerea şi ia hotărâri statutare pentru buna funcţionare a activităţii Casei de Ajutor Reciproc. Calitatea de membru se dobândeşte prin înscriere benevolă şi presupune plata lunară a unei contribuţii financiare, care oferă posibilitatea obţinerii unor împrumuturi rambursate în unul sau doi ani, mai precizează Patriarhia.

    În comunicat se mai arată că suma suplimentară prevăzută la rambursarea împrumutului este stabilită de Adunarea Generală şi are în vedere acoperirea cheltuielilor de funcţionare ale Casei de Ajutor Reciproc bisericesc (plata salariilor, impozitelor şi contribuţiilor sociale ale angajaţilor, a utilităţilor etc) şi oferirea de ajutoare financiare membrilor în cazuri de deces, boală sau la naşterea unui copil.

    În concluzie, subliniază Patriarhia, Casele de Ajutor Reciproc bisericesc sunt instituţii non-bancare şi non-profit înfiinţate cu scopul întrajutorării reciproce a membrilor clerici şi mireni, angajaţi ai unităţilor bisericeşti, aşa cum există pentru salariaţii din multe alte instituţii din România. “Ca atare, acestea nu sunt bănci înfiinţate de Biserică cu scopul câştigului financiar”, arată Patriarhia.

  • Victor Ponta: “Când eram copil, mergeam foarte des la biserică”

    El s-a rugat la moaştele Sfinţilor Brâncoveni şi a sărutat raclele, afirmând apoi pentru presă că s-a rugat “pentru familie, pentru cei dragi, pentru oameni să aibă o viaţă mai bună, şi să trăim în România ca în ţara noastră de care să fim mândri”.

    “Am declarat, încă din 2013, anul 2014 ca Anul Brâncoveanu. Am sprijinit toate acţiunile, atât ale Bisericii Ortodoxe al cărei sfânt este domnitorul Brâncoveanu, cât şi celelalte acţiuni, pentru ca în 2014, România să îşi aducă aminte de un mare domnitor, sfânt al Bisericii Ortodoxe, care, în urmă cu 300 de ani, şi-a dat viaţa pentru a păstra identitatea şi valorile româneşti”, a declarat premierul. “Din acest punct de vedere, am reuşit, chiar şi în locul în care a fost deţinut Constantin Brâncoveanu, la Edicule, în Istanbul, să avem o placă comemorativă şi îmi doresc, cât mai mult posibil, ca valorile pe care le-a reprezentat domnitorul Brâncoveanu pentru neamul românesc, pentru biserică, să fie valori la care să ne raportăm în continuare.”

    “Când eram copil, mergeam foarte des la biserică, pentru că bunicul meu era preot aici, la Dascălu, şi mă lua cu el. Nu neapărat că eram un copil mai credincios decât alţii, dar stăteam cu bunicul meu destul de des”, a spus Ponta.

    El a refuzat să răspundă întrebărilor presei pe subiecte politice, replicând: “Daţi-mi voie, în curtea bisericii, să vorbesc doar despre lucrurile care ţin de spiritualitate, politică avem timp de luni să facem”.

  • Băsescu: “Este un eveniment important pentru Biserica Ortodoxă Română, pentru credincioşii ortodocşi”

    Sărbătoarea, arată preşedintele, “are loc, nu întâmplător, într-un timp şi într-un loc de care viaţa martirilor Brâncoveni este profund legată. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2014 drept «Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni» în Patriarhia Română, iar Biserica «Sfântul Gheorghe – Nou» adăposteşte trupul voievodului martir Constantin Brâncoveanu adus în ţară de către soţia sa, doamna Maria, pentru a fi înmormântat în frumoasa ctitorie pe care voievodul a ridicat-o în capitala ţării”.

    Şeful statului afirmă în continuarea measajului:

    “Este un eveniment important pentru Biserica Ortodoxă Română, pentru credincioşii ortodocşi şi, fireşte, este un moment extraordinar de emoţionant pentru noi toţi, cei care am dorit să cinstim împreună memoria unui domnitor care a însemnat atât de mult în istoria noastră, în spiritualitatea şi în cultura românească. Privind în urmă la ceea ce au dăruit Brâncovenii în istoria României, suntem invitaţi să reflectăm la exemplaritatea unui destin pe deplin asumat, în spiritul jertfei şi al credinţei mărturisitoare.

