BusinessMagazin

Tag: Blaga

  • Blaga, întrebat despre o eventuală colaborare cu Băsescu: Răspunsul e categoric nu

    ”Deşi în politică nu trebuie să spui niciodată «niciodată», aici răspunsul e categoric «nu», când vine vorba de o colaborare cu PMP şi Traian Băsescu. În campania electorală, noi, după ce democratic l-am desemnat pe Iohannis candidat, îmi aduc aminte clar cum a spus domnul preşedinte – pentru că eu aşa îi voi spune cât voi trăi, pentru că mi-a fost preşedinte de partid şi preşedintele de ţării: «Vasile, puteai să găseşti pe cineva mai bun»”. Probabil pe Ponta”, a spus Vasile Blaga, într-o conferinţă de presă susţinută alături de Alina Gorghiu şi Cătălin Predoiu.

    Vasile Blaga a adăugat că este exclusă o eventuală colaborare cu Băsescu şi pentru că acesta, împreună cu Victor Ponta, ar fi încercat în campania electorală pentru prezidenţiale să îl scoată ”din cursă” pe candidatul PNL, Klaus Iohannis.

    ”În precampanie şi campanie au încercat şi au reuşit la un moment dat să scoată din joc candidatul PNL – puterea Ponta, opoziţia Traian Băsescu. Toţi cei care se ocupau de campanie atunci şi-au dat seama că se întâmplă ceva. Am venit cu o campanie în forţă şi am rezolvat această problemă. Domnul Băsescu, dacă îşi face mari gânduri cu oameni care vor merge cu el la PMP din vechiul partid, se înşală”, a mai spus Vasile Blaga.

    Congresul Mişcării Populare a votat, sâmbătă, în unanimitate moţiunea ”România mea”, condusă de Traian Băsescu, care a devenit astfel preşedinte al partidului.

  • Blaga, la Liga Aleşilor Locali PNL: Nu vă desemnaţi candidaţii la masa verde

    “Nu vă desemnaţi candidaţii la masa verde, pentru că nici eu şi nici doamna Gorghiu nu o vom face. (… ) Voi propune în Consiliul Naţional să fie desfiinţate conducerile ultimelor zece organizaţii ca performanţă”, a declarat copreşedintele PNL Vasile Blaga, cu prilejul Ligii Aleşilor Locali.

    Blaga i-a îndemnat pe liberalii din teritoriu să se implice şi în desemnarea candidaţilor din alte localităţi, nu numai din cele pe care le “păstoresc”.

  • Andrei Rudeanu, ginerele lui Blaga, arestat preventiv. Decizia este definitivă

    Judecătorii CAB au respins contestaţia lui Rudeanu, motiv pentru care ginerele copreşedintelui PNL va fi cercetat în stare de arest preventiv.

    Decizia este definitivă.

    Tribunalul Bucureşti a decis, în 22 mai, arestarea preventivă a lui Andrei Rudeanu. În motivarea sentinţei, judecătorii arătau că lăsarea în libertate a ginerelui lui Vasile Blaga ar crea un sentiment acut de insecuritate, generând nu doar “oroare şi revoltă” în societate, dar ar încuraja şi alte persoane să săvârşească acelaşi fapte.

    Conform motivării instanţei, lipsa unei “reacţii ferme” a sistemului judiciar şi lăsarea lui Rudeanu în libertate ar induce “perturbări grave ale disciplinei publice”, ale respectului faţă de lege, “stimulând temerea colectivă că justiţia nu este eficientă împotriva unor fapte deosebit de periculoase”.

    Poliţiştii au făcut, în 21 mai, percheziţii în Bucureşti şi Hunedoara, în dosarul în care sunt vizate cinci firme de pază, printre care şi cea a lui Andrei Rudeanu, care ar fi fost implicate în comiterea unor infracţiuni de evaziune fiscală, prin înregistrarea în contabilitate de achiziţii fictive de servicii.

    “Din investigaţii a reieşit faptul că, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei companii specializate în prestări de servicii de pază ar fi creat un circuit infracţional, format din mai multe societăţi comerciale, prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive”, se arăta într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Andrei Rudeanu şi alte persoane au fost audiaţi la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, la finalul percheziţiilor, însă numai ginerele lui Blaga a fost reţinut. Ulterior, procurorii au cerut arestarea preventivă a sa, solicitare admisă de Tribunalul Capitalei.

    Surse judiciare au declarat, în 22 mai, pentru MEDIAFAX, că numele copreşedintelui PNL Vasile Blaga apare în dosarul de evaziune fiscală în care este urmărit penal ginerele acestuia, Andrei Rudeanu, respectiv într-o declaraţie făcută în calitate de martor de către şeful firmei de pază Nei Guard, Mihai Neicu, cercetat şi el pentru acelaşi gen de fapte.

