BusinessMagazin

Tag: BOGDAN AURESCU

  • Aurescu, omologului ungar: 15 martie să nu fie prilej de declaraţii ce contravin Constituţiei României

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, joi, o convorbire telefonică cu omologul ungar, Peter Szijjarto, la iniţiativa oficialului român, pentru a aborda o serie de aspecte de actualitate din relaţiile bilaterale.

    În cadrul convorbirii, Bogdan Aurescu a abordat problematica declaraţiilor făcute la Budapesta, în cadrul unui miting de comemorare, la 10 martie, potrivit cărora, printre altele, România a fost calificată drept “Statul Islamic al Uniunii Europene”.

    “Ministrul român a reiterat poziţia, deja făcută publică, a părţii române în sensul că o astfel de calificare a ţării noastre este inacceptabilă, fiind în afara spiritului european care ar trebui să caracterizeze relaţiile de bună vecinătate şi parteneriat strategic dintre România şi Ungaria”, se arată în comunicatul MAE.

    Totodată, Bogdan Aurescu a exprimat aşteptarea ca “apropiata celebrare a Zilei Naţionale a Ungariei, la 15 martie, respectiv comemorarea a 25 de ani de la evenimentele de la Târgu Mureş din 1990 (19-20 martie) să nu constituie un prilej pentru declaraţii publice ale unor demnitari ungari care să contravină parteneriatului strategic, Tratatului bilateral de bună vecinătate din 1996 sau prevederilor constituţionale în vigoare în România”.

    Ministrul român a reiterat dorinţa Bucureştiului de a se înregistra progrese în procesul de finalizare a Protocolului Comitetului de specialitate româno-ungar de cooperare privind problemele minorităţilor naţionale, a cărui negociere a început încă din iunie 2011, astfel încât acest document să poată fi semnat cât mai curând.

    Conform MAE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a fost de acord că trebuie evitate situaţii care să ducă “la tensionarea atmosferei relaţiilor bilaterale de parteneriat strategic”.

    De asemenea, Szijjarto a precizat că a dispus deja măsurile necesare pentru accelerarea reacţiei părţii ungare pe tema finalizării Protocolului Comitetului de specialitate.

    Aproximativ 500 de persoane care au participat, marţi, în Piaţa Eroilor din Budapesta, la un miting de comemorare a execuţiei unor martiri secui la 10 martie 1854, au adoptat o petiţie prin care îi cer premierului Victor Ponta să demareze negocieri cu privire la statutul Ţinutului Secuiesc, relatează MTI.

    Participanţii la miting au protestat, totodată, faţă de interdicţia impusă primarului din Târgu Mureş de a organiza un eveniment similar în oraşul românesc.

    Arpad Gyorgy-Mozes, liderul Societăţii pentru Ţinutul Secuiesc, a declarat la domonstraţie că secuilor din România li s-a interzis dreptul la liberă exprimare.

    El a denunţat o încercare din partea autorităţilor române de a distruge moştenirea arhitectonică a secuilor.

    Liderul maghiar a declarat că România este Statul Islamic al Uniunii Europene.

    “România este Statul Islamic al Uniunii Europene în secolul XXI”, a apreciat Arpad Gyorgy-Mozes.

    El a susţinut că autorităţile române “decapitează” săptămânal drepturile la liberă întrunire, de exprimare şi la “identitate naţională” ale maghiarilor din România.

    Ministerul de Externe a precizat, miercuri seara, la solicitarea MEDIAFAX, că este “inacceptabilă” afirmaţia lui Arpad Gyorgy-Mozes, liderul Societăţii pentru Ţinutul Secuiesc, potrivit căreia România ar fi Statul Islamic al UE, deoarece “decapitează” dreptul la identitate naţională al minorităţii maghiare.

    “Ministerul Afacerilor Externe apreciază că o astfel de afirmaţie este inacceptabilă”, se arată în răspunsul instituţiei.

    Totodată, MAE a precizat că o asemenea declaraţie “nu corespunde spiritului european”.