    Cunoscut şi preţuit în întreaga Europă, Constantin Brâncoveanu şi-a sumat integral misiunea care i-a fost încredinţată ca voievod al Ţării Româneşti. Într-o perioadă politică dificilă, la confluenţa dintre Răsărit şi Apus, Constantin Brâncoveanu a răspuns în egală măsură vocaţiei sale de om politic, dar şi de ctitor şi cărturar, împlinind, în chip strălucit, destinul domnitorului luminat, preocupat de artă şi cultură, asemenea marilor principi ai Renaşterii. De numele său se leagă numeroase ctitorii în frumosul stil brâncovenesc, Academia domnească din Bucureşti înfiinţată la 1694, şcoli superioare şi biblioteci care au devenit centre de cultură rivalizând cu cele din Apusul Europei şi, nu în ultimul rând, tipărirea Bibliei de la Bucureşti, prima ediţie integrală a Sfintei Scripturi scrisă în limba română, toate acestea echivalând cu un înalt act de cultură şi spiritualitate, prin care domnitorul a rămas în conştiinţa naţională. Această plurivalenţă a preocupărilor sale ne face să vorbim despre o «epocă brâncovenească» înţelegând prin aceasta o perioadă de înflorire în spiritul unei unităţi care, cu siguranţă, a pregătit intrarea noastră în modernitate.

    Suntem un popor cu numeroase modele demne de urmat. Noi, contemporanii, avem privilegiul de a-i cinsti cum se cuvine pe Brâncoveni şi, totodată, datoria de a încerca să le urmăm exemplul. Mă bucur că evenimentul de astăzi readuce în conştiinţa naţională unul dintre cele mai strălucite figuri politice şi culturale din istoria noastră medievală. Destinul Brâncovenilor, urmat şi de moartea lor martirică la Constantinopol în anul 1714, dovedeşte forţa cu care un om a fost capabil să schimbe în bine destinul ţării sale, chiar cu preţul jertfei propriei vieţi şi aceea a fiilor săi.

    Curajul mărturisirii, fermitatea în apărarea adevărului şi a dreptăţii sunt condiţiile fără de care destinul unei comunităţi nu poate fi imaginat. Dacă noi toţi vom înţelege şi vom asuma cu deplină responsabilitate această lecţie de viaţă, vom avea şansa să continuăm destinul pe care voievodul Brâncoveanu l-a dorit pentru poporul său. Istoria evoluează, antrenându-ne în transformările ei, şi sunt convins că este necesar, mai mult ca oricând, să ne păstrăm fidelitatea faţă de toate aceste repere care ne pot orienta spre progres, spre modernizare, spre dezvoltarea potenţialului extraordinar de care dispunem.

    Am încrederea că sărbătoarea de astăzi va fi un prilej de bucurie şi de speranţă pentru toţi românii şi, mai ales, pentru cei care, având respect pentru alegerea şi jertfa martirilor Brâncoveni, vor păstra vie amintirea lor.”
     

  • Câţi români îşi serbează onomastica de Sf. Petru şi Pavel

    Potrivit statisticilor existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, peste 500.000 de români îşi aniversează duminică onomastica cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

    Dintre aceştia 375.222 sunt bărbaţi, iar 135.042 sunt femei.

    Cele mai frecvente nume întâlnite la bărbaţi sunt Petru, Petre şi Paul. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, cele mai multe poartă numele de Paula, Petronela şi Petruţa.

