BusinessMagazin

Tag: Blaga

  • Drumul spre alegeri anticipate

    La rândul său, preşedintele  ales Klaus Iohannis a acordat un interviu ziarului italian La Repubblica  în care a spus că este necesar un guvern de centru-dreapta, iar vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, desemnat să ocupe funcţia de premier într-un viitor guvern PNL, a estimat că până la finele lunii ianuarie vor fi finalizate politicile de guvernare a care acum se lucrează în comisiile partidului.

    Intenţia PNL de a reveni la putere a căpătat, în premieră, susţinerea preşedintelui Traian Băsescu, care a declarat că rămânerea  la putere a lui Victor Ponta este un element de discreditare a României pe plan extern, indiferent dacă guvernul va mai avea sau nu majoritate parlamentară, din mai multe considerente: amintirea episodului “loviturii de stat” din 2012, plagiatul, acuzaţiile că a fost ofiţer acoperit şi scandalul votului din diaspora.

    Dacă primele trei argumente fac parte din arsenalul tradiţional de atacuri ale preşedintelui şi au fost reluate acum de acesta pentru a readuce de partea sa electoratul “macovist”, dosarul votului din diaspora, proaspăt preluat de DNA şi în care există plângeri penale contra premierului, ar putea cunoaşte dezvoltări relevante pentru stabilitatea funcţiei de premier a lui Victor Ponta. De altfel, Ponta a declarat deja că va demisiona dacă DNA cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora. La aceasta se adaugă, în opinia lui Mircea Geoană, recent exclus din PSD, posibilitatea ca guvernul Ponta să cadă la presiunea unor proteste de stradă.

    Curentul de opinie care susţine schimbarea totală şi rapidă a puterii, prin orice mijloace, şi aducerea la guvernare a PNL cât mai repede posibil părea să cedeze în faţa celui mai moderat, care susţinea că guvernul Ponta (sau măcar un alt guvern PSD) ar trebui lăsat să se descurce cu bugetul, pentru ca PSD, în condiţii de presiune mediatică şi politică maximă, să fie erodat cât mai puternic în ochii electoratului. Unul dintre motivele de a mai lăsa la putere PSD, deşi mai puţin recunoscut, este şi acela că noul PNL nu s-a coagulat încă suficient (din fostul PNL şi fostul PDL), astfel încât promovarea rapidă la guvernare ar fi riscat să expună fie oameni nepregătiţi, fie lupte de orgolii între foştii penelişti şi foştii pedelişti.

    Intrarea în scenă a Comisiei Europene, cu strania sa pretenţie de ultimă oră la o reducere a deficitului bugetar până la 0,9% la anul, ar putea schimba însă lucrurile, precipitând căderea guvernului. La aceasta se adaugă faptul că întârzierea preluării puterii de către PNL ar lăsa loc de consolidare pe scena politică a unui PMP în frunte cu Traian Băsescu şi a viitorului partid condus de Monica Macovei, adepţii acesteia presând deja puternic la Klaus Iohannis pentru modificarea rapidă a legislaţiei electorale în aşa fel încât, la viitoarele alegeri (anticipate sau nu), partidul respectiv să poată ajunge în parlament.

  • Marxiştii de dreapta şi forma deşteaptă a băsismului. Perlele politice ale săptămânii

    “O să spun o scurtă propoziţie: macoveismul e băsismul fără Udrea” – europarlamentarul Monica Macovei în replică la afirmaţia ironică a preşedintelui Băsescu despre”macoveism”

    “Dl. preşedinte Klaus Iohannis a spus că ne dorim să ajungem la putere. E un ţel prea mic să-l dai jos pe Ponta. Trebuie să ajungem la guvernare. Frecventabile sunt partidele din parlament, ca să ajungem la majoritate. Trebuie să discuţi cu UNPR, UDMR, minorităţile” – Vasile Blaga (PNL)

    “Pe Ponta l-aş da afară cu mâna mea din partid şi l-aş da în şuturi afară de la Palatul Victoria” – Mircea Geoană (ex-PSD)

    “Ce regret? Este o listă destul de lungă, dar tot ce am greşit a fost omenesc” – premierul Victor Ponta