  • Steinmeier: UE nu retrage ofertele şi sprijinul pentru Republica Moldova. Mingea e în terenul Chişinăului

    Întrebat care sunt şansele R. Moldova de apropiere de UE, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a declarat, luni, la Bucureşti, că noul Guvern de la Chişinău are răspunderea “de a decide cât de determinat este să meargă pe calea reformelor”.

    “Dacă majoritatea care sprijină Guvernul va permite continuarea pe această cale, asta trebuie să vedem, noi sperăm să fie aşa. În ceea ce ne priveşte nu ne vom retrage niciuna dintre ofertele făcute şi nici sprijinul. Ca să spun aşa, mingea este în terenul Moldovei“, a declarat Steinmeier, în cadrul unei conferinţe comune cu ministrul român de Externe.

    Bogdan Aurescu a declarat că, după vizitele recente ale preşedintelui Klaus Iohannis la Chişinău şi ale ministrului moldovean de Externe, Natalia Gherman, la Bucureşti, există speranţa “că acest guvern îşi menţine calea proeuropeană, îşi menţine dorinţa de a realiza procesul de reforme în spirit european, îşi menţine dorinţa de a aplica strict Acordul de Asociere şi de Liber Schimb”.

    “Aşteptăm împreună să vedem care sunt dovezile concrete ale acestui angajament”, a mai spus ministrul român de Externe.

    El a subliniat că summitul Parteneriatului Estic de la sfârşitul lunii mai de la Riga coincide cu aproximativ 100 de zile de guvernare pentru noul guvern de la Chişinău, astfel că este “un moment foarte potrivit de bilanţ de etapă, inclusiv cu elemente legate de aplicarea acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb”.

     

     

     

  • Steinmeier: Raportul MCV arată progrese. Miniştrii de interne trebuie să decidă paşii privind Schengen

    Întrebat dacă situaţia de securitate din regiune ca urmare a conflictului din Ucraina pune în pericol aderarea României şi Bulgariei la Schengen, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, aflat în vizită în România, a declarat: “Multe s-au schimbat în Europa în urma conflictului din estul Ucrainei (…) dar conflictul nu are nimic de-a face cu condiţiile aderării la Spaţiul Schengen. Statele care nu sunt membre trebuie să lucreze în continuare pentru a le îndeplini”.

    “Ştiu că nu numai în Bulgaria ci şi aici în România eforturile făcute în ultimii ani au fost considerabil întărite. Ultimul raport al Comisiei Europene (raportul MCV – n.r.) evidenţiază progresele făcute mai ales în ceea ce priveşte consolidarea independenţei justiţiei şi acum miniştrii de interne trebuie să decidă următorii paşi. Suntem pregătiţi să sprijinim în mod deschis acest proces de discuţie”, a precizat şeful diplomaţiei germane, într-o conferinţă de presă comună cu omologul român, Bogdan Aurescu.

    La rândul său, ministrul român de Externe a precizat că aderarea României la Schengen va întări securitatea acestui spaţiu.

    “România acţionează deja ca un stat Schengen de facto, avem foarte multe realizări din punctul de vedere al întăririi spaţiului european împotriva migraţiei ilegale, împotriva altor tipuri de ameninţări. Aderarea la Spaţiul Schengen nu va face decât să ne crească eficienţa în acest tip de activitate şi evident că putem să dovedim aceste afirmaţii cu argumente concrete”, a precizat Bogdan Aurescu.

    Ministrul de Externe a spus că l-a asigurat pe Frank-Walter Steinmeier că “România este pe deplin pregătită să asigure securitatea graniţelor externe ale UE şi să contribuie în acest mod la întărirea securităţii Spaţiului Schengen”.

    “Am convenit să lucrăm împreună pentru a identifica o soluţie în perioada următoare”, a mai spus Bogdan Aurescu.

    Bulgaria şi România au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, aderarea la Spaţiul Schengen reprezintând un drept şi o obligaţie asumate prin Tratatul de Aderare.