    Potrivit agenţiei de ştiri Basilica a Patriarhiei Române, apostolii Petru şi Pavel “sunt consideraţi ocrotitori ai celor privaţi de libertate din România, deoarece în penitenciare ajung oameni care au greşit faţă de Dumnezeu, precum aceşti doi corifei ai Ortodoxiei. Sfântul Petru s-a lepădat de El, iar Sfântul Pavel i-a prigonit pe creştini, dar după căinţă puternică au fost iertaţi, de aceea ei reprezintă un exemplu de iertare şi încredere în bunătatea lui Dumnezeu pentru cei care greşesc. De asemenea, cei doi Sfinţi Apostoli au fost închişi, nu pentru că au făcut ceva rău, ci pentru vina că L-au mărturisit pe Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu şi Mântuitor al oamenilor”.

    Conform aceleiaşi surse, în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor declanşate de către împăratul Nero, după incendierea Romei în anul 64 d. Hr., Petru a fost arestat împreună cu Pavel. Sfântul Petru a fost condamnat la moarte şi executat prin răstignire pe cruce cu capul în jos în anul 67 d. Hr., lângă fostul circ al lui Caligula din afara zidurilor de atunci ale Romei. Sfântul Pavel a fost martirizat prin decapitare.

    În 1993 şi 1997, între Patriarhia Română şi Ministerul Justiţiei s-au semnat nişte protocoale privind desfăşurarea asistenţei religioase în sistemul penitenciar românesc. Potrivit acestor protocoale, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost consideraţi ocrotitori ai sistemului penitenciar din România.
    Totodată, prin Legea 293 din 28 iunie 2004, privind statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, se arată că “ziua de 29 iunie se proclamă ca zi a personalului din sistemul administraţiei penitenciare” (articolul 77).

    În fiecare unitate penitenciară din ţară au fost înfiinţate biserici, capele şi paraclise unde există câte un preot ortodox. Preoţii din penitenciare se ocupă, pe lângă slujirea liturgică, şi de acordarea serviciilor de asistenţă religioasă şi consiliere spirituală a tuturor deţinuţilor care solicită acest lucru. Aceste servicii se realizează în colaborare cu Direcţia Reintegrare Socială din fiecare unitate în sistem penitenciar din ţară.

  • Câţi români îşi serbează onomastica de Sf. Petru şi Pavel

    Potrivit statisticilor existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, peste 500.000 de români îşi aniversează duminică onomastica cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

    Dintre aceştia 375.222 sunt bărbaţi, iar 135.042 sunt femei.

    Cele mai frecvente nume întâlnite la bărbaţi sunt Petru, Petre şi Paul. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, cele mai multe poartă numele de Paula, Petronela şi Petruţa.

    Potrivit agenţiei de ştiri Basilica a Patriarhiei Române, apostolii Petru şi Pavel “sunt consideraţi ocrotitori ai celor privaţi de libertate din România, deoarece în penitenciare ajung oameni care au greşit faţă de Dumnezeu, precum aceşti doi corifei ai Ortodoxiei. Sfântul Petru s-a lepădat de El, iar Sfântul Pavel i-a prigonit pe creştini, dar după căinţă puternică au fost iertaţi, de aceea ei reprezintă un exemplu de iertare şi încredere în bunătatea lui Dumnezeu pentru cei care greşesc. De asemenea, cei doi Sfinţi Apostoli au fost închişi, nu pentru că au făcut ceva rău, ci pentru vina că L-au mărturisit pe Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu şi Mântuitor al oamenilor”.

    Conform aceleiaşi surse, în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor declanşate de către împăratul Nero, după incendierea Romei în anul 64 d. Hr., Petru a fost arestat împreună cu Pavel. Sfântul Petru a fost condamnat la moarte şi executat prin răstignire pe cruce cu capul în jos în anul 67 d. Hr., lângă fostul circ al lui Caligula din afara zidurilor de atunci ale Romei. Sfântul Pavel a fost martirizat prin decapitare.

    În 1993 şi 1997, între Patriarhia Română şi Ministerul Justiţiei s-au semnat nişte protocoale privind desfăşurarea asistenţei religioase în sistemul penitenciar românesc. Potrivit acestor protocoale, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost consideraţi ocrotitori ai sistemului penitenciar din România.
    Totodată, prin Legea 293 din 28 iunie 2004, privind statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, se arată că “ziua de 29 iunie se proclamă ca zi a personalului din sistemul administraţiei penitenciare” (articolul 77).