    “Probabil s-a luat în considerare etnia maghiară a colegului Marko Attila, ceea ce este foarte grav şi eu personal o să semnalez la ambasade această problemă” – Mate Andras Levente (UDMR) după ce Camera a aprobat cererea de arestare preventivă a lui Marko în dosarul Bica

    “Dacă în faţa stângii comunistoide am ştiut să ne apărăm, în faţa acestei noi stângi, mult mai insidioase, legitimată de un grup de intelectuali marxişti, fără Dumnezeu, va fi mult mai dificil să o facem” – Aurelian Pavelescu (PNŢCD) despre orientarea doctrinară a PNL

  • Alegerile s-au terminat, de-acum ocupaţi gările

    Primul interviu al preşedintelui ales a fost pentru presa străină, respectiv pentru agenţia Reuters, căreia Iohannis i-a declarat că e posibil ca în doar câteva săptămâni să se schimbe majoritatea parlamentară, astfel încât guvernul Ponta să poată fi dat jos rapid şi înlocuit cu un guvern PNL. A fost a doua oară după alegeri când Iohannis a vorbit de nevoia ca PNL să preia rapid puterea, uitând atât de atitudinea rezervată şi evazivă pe care o avusese în campanie faţă de această temă, cât şi de faptul că unul dintre principalele argumente ale campaniei a fost tocmai faptul că un singur partid (pe atunci era vorba de PSD) nu trebuie să dea şi preşedinţia, şi parlamentul, şi guvernul.

    Cât de rapid se va realiza planul lui Iohannis a explicat Sulfina Barbu, fost fruntaş PDL, actual vicepreşedinte PNL, care s-a referit la o moţiune de cenzură ce va fi depusă în februarie, adică la începutul noii sesiuni parlamentare, pe un motiv ce urmează să fie găsit la momentul respectiv. Cum era de aşteptat, viitorul guvernării a devenit deja instabil, după ce liderii UDMR au anunţat ieşirea formaţiunii din coaliţia care sprijină guvernul Ponta.

    Decizia UDMR ar urma să fie oficializată la 13 decembrie, însă ea deschide deja perspectiva ca partidul maghiarilor să se alăture unei viitoare guvernări PNL şi astfel să-şi satisfacă strategia de a rămâne în permanenţă la putere, indiferent cine câştigă şi cine pierde alegerile. Celelalte balamale permanente ale tuturor guvernărilor, UNPR şi PC, la care mai nou se adaugă PPDD şi rebelii din PPDD, sunt aşteptate şi ele să se ralieze noii puteri, fie oficial, la nivel de partid, fie individual, prin dezertări ale unora dintre parlamentari de genul celor care au făcut posibilă în mai 2012 căderea guvernului Ungureanu.

    Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, a promis însă, pentru orice eventualitate, că PNL nu va primi traseişti în partid şi a dat de înţeles că omul care se ocupă de pregătirea guvernării este fostul fruntaş PDL Cătălin Predoiu, cel prezentat în campanie drept viitorul premier în cazul unei victorii a lui Klaus Iohannis.

  • Blaga: Am convocat marţi, împreună cu Iohannis, şedinţa BPN al PNL şi a grupurilor parlamentare

    “Am convocat împreună cu încă copreşedinte Klaus Iohannis şedinţa Biroului Permanent Naţional al PNL, la care sunt invitaţi toţi copreşedinţii din ţară pentru mâine, la ora 13.00, urmând ca la ora 14.00 să avem întâlnirea cu grupurile parlamentare, care să insiste pentru punerea pe ordinea de zi a proiectului de lege privind amnistia şi să cadă şi să începem şi discuţiile pentru întreaga legislaţie electorală”, a spus Blaga.

    Liderul PDL a susţinut că marţi se va discuta şi legat de strategia politică de urmat după câştigarea prezidenţialelor.

    El a fost întrebat dacă există o diferenţă de poziţie între el şi Klaus Iohannis în privinţa demisiei solicitate premierului Victor Ponta.

    “Nu există niciun fel de deosebire între declaraţia mea şi a domnului Klaus Iohannis. Domnia sa a spus Guvernul să analizeze şi cei vinovaţi să plătească. Păi şeful Guvernului este, după ştiinţa mea, încă, domnul Ponta“, a afirmat Blaga.

    Liderul PDL a evitat să avanseze ideea unei moţiuni de cenzură, menţionând că acest lucru se va stabili la şedinţa conducerii partidului de marţi.