    La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 9 iunie 2011, de la Luxemburg, miniştrii de interne au salutat finalizarea cu succes, de către România şi Bulgaria, a etapei de evaluare tehnică.

    Parlamentul European a dat, pe 8 iunie 2011, aviz pozitiv aderării celor două state la Schengen. Prin rezoluţia adoptată ulterior, la 13 octombrie 2011, PE a reconfirmat susţinerea pentru extinderea Spaţiului Schengen.

    Însă mai multe state europene, cel mai adesea Olanda, Germania sau Finlanda, s-au opus aderării celor două ţări, invocând progrese insuficiente în lupta împotriva corupţiei şi, în cazul Bulgariei, a combaterii crimei organizate.

  • Aurescu şi preşedintele AMRO au discutat despre îmbunătăţirea climatului investiţional din România

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, l-a primit joi, pe preşedintele Consiliului de Afaceri Americano – Român (AMRO), Eric Stewart.

    În cadrul întrevederii, Bogdan Aurescu a salutat activitatea şi rolul important al AMRO în promovarea României ca destinaţie de interes pentru companiile americane, precum şi în stimularea investiţiilor şi schimburilor comerciale bilaterale care contribuie la creşterea economică a României. De asemenea, el a apreciat demersurile AMRO privind creşterea profilului României în mediile politice de la Washington şi a discutat cu Eric Stewart perspectivele unor noi investiţii ale unor companii americane pe piaţa românească.

    Ministrul de Externe a salutat participarea companiilor membre ale Consiliului la viitoarea misiune anuală de promovare economică, preconizată să aibă loc în toamna acestui an la Bucureşti. În acest context, a fost realizat un schimb de vederi privind îmbunătăţirea climatului investiţional din România, cu accent pe implementarea Planului de Acţiune pentru bună guvernanţă economică.

    Şeful diplomaţiei române a evidenţiat angajamentul autorităţilor române pentru aprofundarea şi dinamizarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic România-SUA, pledând pentru o prezenţă economică americană amplificată în România şi în regiune.

    Aurescu a subliniat importanţa unui angajament consolidat al SUA care să contribuie la susţinerea statelor din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova, inclusiv în ceea ce priveşte investiţii în domeniul securităţii energetice.

    Totodată, Bogdan Aurescu şi Eric Stewart au avut un schimb de opinii pe tema accesului României în programul Visa Waiver şi a solicitat continuarea demersurilor AMRO, în special la nivelul Congresului SUA, pentru realizarea acestui obiectiv.

    Conform comunicatului MAE, Eric Stewart a exprimat interesul companiilor din cadrul AMRO de a-şi dezvolta în continuare investiţiile pe termen lung în România, evidenţiind succesul de care se bucură unele proiecte deja realizate şi potenţialul de care dispune România în diferite domenii, precum şi intenţia unor noi firme, care nu sunt încă membre AMRO, de a investi în România. Totodată, a arătat că AMRO va continua să susţină admiterea României în programul Visa Waiver.

    Consiliul de Afaceri Americano-Român (American – Romanian Business Council – AMRO), organizaţie non-profit cu sediul la Washington, având drept obiectiv promovarea relaţiilor economice dintre SUA şi România, a fost lansat la 25 ianuarie 2012, la Washington, având iniţial 10 companii membre.

    În prezent, AMRO are în componenţă 16 companii americane de renume, cum ar fi Chevron, ExxonMobil, ADM, Smithfield, Raytheon, MetLife, Cargill, Amgen, Timken, Mega, Eli Lilly, Johnson & Johnson, Honeywell, Baxter, CNH, şi Warburg Pincus, provenind din diverse domenii de afaceri: energie, agricultură, industria de apărare, industria farmaceutică, industria prelucrătoare, infrastructură de stocare, asigurări.

    Misiunea Consiliului este de a contribui la consolidarea schimburilor economice şi investiţiilor dintre România şi SUA, aprofundarea relaţiilor bilaterale şi informarea opiniei publice în legătură cu importanţa acestora.