    Potrivit surselor judiciare, care citează din documente ale anchetatorilor, Mihai Neicu a dat o declaraţie ca martor în dosarul lui Andrei Ionuţ Rudeanu, în care ar fi arătat că ajutorul nemijlocit pe care el personal şi unul dintre administratorii firmei sale i l-ar fi acordat ginerelui lui Vasile Blaga şi implicit companiei sale de pază nou create a venit ca urmare a unei presupuse rugăminţi făcute de Blaga, în anul 2011, referitoare la Rudeanu.

    Sursele citate au precizat că anchetatorii redau în documente declaraţia lui Mihai Neicu: “În perioada septembrie 2010 – primăvara anului 2011, am fost solicitat de numitul Blaga Vasile la o discuţie la sediul Partidului Democrat, din municipiul Bucureşti, Aleea Modrogan. Cu ocazia acestei discuţii, acesta mi-a solicitat să-l ajut pe ginerele său, numitul Rudeanu Ionuţ, care îşi înfiinţase societatea de pază şi protecţie Axis Corporate Security, să obţină contracte de pază cu instituţii de stat şi companii private, şi să îl ajut în managementul acestei societăţi (recrutarea de personal, dotare, întocmirea documentaţiei necesare, participări la licitaţiile publice etc)”.

    Neicu le-ar mai fi spus anchetatorilor că, în urma discuţiei sale cu Blaga, s-ar fi întâlnit, chiar a doua zi, cu Andrei Rudeanu şi cu soţia acestuia, Agathe Rudeanu, la Hotelul Phoenicia din Bucureşti, pentru o discuţie legată de dezvoltarea Axis Corporate Security. După discuţii, Neicu ar fi convenit cu soţii Rudeanu ca firma acestora să îşi desfăşoare activitatea la etajul unu al clădirii, unde îşi avea sediul compania sa, Nei Guard, iar în continuare l-ar fi ajutat pe ginerele lui Blaga să obţină diverse contracte de pază, prin recomandările pe care i le-ar fi dat prin diverşi beneficiari, susţin sursele citate.

    Şeful firmei Nei Guard ar mai fi arătat, în declaraţia sa, citată de sursele judiciare: “În urma sprijinului acordat de către mine, numitul Rudeanu prin firma Axis a obţinut mai multe contracte importante de pază, respectiv cu Administraţia domeniului public şi privat sector 4 Bucureşti, Spitalul «Marie Curie» din Bucureşti, lanţul de hipermarketuri Carrefour şi altele pe care nu mi le amintesc precis”.

    O altă licitaţie la care ar fi participat şi câştigat SC Nei Guard şi Axis Corporate Security ar fi fost, conform declaraţiei lui Neicu date în faţa anchetatorilor, cea de la Administraţia Naţională a Drumurilor filiala Timişoara, pentru furnizare de servicii de pază. Neicu le-a fi spus procurorilor că, după câştigarea acestei licitaţii, a decis să-şi retragă compania din consorţiu, pentru a rămâne doar Axis Corporate Security.

    Înfiinţată în anul 2009, Axis Corporate Security este o companie care acţioneaza în domeniul securităţii private şi ai cărei specialişti sunt recrutaţi din agenţiile publice, private sau guvernamentale, scrie pe site-ul firmei.

    În 2012, firma a câştigat şi contractul de pază a unitătilor miniere din Valea Jiului, iar presa a relatat că societatea a fost sancţionată de mai multe ori de Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara, pentru că nu şi-a respectat obligaţiile faţă de angajaţii care se ocupă cu paza unităţilor miniere.

    De asemenea, firma a câştigat contracte cu Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, pentru paza unor poduri aflate în patrimoniul regiei. Urmare a criticilor la adresa lui Vasile Blaga, firma Axis Corporate Security a renunţat la contractul cu CNADNR.

    Andrei Ionuţ Rudeanu este căsătorit cu fiica lui Vasile Blaga, Agathe Cristina, din 2008.

  • MOTIVARE: Lăsarea în libertate a ginerelui lui Blaga ar crea un sentiment acut de insecuritate

    Tribunalul Bucureşti a decis, în 22 mai, arestarea preventivă a lui Andrei Rudeanu, în dosarul în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 600.000 de euro.

    Conform motivării instanţei, lipsa unei “reacţii ferme” a sistemului judiciar şi lăsarea lui Rudeanu în libertate ar induce “perturbări grave ale disciplinei publice”, ale respectului faţă de lege, “stimulând temerea colectivă că justiţia nu este eficientă împotriva unor fapte deosebit de periculoase”.

    Mai mult, arată judecătorul de drepturi şi libertăţi, cercetarea în libertate a ginerelui lui Vasile Blaga ar genera “doar oroare şi revoltă în societate” şi “un sentiment acut de insecuritate, dar şi o încurajare a altor subiecţi de a desfăşura astfel de activităţi ilicite menite să le creeze un avantaj material rapid şi uşor”.

    “Faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind pentru prima oară implicat într-un raport penal de conflict, precum şi faptul că realizează venituri licite, are familie organizată, un copil minor în întreţinere, domiciliu pe teritoriul ţării, nu poate justifica, cel puţin la acest moment, reţinerea unui grad de pericol social redus, de natură a permite luarea unei măsuri preventive mai puţin intruzive”, motivează magistratul decizia de arestare a lui Andrei Rudeanu.

    În motivarea sentinţei, judecătorul de drepturi şi libertăţi invoca şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

    “Curtea a statuat în mod constant în sensul că din cauza gravităţii deosebite şi a reacţiei publicului faţă de acestea, unele infracţiuni pot să provoace o tulburare socială de natură a justifica o detenţie provizorie, cel puţin pentru un anumit timp. Acest motiv trebuie considerat ca relevant şi suficient numai dacă este bazat pe fapte de natură să demonstreze că eliberarea acuzatului ar determina o tulburare reală a ordinii publice. În plus, privarea de libertate va continua să fie legitimă numai dacă ordinea publică va fi pe mai departe ameninţată, continuarea privării de libertate neputând fi folosită ca o anticipare a pedepsei cu închisoarea”, se arată în documentul citat.

    Fapta pe care se presupune că a săvârşit-o ginerele lui Blaga, mai notează judecătorul de drepturi şi libertăţi, este deosebit de gravă şi de natură să provoace o puternică rezonanţă în cadrul societăţii.

    “Date fiind gradul de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor – închisoarea de la nouă la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, ci şi din contextul în care fenomenul infracţional şi faptele de genul celor pentru care este cercetat inculpatul cunosc o creştere îngrijorătoare reflectată în numărul mare al cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată, natura acestora, respectiv evaziune fiscală, modalitatea concretă în care se presupune că a fost comisă, respectiv infracţiune continuată de evaziune fiscală, infracţiune cu un grad de pericol social generic ridicat, având în vedere că acest gen de infracţiuni, prin amploarea lor deosebită aduc atingere unei importante valori proteguite de legea penală, respectiv bugetul consolidat al statului precum şi relaţiile sociale prin care statul apără circuitul legal – financiar, bancar, economic, comercial şi civil, prevenind şi combătând circuitul ilegal al bunurilor, produs al unor infracţiuni grave prevăzute de lege şi concurenţa loială între comercianţi; numărul mare de acte materiale, intervalul îndelungat de timp în care se presupune că s-au derulat activităţile infracţionale, numărul mare al persoanelor ce se presupune că au participat la activitatea infracţională, modul organizat în care se presupune că au acţionat, prejudiciul creat bugetului de stat prin presupusele activităţi infracţionale, respectiv un prejudiciu în cuantum de 2.506.798 lei – aproximativ 585.244 euro, reprezentând impozit pe profit, TVA de plată şi impozit pe dividende, precum şi rezonanţa puternică pe care o produc în rândul societăţii infracţiunile de evaziune fiscală”, subliniază magistratul.

    Instanţa a admis, în 22 mai, cererea procurorilor Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, de arestare a lui Andrei Ionuţ Rudeanu.

    Decizia Tribunalului Bucureşti poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va decide definitiv dacă Andrei Rudeanu rămâne în arest sau va fi cercetat în arest la domiciliu ori sub control judiciar.

    Poliţiştii au făcut, în 21 mai, percheziţii în Bucureşti şi Hunedoara, în dosarul în care sunt vizate cinci firme de pază, printre care şi cea a lui Andrei Rudeanu, care ar fi fost implicate în comiterea unor infracţiuni de evaziune fiscală, prin înregistrarea în contabilitate de achiziţii fictive de servicii.

    “Din investigaţii a reieşit faptul că, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei companii specializate în prestări de servicii de pază ar fi creat un circuit infracţional, format din mai multe societăţi comerciale, prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive”, se arăta într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Andrei Rudeanu şi alte persoane au fost audiaţi la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, la finalul percheziţiilor, însă numai ginerele lui Blaga a fost reţinut. Ulterior, procurorii au cerut arestarea preventivă a sa, solicitare admisă de Tribunalul Capitalei.

    Surse judiciare au declarat, în 22 mai, pentru MEDIAFAX, că numele copreşedintelui PNL Vasile Blaga apare în dosarul de evaziune fiscală în care este urmărit penal ginerele acestuia, Andrei Rudeanu, respectiv într-o declaraţie făcută în calitate de martor de către şeful firmei de pază Nei Guard, Mihai Neicu, cercetat şi el pentru acelaşi gen de fapte.

    Potrivit surselor judiciare, care citează din documente ale anchetatorilor, Mihai Neicu a dat o declaraţie ca martor în dosarul lui Andrei Ionuţ Rudeanu, în care ar fi arătat că ajutorul nemijlocit pe care el personal şi unul dintre administratorii firmei sale i l-ar fi acordat ginerelui lui Vasile Blaga şi implicit companiei sale de pază nou create a venit ca urmare a unei presupuse rugăminţi făcute de Blaga, în anul 2011, referitoare la Rudeanu.

    Sursele citate au precizat că anchetatorii redau în documente declaraţia lui Mihai Neicu: “În perioada septembrie 2010 – primăvara anului 2011, am fost solicitat de numitul Blaga Vasile la o discuţie la sediul Partidului Democrat, din municipiul Bucureşti, Aleea Modrogan. Cu ocazia acestei discuţii, acesta mi-a solicitat să-l ajut pe ginerele său, numitul Rudeanu Ionuţ, care îşi înfiinţase societatea de pază şi protecţie Axis Corporate Security, să obţină contracte de pază cu instituţii de stat şi companii private, şi să îl ajut în managementul acestei societăţi (recrutarea de personal, dotare, întocmirea documentaţiei necesare, participări la licitaţiile publice etc)”.

    Neicu le-ar mai fi spus anchetatorilor că, în urma discuţiei sale cu Blaga, s-ar fi întâlnit, chiar a doua zi, cu Andrei Rudeanu şi cu soţia acestuia, Agathe Rudeanu, la Hotelul Phoenicia din Bucureşti, pentru o discuţie legată de dezvoltarea Axis Corporate Security. După discuţii, Neicu ar fi convenit cu soţii Rudeanu ca firma acestora să îşi desfăşoare activitatea la etajul unu al clădirii, unde îşi avea sediul compania sa, Nei Guard, iar în continuare l-ar fi ajutat pe ginerele lui Blaga să obţină diverse contracte de pază, prin recomandările pe care i le-ar fi dat prin diverşi beneficiari, susţin sursele citate.

    Şeful firmei Nei Guard ar mai fi arătat, în declaraţia sa, citată de sursele judiciare: “În urma sprijinului acordat de către mine, numitul Rudeanu prin firma Axis a obţinut mai multe contracte importante de pază, respectiv cu Administraţia domeniului public şi privat sector 4 Bucureşti, Spitalul «Marie Curie» din Bucureşti, lanţul de hipermarketuri Carrefour şi altele pe care nu mi le amintesc precis”.

    O altă licitaţie la care ar fi participat şi câştigat SC Nei Guard şi Axis Corporate Security ar fi fost, conform declaraţiei lui Neicu date în faţa anchetatorilor, cea de la Administraţia Naţională a Drumurilor filiala Timişoara, pentru furnizare de servicii de pază. Neicu le-a fi spus procurorilor că, după câştigarea acestei licitaţii, a decis să-şi retragă compania din consorţiu, pentru a rămâne doar Axis Corporate Security.

    Înfiinţată în anul 2009, Axis Corporate Security este o companie care acţioneaza în domeniul securităţii private şi ai cărei specialişti sunt recrutaţi din agenţiile publice, private sau guvernamentale, scrie pe site-ul firmei.

    În 2012, firma a câştigat şi contractul de pază a unitătilor miniere din Valea Jiului, iar presa a relatat că societatea a fost sancţionată de mai multe ori de Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara, pentru că nu şi-a respectat obligaţiile faţă de angajaţii care se ocupă cu paza unităţilor miniere.

    De asemenea, firma a câştigat contracte cu Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, pentru paza unor poduri aflate în patrimoniul regiei. Urmare a criticilor la adresa lui Vasile Blaga, firma Axis Corporate Security a renunţat la contractul cu CNADNR.

    Andrei Ionuţ Rudeanu este căsătorit cu fiica lui Vasile Blaga, Agathe Cristina, din 2008.

  • REACŢIA lui Blaga după declaraţiile lui Vâlcov la adresa sa: Probabil vrea să scape, ca şi alţii, de pedeapsă

    ”Nu i-am cerut domnului Vâlcov, aşa cum am declarat şi ieri, şi nimănui , de altfel, în ţara asta, să acorde cuiva vreun contract, nici pentru firma Tehnologica nici pentru o altă firmă. Niciodată. Nu aveam niciun motiv să îi spun lucrurile astea. Domnul Vâlcov, cred că iniţial, ca să îşi rezolve problemele faţă de subordonaţi, probabil că a făcut astfel de declaraţii acolo, dar repet, niciodată nu am fost implicat în atribuirea unui contract pentru firme, nu am fost la sediului partidului să îi spun să dea contracte formei Tehnologica. Probabil vrea să scape, ca şi alţii de pedeapsă, sau o parte din pedeapsă”, a declarat Vasile Blaga, la sediul PNL, unde liberalii se întâlnesc pentru a finaliza programul de guvernare si statutul, în perspectiva Consiliului Naţional care va avea loc sâmbătă la Piteşti.

    Copreşedintele PNL a explicat că nici nu putea să discute în 2009 cu Vâlcov despre contractări din 2010.

    ”Eu în 2009 am fost la Ministerul Dezvoltării, şi nici măcar nu era pe Ministerul Dezvoltării proiectul respectiv, ci pe Mediu”, a mai explicat Blaga.

    Despre afirmaţiile lui Theodor Berna, Vasile Blaga a spus că acesta ar fi declarat că a discutat cu ”doi colegi din eşalonul doi, domnul Liga şi domnul Popescu”.

    ”Domnul Liga şi domnul Popescu nu au venit niciodată la mine să mă roage sau să îmi sugereze să intervin în favoarea firmei Tehnologica”, a precizat Vasile Blaga, menţionând că ” fiica sa nu îl cunoaşte pe Berna şi nu s-a întâlnit niciodată cu el”.

    ”Cum să controlez firma asta? E firma domnului Berna, sau a cui o fi, cu vine o fi asociat”, a mai spus Blaga, precizând că Theodor Berna nu era sponsor la partid.

    Numele lui Vasile Blaga apare pomenit de martori şi inculpaţi în dosarul de corupţie al lui Darius Vâlcov legat de o presupusă implicare a acestuia în legătură cu modul în care societatea lui Theodor Berna, Tehnologica Radion, ar fi câştigat contracte, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

    Anchetatorii DNA redau în rechizitoriul prin care l-au deferit justiţiei pe Darius Vâlcov modalităţile nelegale prin care societatea Tehnologica Radion a câştigat o serie de contracte în defavoarea altor societăţii participante la licitaţii, deşi acestea din urmă îndeplineau condiţiile în vreme ce Tehnologica Radion, nu.

    “Astfel, după părerea martorului, Tehnologica Radion în asociere cu Riloval SL Spania nu ar fi trebuit să câştige această licitaţie, având un preţ de ofertă ridicat, clasându-se pe locul 7 din 9 participanţi, nu dispunea de specialişti şi nici de experienţă în domeniu. Sub acelaşi aspect al atribuirii lucrărilor către Tehnologica Radion, reprezentantul Biff International şi participant la licitaţiile pentru lucrările Slatina, Scorniceşti-Potcoava şi Drăgăneşti-Piatra Olt, a declarat că Tehnologica Radion nu a îndeplinit criteriile pentru a câştiga cele trei licitaţii şi că, după procedura licitaţiilor şi epuizarea căilor de atac în instanţă, a discutat personal cu Darius Vâlcov în biroul acestuia care i-a spus că nu va putea să execute lucrările, întrucât licitaţiile trebuiau câştigate de «Tehnologica Radion., firmă care este controlată de domnul Vasile Blaga, prin fiica acestuia».”, se arată în documentul citat.

    Potrivit sursei citate, în perioada de soluţionare a contestaţiilor depuse de ceilalţi participanţi la licitaţii, martorul Theodor Berna s-a întâlnit cu Darius Vâlcov la sediul Tehnologica Radion, cu prilejul acestei întâlniri inculpatul asigurându-l că “nu sunt motive de îngrijorare, contestaţiile urmând a fi soluţionate în favoarea sa”.

    În continuare anchetatorii DNA prezintă susţinerile martorilor şi inculpaţilor din accest dosar cu privire la o pretinsă intervenţie a lui Vasile Blaga în modalitatea de câştigare a licitaţiilor de societatea Tehnologica Radion.

    “….(faptul că) atribuirea lucrărilor către Tehnologica Radion a fost determinată de intervenţia lui Vasile Blaga a fost confirmată de însuşi inculpatul Darius Vâlcov şi de inculpatul Florin Minel Prina”, se arată în rechizitoriu.

    Astfel, Darius Vâlcov le-ar fi declarat anchetatorilor că în anul 2009 a fost chemat de Vasile Blaga la sediul central al Partidului Democrat Liberal iar acesta i-a spus, confidenţial, că ştie că în Olt se va licita pentru nişte lucrări de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare, transmiţându-i, fără echivoc, că alocarea în viitor a fondurilor pentru unele lucrări la Primăria Slatina se va face sub condiţia ca Tehnologica Radion să câştige licitaţiile.

    Prin urmare, spun procurorii, inculpatul trebuia să intervină pentru anularea licitaţiilor, scopul urmărit fiind acela ca Tehnologica Radion, prin reprezentantul său, Theodor Berna, să câştige toate cele trei licitaţii.

    “În justificarea interesului manifestat de Vasile Blaga, Darius Vâlcov a arătat că avea cunoştinţă că Theodor Berna a fost consilier personal al preşedintelui României, că Tehnologica Radion era condusă «din umbră» de către greii PDL de la acea vreme, «printre care se afla şi domnul Vasile Blaga»”, se mai spune în documentul anchetatorilor.

    Totodată, se arată în rechizitoriu, cu prilejul testării poligraf la întrebarea “Minţi atunci când susţii că Vasile Blaga este cel care te-a pus în legătură cu Theordor Berna?”, Darius Vâlcov a răspuns “Nu”, iar răspunsul său nu a provocat modificări specifice comportamentului simulat.

    În contextul întâlnirii din 2009, Darius Vâlcov a primit de la Vasile Blaga numărul de telefon al lui Berna, liderul PDL spunându-i să-l contacteze că este aşteptat. Astfel, l-a sunat pe Berna şi s-a întâlnit cu acesta la sediul Tehnologica Radion, unde s-au purtat discuţii despre posibilităţile tehnice şi financiare ale societăţii, martorul lăsându-l să înţeleagă că ştie “cine este şi din partea cui vine”, se mai spune în rechizitoriu.

    În perioada 2009 – 2010, în cadrul unor întâlniri regulate cu Vasile Blaga, atât la partid, cât şi în Slatina, cu ocazia unor vizite la blocurile care erau reabilitate şi cu ocazia inaugurării unora dintre ele, acesta s-ar fi interesat permanent de Tehnologica Radion.

    Inculpatul a declarat că, despre solicitarea lui Vasile Blaga de a sprijini câştigarea licitaţiilor, i-a relatat şi administratorului public de la acea dată, Florin Minel Prina, aspect confirmat de acesta din urmă.

    Astfel, Prina a declarat atât cu prilejul audierii, cât şi cu prilejul confruntării cu inculpatul Darius Vâlcov, că în anul 2009 acesta i-a spus că Theodor Berna este reprezentantul lui Vasile Blaga şi că trebuie să ajute Tehnologica Radion să câştige licitaţiile la Compania de Apă Olt, se mai arată în documentul citat.

    Anchetatorii arată că astfel “rezultă acceptarea de către inculpatul Darius Vâlcov a propunerii de a-şi exercita influenţa reală – ce decurgea din calitatea de primar al municipiului Slatina şi de preşedinte al organizaţiei PDL Olt – pe lângă membrii comisiei de licitaţie din cadrul autorităţii contractante Compania de Apă Olt, respectiv pe lângă persoanele din cadrul Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor în legătură cu respingerea contestaţiilor formulate de ceilalţi participanţi la licitaţie, exercitarea influenţei fiind justificată de condiţionarea de către Vasile Blaga – secretar general al PDL şi ministru în funcţie în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale la data respectivă – a atribuirii fondurilor pentru Primăria Slatina, în schimbul sprijinirii Stehnologica Radion să câştige licitaţiile pentru reabilitarea şi extinderea lucrărilor reţelelor de apă şi canalizare”.

    Darius Vâlcov, aflat în arest preventiv, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupa de acesta, de primar, senator şi ministru.

    În acelaşi dosar, procurorii DNA l-au trimis în judecată, în stare de arest la domiciliu, pe Minel Florin Prina, fost primar al municipiului Slatina, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la spălare de bani.

    Omul de afaceri Lucian Petruţ Şuşală va fi judecat pentru complicitate la trafic de influenţă, complicitate la spălare de bani şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    De asemenea, Petre Bogdan Timofte şi Constantin Cristian Tomescu au fost trimişi în judecată, cu măsura controlului judiciar, aceştia fiind acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Potrivit rechizitoriului trimis instanţei, în 2009, administratorul unei societăţi comerciale i-a cerut lui Darius Vâlcov, care atunci era primar al municipiului Slatina, să intervină la factori de decizie de la SC Compania de Apă Olt SA, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective din Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti. În schimbul intervenţiei sale, omul de afaceri i-ar fi promis lui Darius Vâlcov că îi dă 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA) din contractele de execuţie a lucrărilor.

    Darius Vâlcov mai este acuzat că, în perioada aprilie-decembrie 2011, a primit de la omul de afaceri, prin intermediul fostului primar Minel Florin Prina, suma totală de 2,5 milioane de lei, în cinci tranşe a câte 500.000 de lei, banii fiind daţi lui Prina, în municipiul Slatina.

    Vâlcov ar mai fi primit, în perioada 2012- 2013, de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 de lei.

    Darius Vâlcov mai este acuzat şi că, începând din 2011, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţine în fapt şi pe care le administrează, prin interpuşi, obţinând astfel foloase de 2.272.200 de lei.

    Potrivit anchetatorilor, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei.

    Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii au pus sechestru asigurător pe trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 de lei, 172 de opere de artă, în valoare de 2.558.658 de lei, 63.010 de lire sterline, 290.334 de euro şi 73.077 de dolari. De asemenea, a fost instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 de dolari, 1.322.950 de lei şi 600.000 de lei.

    “Toate aceste bunuri şi sume de bani au ajuns în posesia inculpatului Vâlcov Darius Bogdan, cu excepţia sumei de 600.000 lei care a rămas în contul unei societăţi comerciale”, au precizat anchetatorii.

    Darius Vâlcov a stat în arest la domiciliu din 26 martie până în 2 aprilie, când a fost arestat preventiv.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie. În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

     

  • Blaga: M-au deranjat discuţiile din stenograme, e un moment peste care va trebui să trecem

    Întrebat dacă l-au deranjat discuţiile de la Bistriţa, Blaga a răspuns afirmativ.

    “Eu am pus foarte mult suflet şi domnul Iohannis, Crin Antonescu, în care cred foarte mult, PNL nou, şi nu mi-a făcut nicio plăcere să citesc, pentru că de auzit nu am auzit stenogramele respective. Mă bucură că, chiar şi în acel context, au apreciat aportul PDL”, a declarat Blaga.

    El a adăugat că ”este un moment peste care va trebui să trecem şi să învăţăm cu toţii din el pentru că acest proiect este extrem de important – noul PNL.

    Copreşedintele PNL nu a dorit să precizeze ce anume s-a discutat cu liberalul Teodor Atanasiu, care apare în stenogramele de la Bistriţa, adăugând că ”rolul unui copreşedinte este să fie mult mai înţelept decât alţii”.

    Întrebat dacă a cerut sancţionarea lui Atanasiu, Blaga a spus că acesta s-a sancţionat singur, prin faptul că a trebuit să dea explicaţii în partid.

    Stenograme ale unor discuţii între lideri ai vechiului PNL, care au avut loc la Bistriţia şi în care sunt exprimate critici la adresa partenerilor din fostul PDL au fost publicate la sfârşitul săptămânii de un site.

    “Noi fără PD nu câştigam preşedintele. Ne-am ţinut de nas şi am făcut un compromis. Altfel nu se putea. Vă mai spun un lucru. Am făcut un lucru, eu zic deştept, chiar dacă în Bistriţa e puţin altfel. Un lucru deştept de ce? Noi am făcut o fuziune paritară, în care noi am dat numele partidului, sigla partidului, candidatul la Preşedinţie al partidului şi ei ne-au dat sediul, locaţia în care să funcţionăm. Gândiţi-vă că avem 28 de judeţe în care noi conducem în fuziunea asta paritară. Mai mult de atât nu puteam obţine. Eu vă spun că le-am dat şi iluzia că o să aibă prim-ministru. N-o să-l mai aibă. Vă dau în scris că nu o să-l aibă!”, spune în discuţii , conform stiripesurse.ro, prim-vicepreşedintele PNL Teodor Atanasiu.

    La discuţiile redate în stenograme au participat şi co-preşedintele PNL Alina Gorghiu, precum şi secretarul general al PNL Marian Petrache.

  • PNL a decis ca fiecare organizaţie judeţeană să cotizeze cu 9.000 de lei, pe lună, la partid

    ”Am stabilit prin vot unanim, am impresia că a fost o singură abţinere, că organizaţiile judeţene ale PNL vor contribui, financiar, pentru susţinerea eforturilor şi funcţionării partidului, lunar, cu 9.000 de lei”, a spus Blaga, la finalul şedinţei BPN.

    Blaga a mai declarat că cercetările pe luna martie arată că partidul este aproape de 50%, spre deosebire de alianţa aflată la guvernare, care este în jur de 30%.

    ”Am luat judeţ cu judeţ, constituirea Birourilor Executive, şi lucrurile merg, trebuie să recunoaştem, mult mai bine decât ne aşteptam. Sunt mai puţine judeţe decât degetele la o mână în care încă sunt unele discuţii, dar nu de netrecut. Le vom rezolva pas cu pas, implicându-se comisia de unificare, cum se prevede în protocolul de fuziune”, a mai arătat Vasile Blaga.

    El a precizat că în şedinţa BPN s-a stabilit ca preşedinţii celor mai importante două organizaţii, Organizaţia de Femei şi cea de Tineret din cele două partide, să participe la toate nivelurile Consiliilor Executive, cu drept de vot, nu doar consultativ, cum a fost până acum.

    De asemenea, s-a decis, la propunerea lui Mircea Ionescu Quintus, ca şedinţele BPN să aibă loc lunar şi ori de câte ori va fi nevoie de acum înainte, potrivit lui Vasile Blaga.

  • Blaga, despre denunţul lui Cocoş: Nu am, nici eu nici partidul, implicare în afacerea Microsoft

    Blaga a fost întrebat cum vede faptul că a apărut un al doilea denunţ care face referire la numele său în dosarul Microsoft, cel al lui Dorin Cocoş.

    ”Personal nu am nici eu, nici partidul nici cea mai mică implicare în ceea ce denumiţi afacerea Microsoft, niciunul, de niciun fel. Dacă cineva are întrebări, când va avea, dacă procurorii vor dori lămuriri ca orice cetăţean al acestei ţări mă voi prezenta fără probleme. Nu m-a întrebat niciun procuror nimic”, a declarat Blaga.

    Omul de afaceri Dorin Cocoş a făcut un denunţ în dosarul Microsoft în care a inclus relatări privindu-l pe Vasile Blaga, dar nu a făcut nicio referire la Elena Udrea, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Sursele citate nu au precizat care sunt persoanele nominalizate de Cocoş, în schimb au menţionat că firul mărturisilor acestuia duce până la Vasile Blaga.

    Aceleaşi surse au spus că Dorin Cocoş nu a făcut nicio referire în denunţul său la adresa fostei sale soţii Elena Udrea.

    Instanţa supremă a rămas, vineri, în pronunţare cu privire la propunerea anchetatorilor DNA privind măsurile preventive vizându-i pe Dorin Cocoş, Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae, în dosarul Microsoft.

     

  • Incident la sediul PNL: O persoană invalidă i-a cerut lui Blaga certificatul de revoluţionar – VIDEO

    În timpul şedinţei săptămânale a liderilor PNL a intrat în sediul formaţiunii o persoană invalidă, într-un scaun cu rotile, care s-a recomandat a fi revoluţionarul Gheorghe Zainea. Acesta striga în sediul PNL, la o portavoce, numele liderilor PNL.

    La finalul reuniunii, revoluţionarul a susţinut că a fost împins cu căruţul pe scările din interiorul clădirii, el fiind însoţit de o altă persoană despre care a afirmat că este fiul său.

    Ulterior, la sediul PNL a ajuns un echipaj de poliţie, revoluţionarul spunându-le agenţilor că a dorit să discute cu Vasile Blaga şi Alina Gorghiu.

    ”Am venit să-i spun domnului Blaga să predea certificatul de revoluţionar (…) Ştiu că nu este revoluţionar şi posedă un certificat de revoluţionar, să-i spun să predea acel certificat. Şi să-i spun doamnei preşedintă Gorghiu să nu mai spună la televizor că ei vor să preia puterea, să-i spun «Dom’le, vrem să facem bine României». Şi s-au deranjat foarte tare că de ce le atrag atenţia şi vorbesc aşa”, le-a spus Zainea poliţiştilor.

    El l-a acuzat pe Blaga că ar fi făcut ”semn” unei alte persoane, care l-ar fi aruncat pe scări, de faţă cu liderul PNL.

    Totodată, el a cerut să fie văzut de un doctor, precizând că este operat la coloana vertebrală şi îi sângerează operaţia.

    Ulterior, la sediul partidului a ajuns o ambulanţă care l-a ridicat pe revoluţionar.

  • Blaga: Nu va fi cazul revenirii lui Băsescu în partid, şi-a exprimat clar opţiunea

    Întrebat dacă există vreo şansă ca preşedintele Traian Băsescu să revină în noul PNL, Blaga a răspuns: “Şi oameni mai maturi spun lucruri trăznite”.

    “Evident, în statutele, şi în cel vechi şi în cel nou, există prevederea că preşedinţii în funcţie, dacă sunt membri de partid, pot reveni în conducerea partidului. Nu va fi cazul preşedintelui Traian Băsescu, pentru că dânsul şi-a exprimat clar opţiunea, foarte clar şi-a exprimat: Adio PDL, aşa e viaţa“, a adăugat Blaga.

    Întrebat dacă l-ar primi pe Traian Băsescu în PDL dacă acesta ar face o cerere în acest sens, Vasile Blaga a răspuns: “Îl vedeţi dumneavoastră pe domnul preşedinte Traian Băsescu făcând astfel de cerere? Şi eu nu văd ce organizaţie l-ar primi”.

    Legat de posibilitatea ca membri ai PDL să fie prezenţi, duminică, la poarta Palatului Cotroceni, atunci când Traian Băsescu va preda ştafeta lui Klaus Iohannis, Blaga a precizat: “Nu cred, eu nu cred, lumea e liberă”.

    Blaga a vorbit şi despre bilanţul celor 10 ani de preşedinţie a lui Traian Băsescu, arătând că îi place să rămână cu amintiri plăcute despre oamenii cu care a colaborat şi că acesta a fost preşedintele de care România a avut nevoie şi că nimeni nu-i poate contesta meritele.

    “Eu cred că cel mai important lucru, cel mai indicat este ca românii să răspundă la această întrebare. Traian Băsescu a venit la conducerea românilor la sfârşitul anului 2004 şi a fost preşedintele de care România a avut nevoie. Să nu-i uităm meritele. Mie îmi place să rămân cu amintiri plăcute despre oamenii cu care am colaborat. Parcursul nostru euroatlantic a fost susţinut cu tărie de acest preşedinte şi mulţumim pentru asta, a fost foarte ferm de multe ori, uneori extrem de ferm cum este cazul retragerii noastre din Irak şi alte lucruri de acest gen (…). Nimeni nu-i poate contesta meritele în privinţa independenţei justiţiei, modernizarea acestei instituţii importante”, a spus Blaga.