  • Blaga, după vot: Am votat pentru o Românie normală, nu a minciunii, pentru o Românie a bunului simţ

    Blaga a precizat că a votat pentru “o Românie normală, nu a minciunii, pentru o Românie a bunului simţ”.

    “Am votat pentru o Românie normală, nu a minciunii, pentru o Românie a bunului simţ şi am făcut-o cu foarte multă speranţă şi, de alfel, îi invit pe toţi românii să vină astăzi la vot, pentru că îşi hotărăsc până la urmă viitorul şi pentru acest drept, cel mai important drept pentru democraţie, au murit oameni acum 25 de ani”, a spus Vasile Blaga.

    Liderul PDL a venit la vot alături de soţia sa.

    Spre deosebire de turul întâi al prezidenţialelor, când a votat într-o sală obişnuită de la colegiul “I.L. Caragiale”, Vasile Blaga a votat acum într-o secţie de votare amenanjată în cabinetul de limbă germană al instituţiei, pe uşa căruia era scris “Limba germană”, “Secţia de votare 58”.

     

     

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE, turul II – Blaga: ACL a făcut cerere către BEC pentru prelungirea timpului de votare în străinătate

    Blaga i-a invitat pe români să vină la vot şi să-i urmărească pe cei din diaspora “de cât civism dau dovadă”.

    “De altfel, am făcut o cerere către Biroul Electoral Central, prin care am solicitat prelungirea timpului de votare în străinătate, acolo unde sunt oameni care au făcut eforturi deplasându-se la sute de kilometri pentru că nu s-a mărit numărul de secţii ca să voteze şi sper că de data asta cererea să fie aprobată, mai ales că, la toate insistenţele BEC, Guvernul nu a răspuns şi nu a mărit numărul de secţii în străinătate”, a precizat Vasile Blaga.

    Întrebat dacă se aşteaptă la o prezenţă mai mare în turul II decât în turul I la prezidenţialelor, Blaga a răspuns afirmativ, precizând că toate datele pe care le are arată că există “interes major pentru aceste alegeri”.

    Reprezentanţii BEC au confirmat că au primit de la ACL o solicitare pentru prelungirea cu două ore a programului de vot din diaspora, adăugând că acest lucru a fost dispus, prin ordonanţă de urgenţă, în 2012, la referendumul privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

     

  • Blaga: Nu cred că serviciile s-au implicat în campanie. Dacă Băsescu are dovezi, să le facă publice

    Blaga a spus într-o conferinţă de presă că “niciodată nu a fost vorba în campaniile electorale, cel puţin din ’97 încoace, de implicarea serviciilor în campania electorală”.

    “De zece ani de zile domnul preşedinte Traian Băsescu ne spune că serviciile îşi fac cu cinste datoria faţă de ţară şi eu cred acest lucru. De aceea nu pot fi de acord cu băgarea în această mocirlă a tuturor servciilor. Dacă preşedintele are dovezi concrete, să le facă publice cu subiect şi predicat, nu să arunce aşa un val de neîncredere în ansamblul serviciilor din România. Nu este corect, nu este cinstit indiferent despre cine este vorba şi indiferent cât de mult susţine domnia sa un anumit candidat”, a precizat Vasile Blaga, fost ministru al Administraţiei şi Internelor.

    El a arătat că, din experienţa sa, nu crede că se poate întâmpla să fi existat o colaborare între serviciile româneşti şi serviciile secrete din alte ţări în campanie.

    “Se discuta şi despre, vezi Doamne, implicări în campanie între servicii româneşti şi servicii franceze. Nu cred, nu cred, în experienţa pe care o am, că se poate întâmpla acest lucru, pentru că serviciile colaborează doar atunci când asupra cuiva planează anumite suspiciuni. Nu cred că serviciile s-au implicat în această campanie”, a adăugat Blaga.

    În opinia, serviciile de informaţii îşi fac datoria pentru ţară.

    Blaga a mai spus că ACL “nu are ce să le reproşeze serviciilor secrete în această campanie”.

    Vasile Blaga a fost întrebat dacă atunci când era şef de campanie electorală pentru Traian Băsescu a ştiut despre posibilitatea implicării serviciilor în campanie.

    “Şi eu şi dumneavoastră ne aducem aminte că niciodată nu a fost vorba în campaniile electorale, cel puţin din ’97 încoace, de implicare a lor în campania electorală. Amândoi ne aducem aminte, nu?” a răspuns Blaga.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că este clar că serviciile s-au implicat în campania electorală şi a precizat că asigură că va analiza cu toată seriozitatea şi că aceasta nu va rămâne doar o afirmaţie.

    Întrebat dacă consideră că serviciile s-au implicat în campania electorală, Traian Băsescu a răspuns: ”Categoric, da, şi vă asigur că nu va rămâne doar o singură afirmaţie”.

    Preşedintele a continuat: ”Este clar că serviciile s-au implicat, este clar că au fost lucruri în neregulă” şi a menţionat că ”încă din 10 septembrie 2014” i-a chemat pe şefii celor două servicii, SIE şi SRI, şi prim-adjuncţii, Coldea şi Predoiu şi i-a atenţionat să nu se implice în campania electorală.

    ”Implicarea lui Meleşcanu cred că nu mai are nevoie de demonstraţii. (…) Probabil a plecat de la mine Meleşcanu şi apoi a început să îşi strângă semnături pentru candidatură”, a spus Traian Băsescu.

    Potrivit lui Traian Băsescu, faptul că Meleşcanu nu i-a spus că doreşte să candideze şi apoi, cu diverse organizaţii, a strâns semnături ”este o clară implicare a Serviciului în jocuri politice”.

    Despre apariţia fotografiilor cu Elena Udrea, la Paris, alături de şefa DIICOT, preşedintele Traian Băsescu a precizat că ”ceea ce s-a întâmplat astăzi reprezintă din nou o probă că serviciile sunt implicate”.

    ”Vă asigur că voi analiza cu toată seriozitatea, iar cine crede că m-am culcat acasă şi aştept să se facă 21-22 decembrie, se înşală. Eu am spus că sunt preşedinte până pe 21 decembrie, la ora 24.00”, a mai spus Băsescu.

    El a continuat: ”Marea bătălie este cine va fi preşedinte, pentru că unii îl susţin Ponta şi alţii, care ştiu că vor fi scurtaţi de cap, când vine Ponta, din serviciu, îl susţin pe Iohannis. Acest lucru îl ştiu foarte bine”. El a menţionat că este important ce se întâmplă cu cele cinci, şase, şapte opt procente ale Elenei Udrea.

  • Nu vă fie frică: dacă nu curge, pică. Perlele politice ale săptămânii

    “Sunt un fel de Ion Raţiu la o scară mult mai mică” – Dan Diaconescu (PP-DD)

    “Din punctul meu de vedere, a fi un bun familist înseamnă nu doar a fi căsătorit, ci şi a avea copii. Nu eşti un om complet fără să creşti un copil” – Gabriela Vrânceanu-Firea (PSD) despre Klaus Iohannis

    “Între Klaus Iohannis şi Victor Ponta există un evident non-combat. Avem de-a face cu o încercare de a merge braţ la braţ în turul al II-lea al prezidenţialelor. Amândoi sunt candidaţi ai lui Dan Voiculescu” – Elena Udrea (PMP)

    “Bănuiesc că, dacă se întâmplă ceva rău, cei 3.500 de oameni o să vină la mine, că aşa e cu justiţia” – premierul Victor Ponta, criticând decizia Parchetului de a pune sechestru pe activele Petrotel-Lukoil

    “Până acum, dintre hoţii din PSD şi români, Ponta a ales mereu hoţii. Acum a trecut la un alt nivel: dintre Putin şi români, Ponta a ales Putin” – Monica Macovei (indep.)

    “Simt victoria mult mai aproape ca în 2009. Nu vă fie frică: PSD şi Ponta pică!” – Vasile Blaga (PDL)

    “Sigur, nu are poate experienţa politică pe care o am eu, dar totuşi nu pleacă de la nivelul de primar de municipiu” – Călin Popescu-Tăriceanu (PLR) despre Victor Ponta
     

  • Cine a făcut “gluma de la Bruxelles” cu postul de comisar pentru Ajutor Umanitar atribuit României

    Klaus Iohannis, liderul PNL, a făcut uitată scrisoarea de contestare a candidaturii lui Creţu pe care a trimis-o la Bruxelles împreună cu Vasile Blaga, preferând o reacţie uşor pasiv-agresivă, cu sugestia că atât vechea CE, cât şi noua CE sunt de fapt dominate de politicieni de dreapta şi cu concluzia: “Ca viitor preşedinte al Dreptei voi face să se audă la Bruxelles vocea României!”. Secretarul general al PMP, Cristian Petrescu, s-a grăbit să atribuie preşedintelui Traian Băsescu meritul pentru portofoliul obţinut de Corina Creţu şi să susţină că dacă ar fi fost “în baza d-lui Ponta”, Creţu ar fi primit doar portofoliul Ajutor Umanitar.

    Varianta în care România primea portofoliul Ajutor Umanitar a fost iniţial vehiculată pe o listă datată 30 august şi publicată la 3 septembrie pe un blog al Financial Times, unde apărea însă numai numele lui Dacian Cioloş, actualul comisar pentru agricultură, nu şi numele Corinei Creţu, şi legat de care jurnalistul care a publicat-o, Peter Spiegel, îşi exprima multiple îndoieli, din cauza improbabilităţii ca anumite portofolii să fie atribuite unora dintre numele de pe listă (îndoielile nu aveau însă legătură cu portofoliul Ajutor Umanitar).

    După o zi, pe un blog al publicaţiei Euractiv a apărut o altă listă aşa-zis intermediară a portofoliilor, care modifica în mai multe puncte lista publicată de jurnalistul Financial Times şi unde pentru acelaşi portofoliu Ajutor Umanitar apăreau, urmate de mai multe semne ale întrebării, numele lui Dacian Cioloş şi al Corinei Creţu. Această variantă a fost însă publicată clar cu titlu de glumă, jurnalistul care a publicat-o scriind de la bun început că i-a fost comunicată de un “individ straniu”. Unii comentatori şi ziarişti occidentali sau estici s-au scandalizat, acuzând absurditatea unora dintre atribuirile de portofolii, alţii au înţeles imediat gluma, a cărei ţintă era Jean-Claude Juncker şi birocraţia uneori de neînţeles a structurilor de la Bruxelles, nicidecum o ţară anume sau un nume dintre cele de pe listă. Ulterior, chiar ziaristul care a publicat-o, Georgi Gotev, s-a amuzat pe Twitter de lista respectivă şi de cadrul fotografiei listei, unde la loc de cinste, în chip de presspapier, apărea o scrumieră (Juncker este un fumător înrăit).

    “Individul straniu” la care tot în glumă făcea referire Gotev era posesorul unui cont fals al şefului de campanie al lui Jean-Claude Juncker, Martin Selmayr, iar contul fals făcea parte dintr-o reţea de conturi similare care parodiază conturile unor comisari europeni şi oficialităţi de la Bruxelles, în buna tradiţie de umor pe Twitter care se dezvoltă de obicei în jurul celebrităţilor sau al politicienilor. Atât ziariştii acreditaţi la Bruxelles, cât şi oficialii europeni înşişi au cunoştinţă de existenţa unor astfel de conturi şi uneori chiar comunică cu posesorii lor, ca să se amuze sau ca să le câştige bunăvoinţa (deşi umorul promovat pe conturile respective este benign şi niciodată vulgar). În alte cazuri, oficialii respectivi au cerut eliminarea de pe Twitter a unor astfel de conturi, pentru a nu se crea confuzie, aşa cum s-a întâmplat cu Jonathan Hill, nominalizat pentru portofoliul Serviciilor Financiare, al cărui purtător de cuvânt a comunicat oficial că un anumit cont creat în scop de parodie nu îi aparţine lui Hill.

    La noi, lista de pe blogul Financial Times a trecut aproape neobservată, în schimb cea de pe blogul Euractiv a generat o adevărată explozie de indignare la televiziuni şi în presă: atât vocile opoziţiei, cât şi premierul Victor Ponta au părut să ia de bună lista, din motive diferite: primele – în numele ideii că Juncker nu dă doi bani pe o Românie guvernată de PSD sau pe competenţele Corinei Creţu şi de aceea îi atribuie acesteia un portofoliu mărunt, al doilea – pentru că putea să facă astfel legătura între schimbarea portofoliului promis Corinei Creţu, Politica Regională, şi intervenţia la Bruxelles a lui Iohannis şi Blaga în defavoarea ei, respectiv să-l acuze pe preşedintele Traian Băsescu că subminează interesele României la CE. Mai departe, atât preşedintele Băsescu, cât şi ziariştii apropiaţi acestuia au dus mai departe atacul strict electoral, dând de înţeles că lista jurnalistului de la Euractiv a fost “o glumă de la Bruxelles” care nu doar că l-ar fi avut ca ţintă pe Victor Ponta, dar că ar fi fost chiar concepută de Juncker şi de oamenii lui anume ca să-şi bată joc de Ponta.

    După ce a devenit cert că europarlamentara PSD va primi Politica Regională, preşedintele Băsescu a subliniat însă, corect, importanţa pentru UE a portofoliului Ajutor Umanitar, deţinut în actuala legislatură de bulgăroaica Kristalina Georgieva, un oficial european extrem de respectat. Această apreciere a aruncat involuntar în ridicol toate comentariile de până atunci ale vocilor opoziţiei (dar şi ale puterii) conform cărora primirea acestui portofoliu de către Corina Creţu ar fi fost o ruşine naţională.

    În calitate de comisar pentru Politici Regionale, Corina Creţu va administra un buget de 351,8 mld. euro, reprezentând o treime din bugetul UE pentru perioada 2014-2020, care va alimenta fondurile structurale şi de coeziune destinate reducerii inegalităţilor de dezvoltare dintre statele membre şi investiţiilor în infrastructură, utilităţi, educaţie, sănătate, integrarea şomerilor pe piaţa muncii.
     

  • Blaga: Unificarea dreptei putea fi făcută de Băsescu şi Tăriceanu în urmă cu aproape 10 ani

    Vasile Blaga a afirmat, într-o conferinţă de presă, la Constanţa, că dacă Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu nu au reuşit să unifice dreapta, atunci încearcă să o fărâmiţeze.

    ”Au putut să o facă (n.r. – unificarea dreptei) în 2005. Vă reamintesc episoadele legate de alegerile anticipate, pentru că în 2005 aveam o majoritate la limită, cinci voturi, şi atunci puteau face toţi paşii necesari pentru a o face. Din păcate orgoliile au fost mai mari pentru fiecare dintre domniile lor. Pe urmă fiecare s-a străduit să fărâmiţeze dreapta. Domnul preşedinte Traian Băsescu, după congresul nostru, i-a făcut partid doamnei Udrea. Să fie primit! Nu s-a lăsat nici Tăriceanu mai prejos şi îşi înfiinţează şi dânsul un partid”, a spus Blaga.

    El a precizat că unificarea dintre PDL, PNL şi Forţa Civică va avea loc indiferent de rezultatul alegerilor prezidenţiale şi că acest lucru se va întâmpla deoarece aşa au decis membrii acestor partide.

    ”Cum poţi să vorbeşti de unificarea dreptei iar pe urmă să pui şi probleme de genul celora în care nu se va întâmpla unificarea indiferent ce se va întâmpla, câştigă domnul Iohannis, nu câştigă? Păi vă spun că lucrurile se vor întâmpla pentru că nu dânşii au decis, ci au decis membrii formaţiunilor noastre, ai PNL, ai PDL, ai Forţei Civice, în congrese, iar acest vot a fost luat în unanimitate. Aşa că să nu-şi facă gânduri Tăriceanu cum se topeşte PNL-ul în PDL şi domnul Băsescu cum dispare PDL-ul după ce ne-a spus adio”, a declarat Blaga.

    Întrebat dacă nu este deranjat de faptul că Traian Băsescu a fost invitat, sâmbătă, la Şcoala de Vară a PMP şi nu merge şi la cea a ACL, ambele desfăşurându-se la sfârşitul acestei săptămâni pe litoral, Blaga a răspuns: “Nu mă deranjează pentru că a fost şi la Şcoala de Vară a PSD, a tineretului PSD, condus de Victor Ponta. L-a invitat Ponta, că doar prieteni sunt şi a fost la Şcoala de Vară a tineretului PSD. Pe urmă a fost la Şcoala de Vară a tineretului PDL, acum este la doamna Udrea, să-i fie de bine!”

    Vasile Blaga şi liderul PNL, Klaus Iohannis, au participat, sâmbătă, la Constanţa, la o întâlnire cu membrii PDL şi PNL din judeţ.