  • Ministrul bulgar de Externe: Conducta de gaz dintre România şi Bulgaria, importantă pentru securitatea energetică a Europei

    “Sud-estul Europei este foarte dependent de aprovizionarea cu gaz din Rusia şi ca urmare a apropierii de Ucraina această problemă este tot mai evidentă. Aceste state (din sud-estul Europei) au un potenţial imens de a-şi diversifica sursele de gaz şi crrearea unei pieţe energetice europene care să asigure gaze pentru toţi cetăţenii UE este o sarcină care nu mai trebuie amânată. În acest sens, edificarea unor sisteme de interconectare între Bulgaria şi România reprezintă un element foarte important pentru arhitectura securităţii energetice a Europei, pe axa nord-sud”, a declarat, joi, la Bucureşti, ministrul Afacerilor Externe din Bulgaria, Daniel Mitov.

    “Cu siguranţă veţi fi de acord cu mine că securitatea ne face mai puternici, nu doar cea energetică. Pentru noi este de o importanţă prioritară să se facă această conectare cu România”, a mai spus Mitov.

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a precizat că a discutat cu omologul bulgar “cât de important este ca interconectorul de gaz dintre România şi Bulgaria să se finalizeze cât mai rapid, dar, în egală măsură, am discutat şi despre un alt proiect care este susţinut de către cele două state şi anume coridorul vertical România-Bulgaria-Grecia”.

    Cei doi miniştri au evocat, în cadrul discuţiilor de la Bucureşti, “trendul ascendent” al schimburilor comerciale dintre cele două ţări (circa 3 miliarde de euro în 2014), România fiind al treilea partener economic al Bulgariei în UE.

    Aurescu şi Mitov au pregătit, totodată, următoarea şedinţă comună de guvern, care va avea loc în primăvară la Craiova.

    Discuţiile au vizat şi minorităţile din cele două ţări, Bogdan Aurescu mulţumind omologului bulgar pentru faptul că recent a fost identificată o nouă clădire pentru liceul românesc Mihai Eminescu de la Sofia.

    Totodată, Aurescu şi Mitov au stabilit ca România şi Bulgaria să coopereze în procesul de pregătire a asumării preşedinţiilor semestriale ale UE, pe care Sofia o va exercita în 2018, iar Bucureştiul în 2019. Cred că e important să vedem îmşpreună cum putem să proiectăm acea UE pe care ne-o dorim pentru statele noastre.

    Cei doi oficiali au abordat şi chestiunea proiectelor comune care să fie promovate îîn cadrul oferit de planul Juncker, precum şi revitalizarea sinergiei Mării Negre.

    În ceea ce priveşte agenda de securitate, Bogdan Aurescu a precizat că va exista “o prezenţă încrucişată” în cadrul unităţilor de integrare a forţelor NATO din flancul estic, cu “ofiţeri români în unitatea de integrare a forţelor din Bulgaria şi ofiţeri bulgari în unitatea de integrare a forţelor din România”.

  • Aurescu: Aderarea României şi Bulgariei la Schengen ar consolida lupta UE împotriva terorismului

    Şeful diplomaţiei, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că a discutat cu omologul bulgar, Daniel Mitov, despre “modalităţi de promovare” a aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, un obiectiv “care rămâne pentru noi un obiectiv prioritar”.

    “Nu este nicio îndoială că accesul României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen nu va face decât să întărească capacitatea UE de a lupta împotriva terorismului pentru că acest lucru va oferi acces la mai multe baze de date şi ne va permite să cooperăm de o manieră mai solidă decât o facem acum. România acţionează deja ca stat Schengen de facto şi sunt sigur că şi Bulgaria face la fel. Dar aderarea la Schengen ar putea consolida şi mai mult acest efort”, a precizat Aurescu.

    Întrebat despre o strategie comună privind deblocarea Schengen şi MCV, Daniel Mitov a afirmat că cele două subiecte trebuie să rămână separate.

    “Ambele state au îndeplinit toate criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen. Toţi partenerii noştri din UE sunt conştienţi de acest lucru şi vom insista ca Bulgaria şi România să adere la Spaţiul Schengen cât mai curând. Acest lucru are repercusiuni în ceea ce priveşte lupta împotriva luptătorilor străini, are, de asemenea, implicaţii politice şi trebuie să spun că nimeni nu poate nega angajamentul nostru profund şi faptul că asigurăm cu succes graniţele externe ale Uniunii Europene”, a spus ministrul bulgar.

    În ceea ce priveşte MCV, Mitov a recunoscut “deschis”, că “România a făcut progrese imense şi acestea sunt vizibile”.

    “Noul guvern bulgar are voinţa şi forţa să implementeze toate reformele necesare şi să fie parte a unei soluţii foarte rapide în sensul eliminării MCV. Desigur, acest lucru este legat de multe măsuri şi reforme dificile care trebuie luate. Am adoptat de curând o strategie pentru a ne reforma sistemul judiciar şi acum trebuie implementată. Acest lucru trebuie făcut repede şi ne vom coordona eforturile cu prietenii noştri români pentru a fi siguri că ambele ţări se îndreaptă împreună către o eliminare cât mai rapid posibilă a MCV”, a mai spus ministrul bulgar de Externe.

  • Aurescu, către ambasadorul ucrainean Teofil Bauer: România se aşteaptă ca mobilizarea parţială să evite discriminări etnice

    Întrevederea a avut loc la iniţiativa părţii române.

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi ambasadorul ucrainean la Bucureşti, Teofil Bauer, au discutat despre situaţia de securitate din Ucraina, precum şi rezultatele reuniunii extraordinare din 29 ianuarie a Consiliului Afaceri Externe al UE.

    Bogdan Aurescu a condamnat intensificarea violenţelor din sud-estul Ucrainei şi atacurile asupra populaţiei civile. De asemenea, el a evocat “cu regret” lipsa unor rezultate pozitive ale reuniunii Grupului Trilateral de Contact care a avut loc la Minsk, la 31 ianuarie.

    În ceea ce priveşte cea de-a patra etapă a procesului de mobilizare parţială, şeful diplomaţiei a evidenţiat faptul că România urmăreşte îndeaproape modul în care se desfăşoară acest proces şi este în contact permanent, prin intermediul Consulatului General de la Cernăuţi, respectiv Odesa, şi Ambasadei României la Kiev, cu reprezentanţii etnicilor români, precum şi cu cei ai autorităţilor ucrainene civile şi militare, se arată în comunicatul Ministerului de Externe.

    Ministrul de Externe a transmis aşteptarea părţii române ca “aplicarea prevederilor legale în materie de mobilizare parţială în Ucraina să nu aibă un caracter selectiv şi să se realizeze conform cadrului normativ în materie, în mod imparţial, transparent şi predictibil, cu evitarea oricăror abordări discriminatorii ce ar putea viza inclusiv considerente de ordin etnic”, mai precizează sursa citată.

    Ambasadorul Teofil Bauer a dar asigurări că autorităţile ucrainene vor aplica prevederile legale în privinţa mobilizării parţiale “cu excluderea oricărei forme de discriminare, inclusiv pe criteriu etnic”, informează MAE.

    Totodată, diplomatul a exprimat aprecierea pentru contribuţia persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina la efortul societăţii şi statului ucrainean de combatere a fenomenului separatist din estul ţării.

    La 20 ianuarie în Ucraina a început cel de-al patrulea val de mobilizare militară. Publicaţia Zorile Bucovinei scrie, citând Comisariatul Militar Regională, că aproximativ 2.500 de bucovineni au primit sau urmează să primească ordin de mobilizare.

    Comisarul militar regional Vitali Ciurai a declarat că procesul de recrutare decurge “dificil” în Bucovina.

    “Mobilizarea în ţinut decurge dificil. Cea mai complicată situaţie e în raioanele Hliboca, Storojineţ şi Vijniţa. Conform legislaţiei în vigoare, la înfăptuirea procesului de recrutare sunt implicate organele autoadministrării locale, primăriile, conducătorii întreprinderilor etc. Evident, de persoanele responsabile de mobilizare, care au refuzat să-şi îndeplinească îndatoririle de serviciu, se vor ocupa de acum organele de drept”, a precizat Vitali Ciurai, după ce doi primari şi directorul unei întreprinderi din Cernăuţi au refuzat să se ocupe de înmânarea ordinelor de prezentare la comisariatele militare, fiind sancţionaţi.

    Din 20 ianuarie în raioanele din nordul Bucovinei în care trăiesc etnici români au avut loc mai multe proteste faţă de mobilizarea parţială.

    Potrivit tocpress.info, care citează portalul de ştiri Cerniveţki Promin, protestatarii nu au de gând să ia parte la războiul din estul Ucrainei, mai ales că doi dintre conaţionalii lor au murit recent în Donbas, unde au loc lupte între forţele militare şi separatişti.

  • Aurescu: România solicită continuarea eforturilor în procesul de negociere privind Transnistria

    Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, la cea de-a XXI-a reuniune a Consiliului Ministerial al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), desfăşurată la Basel, Elveţia.

    Potrivit sursei citate, în cadrul intervenţiei în plenul reuniunii, ministrul român a manifestat îngrijorare faţă de criza securităţii europene, în contextul actual marcat de conflictul din Ucraina, persistenţa conflictelor îngheţate din zona Mării Negre şi încălcarea principiilor şi normelor dreptului internaţional.

    Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul ferm al României pentru eforturile de soluţionare a crizei din Ucraina, inclusiv pentru rolul important asumat de OSCE în acest sens. El a reiterat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi pentru parcursul european al acesteia, dar şi preocuparea pentru impactul acţiunilor Federaţiei Ruse, inclusiv la nivel regional.

    Totodată, şeful diplomaţiei române a evidenţiat necesitatea intensificării eforturilor pentru soluţionarea conflictelor îngheţate în spaţiul OSCE, cu respectarea principiilor fundamentale şi a normelor de drept internaţional.

    În acest context, Bogdan Aurescu a subliniat importanţa prioritară pe care România o acordă soluţionării conflictului din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, reconfirmând sprijinul pentru negocierile în format “5+2” şi solicitând continuarea eforturilor pentru obţinerea de progrese în procesul de negociere.

     

  • Bogdan Aurescu a reiterat necesitatea înregistrării de progrese privind numirea unui ambasador SUA

    Potrivit unui comunicat MAE, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, l-a primit, miercuri, pe însărcinatul cu afaceri a.i. al SUA la Bucureşti, Dean Thompson, întrevederea axându-se pe evoluţiile, priorităţile şi direcţiile de acţiune pentru 2015 ale Parteneriatului Strategic, situaţia din imediata vecinătate a României şi din regiunea extinsă a Mării Negre, cu accent asupra Republicii Moldova, precum şi pe alte teme de interes comun.

    În cadrul discuţiilor, ministrul român de Externe a reiterat necesitatea înregistrării de progrese în ce priveşte numirea unui nou ambasador american la Bucureşti şi obiectivul includerii României în Programul Visa Waiver.

    În ceea ce priveşte dimensiunea de securitate a Parteneriatului Strategic, demnitarul român a subliniat importanţa coordonării şi cooperării dintre cele două state atât în privinţa implementării deciziilor adoptate la Summit-ul Alianţei Nord-Atlantice din Marea Britanie, cât şi în raport cu operaţionalizarea în 2015 a sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice instalat la baza românească de la Deveselu.

    Totodată, Aurescu l-a informat pe Dean Thompson în legătură cu deciziile adoptate marţi de CSAT referitoare la contribuţia României la Afganistan, vizând suplimentarea cu până la 450 de militari a efectivelor Forţelor Armate Române care vor participa la Misiunea NATO Resolute Support.

    Un alt subiect important pe agenda discuţiilor l-a constituit reuniunea miniştrilor de externe NATO din 2 decembrie, ministrul român evidenţiind importanţa adoptării cu acest prilej a deciziei de prelungire a măsurilor de reasigurare a Aliaţilor estici în lumina evoluţiilor de securitate din vecinătatea estică, precum şi necesitatea implementării complete şi în termenele convenite a Planului de acţiune al NATO pentru creşterea nivelului de reacţie.

  • Aurescu: Am învăţat la Haga că putem învinge sentimentul mioritic al destinului nostru nefast. Românii îşi pot apăra interesele cu capul sus

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a participat, miercuri, la lansarea volumului “Romania and the International Court of Justice”, pe care l-a coordonat, enumerând lecţiile pe care le-a învăţat în urma procesului de la Haga împotriva Ucrainei.

    “Am învăţat faptul că avem nevoie ca naţiune de proiecte de coeziune, de proiecte care să ne unească în construcţie, şi nu în autodistrugere fragmentară. Dacă procesul de la Haga a fost un astfel de proiect, atunci înseamnă că putem găsi şi alte astfel de proiecte şi merită să le căutăm, pentru că astfel de proiecte ne vor ajuta să ne recăpătăm încrederea în noi şi în capacitatea forţelor noastre ca naţiune”, a spus Aurescu.

    “Am învăţat şi că putem să învingem acel sentiment mioritic al faptului că noi credem că destinul nostru este nefericit, nefast, că suntem mereu nedreptăţiţi, deşi avem dreptate. Acest sentiment nu este decât o iluzie păguboasă, chiar dacă încă mai este undeva cuibărit în mentalul nostru colectiv”, a mai spus ministru de Externe.

    Şeful diplomaţiei a mai explicat că în urma procesului de la Haga românii au învăţat că îşi pot apăra “interesele de stat cu capul sus, fără prejudecăţi false de inferioritate”, precum şi faptul că “munca profesionistă, serioasă, efortul onest nu sunt slăbiciuni, ci reprezintă atuuri puternice care pot să aducă rezultate solide şi serioase”.

    Totodată, Bogdan Aurescu a declarat că “acest rezultat excepţional pentru România a fost produsul diplomaţiei românie ca instituţie” şi că fără diplomaţii români câştigarea procesului nu ar fi fost posibilă. “Acest lucru nu trebuie uitat, mai ales în contextul în care astăzi buna credinţă şi profesionalismul diplomaţilor români este pus sub semnul întrebării”, a punctat el.

    Pe de altă parte, ministrul de Externe a subliniat faptul că procesul de la Haga este “proba cea mai bună a faptului că soluţionarea diferendelor pe cale paşnică, prin mijloace jurisdicţionale cum este Curtea Internaţională de Justiţie, cum este recursul la un tribunal arbitral, rezolvă diferendele dintre state, chiar cele mai complicate diferende şi clarifică agenda politică şi practic ne lasă să ne dezvoltăm relaţiile pe mai departe”.

    “Procesul cu Ucraina în faţa CIJ, la capătul unor negocieri care au durat 42 de ani, a reprezentant până la urmă o modalitate de a rezolva o problemă complicată în relaţiile dintre cele două state, de a oferi un model regional de soluţionare a diferendelor într-o regiune care este complicată şi care nu duce lipsă de conflicte, dimpotrivă, observăm că se adună tot mai multe astfel de probleme în regiunea noastră şi care arată că, după ce acest proces a fost rezolvat, după ce instanţa şi-a spus cuvântul, relaţiile dintre cele două state intră pe făgaşul normal”, a afirmat Bogdan Aurescu.

    La lansarea volumului dedicat procesului de la Haga au luat parte mai multe ambasadori, printre care cel al Ucrainei, Teofil Bauer, şi al R. Moldova, Iurie Reniţă.

    Pe 3 februarie 2009, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a pronunţat cea de-a o suta hotărâre a sa, respectiv decizia în procesul intentat de România Ucrainei, în 2004, privind delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră. Instanţa a recunoscut jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34% din zona în dispută cu Ucraina. Potrivit declaraţiilor făcute la acel moment, zona care a revenit României conţinea circa 70 de miliarde de metri cubi de gaze şi 12 milioane de tone de petrol.