    În fiecare unitate penitenciară din ţară au fost înfiinţate biserici, capele şi paraclise unde există câte un preot ortodox. Preoţii din penitenciare se ocupă, pe lângă slujirea liturgică, şi de acordarea serviciilor de asistenţă religioasă şi consiliere spirituală a tuturor deţinuţilor care solicită acest lucru. Aceste servicii se realizează în colaborare cu Direcţia Reintegrare Socială din fiecare unitate în sistem penitenciar din ţară.

  • Patriarhul Daniel reia în Pastorala de Crăciun 2013 textul Pastoralei din 2011

    “Dacă am sărăcit material, să avem grijă să nu ne pierdem şi ultima bogăţie care ne-a rămas: bogăţia sufletului, adică dreapta credinţă şi bunătatea inimii, milostenia, prietenia şi omenia”, arată Patriarhul. “Să păstrăm şi să înmulţim comoara cea mare şi sfântă a credinţei Bisericii şi virtuţile strămoşeşti: nădejdea şi cinstea, iubirea şi dărnicia.”

    “Într-o vreme în care, foarte adesea, cuvântul folosit în public răneşte mai mult decât vindecă, creează mai multă confuzie decât comuniune, seamănă mai multă dezbinare decât unitate, suntem chemaţi ca, prin rugăciune şi priveghere, să înlocuim răutatea şi sărăcia sufletului egoist cu bunătatea şi bogăţia sufletului generos pe care le aduce în suflet credinţa vie în Dumnezeu”, mai spune Preafericitul Daniel.

    Paragrafele de mai sus sunt identice cu cele cuprinse în Pastorala de Crăciun 2011, singurele variaţii fiind la nivelul câtorva termeni – textul din 2011 spunea  “iubirea şi bunătatea din inimi este înlocuită cu ura şi răutatea”, “multă atenţie şi multă lucrare a faptelor bune” şi “să înlocuim răutatea şi sărăcia sufletului cu bunătatea şi bogăţia spirituală pe care le aduce în suflet credinţa vie în Dumnezeu”.

    Din textul de anul acesta lipsesc, faţă de cel din 2011, îndemnurile la “zămislirea pruncilor” şi descurajarea avorturilor, precum şi mulţumirile adresate credincioşilor şi autorităţilor care au susţinut financiar construcţia Catedralei Mântuirii Neamului şi acţiunile caritabile ale BOR.

    În schimb, Patriarhul aminteşte că anul 2014 a fost declarat de Sinodul BOR drept An omagial al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii şi An Comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română: “Împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Voievod Constantin împreună cu cei patru fii ai săi, Sfinţii Constantin, Ştefan, Radu, şi Matei, şi cu Sfântul Ianache sfetnicul reprezintă un prilej de evlavioasă evocare a jertfelniciei Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi de preţuire a moştenirii cultural-spirituale brâncoveneşti”.

    Patriarhul Daniel încheie adresând credincioşilor “urările tradiţionale „Sărbători fericite!” şi „La mulţi ani!””

  • Comisia Roşia Montană: Bisericile ortodoxă, romano-catolică şi greco-catolică, împotriva proiectului

     Reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române, preotul Ionuţ Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, a menţionat că Patriarhia Română reafirmă poziţia Sfântului Sinod al BOR, adoptată în şedinţa din 11 noiembrie 2003, prin care s-a pronunţat în defavoarea realizării proiectului Roşia Montană, “pentru ca această parte a ţării să poată conserva patrimoniul cultural şi integritatea mediului înconjurător”.

    “Pornind de la temeiul biblic potrivit căruia pământul este creaţia lui Dumnezeu, dăruită omului spre conservare şi cultivare şi de la faptul că tipul de exploatare a minereului propus astăzi va afecta atât ecologic, cât şi uman zona Roşia Montană, BOR reafirmă îngrijorarea faţă de efectele nocive ireversibile asupra mediului şi patrimoniului cultural pe care le-ar putea avea metoda de exploatare cu cianuri a bazinului auro-argintifer de la Roşia Montană”, a mai arătat Corduneanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro