BusinessMagazin

Tag: bistrita

  • Câţi bani a făcut în trei zile restaurantul românesc care „se bate” cu McDonald’s şi KFC

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan a redeschis de curând unitatea din centrul comercial Mega Mall Bucureşti, cu o investiţie de aproximativ 110.000 euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    În primele trei zile de la inaugurare, s-au înregistrat vânzări în valoare de circa 10.200 euro şi un trafic de 1.679 de clienţi, după cum reiese din infrormaţiile trimise de companie.

    Reprezentanţii Spartan au ca ţintă o creştere a vânzărilor cu circa 40% în al doilea semestru (S2) din 2018, faţă de aceeaşi perioadă din 2017.

    „Avem planuri mari pentru această unitate şi cred că pentru a avea succes, foarte importantă este respectarea principiilor francizei. Experienţa pe care am acumulat-o în cei doi ani de când mă ocup de restaurantul Spartan din Cora Pantelimon, cred că mă va ajuta extrem de mult să aduc această unitate acolo unde ne dorim, în termeni de profitabilitate, în cel mai scurt timp”, a declarat Răzvan Nanuş, Director General al Rerum Food S.R.L., companie prin intermediul căreia a obţinut franciza Spartan.

    Restaurantul ocupă o suprafaţă de 60 de metri pătraţi în zona de food-court a centrului comercial, în apropierea restaurantului KFC.

    Proiectele francizatului Spartan care a preluat restaurantul din Mega Mall includ deschiderea unei noi unităţi în Bucureşti, în cursul acestui an, în hypermaketul Carrefour Orhideea, precum şi inaugurarea primei unităţi stradale din capitală.

    „În afară de toate marile centre comerciale, ne dorim să ne extindem şi la nivel de unităţi stradale în Bucureşti. Din punct de vedere al rentabilităţii, într-un oraş care prezintă caracteristicile Bucureştiului, putem deschide maximum 20 – 25 de restaurante, dar mai avem până acolo. Avem în plan inaugurarea primului restaurant stradal în circa un an, iar acum ne concentrăm foarte mult pe alegerea celei mai bune zone”, a punctat Ştefan Mandachi, CEO al Strong MND S.R.L., compania deţinătoare a francizei Spartan.

    Spartan a înregistrat la nivelul întregului grup, restaurante proprii şi restaurante francizate, o creştere a cifrei de afaceri cu peste 24%, faţă de S1 2017. Cifra de afaceri raportată la nivelul anului trecut este de 20 milioane de euro, mai mare cu 52% faţă de 2016, când s-a situat la 14 milioane de euro. În 2018 sunt planificate, la nivel naţional, deschideri în toate oraşele în care nu există încă nicio unitate marca Spartan: Sibiu, Oradea, Bistriţa, Satu Mare, Roman.

    Răzvan Nanuş, omul de afaceri care a preluat franciza Spartan din Mega Mall, are 33 de ani şi o experienţă de şapte ani pe piaţa restaurantelor de tip fast-food. Înainte de a prelua franciza pentru unitatea Spartan din Cora Pantelimon, în august 2016, a fost Director de Dezvoltare în cadrul S.C. Strong MND Corporation. În prezent, este şi partener pe partea de dezvoltare pentru platforma de francize francizelacheie.ro.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 39 de restaurante, dintre care 15 sunt restaurante proprii şi alte 24 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 22 de oraşe din ţară: Suceava, Alba Iulia, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti,
    Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ, Constanţa, Bacău şi Bistriţa.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) în 2017 este de 20 milioane de euro. În cele 15 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate 240 de persoane, iar în total, în toate cele 39 de unităţi lucrează peste 600 de oameni.

     

     

  • SMINTEALĂ: Cireşi înfăşuraţi cu sârmă ghimpată să nu poată mânca copiii fructele

    Fiecare bloc îşi are trăzniţii lui. Dar pe Mesteacănului, locatarii au parte de ceva special, vecini care mai bine ar vedea copii sfâşiaţi de sârmă ghimpată dacă ar îndrăzni să râvnească la cireşe.
     
    Ieri dimineaţă, locatarii din zonă s-au trezit că cireşul din curtea blocului a fost înfăşurat temeinic cu câţiva metri de sârmă ghimpată, care, fără îndoială, vor ţine departe orice copil care ar îndrăzni să poftească la fructe.
     
    Anul trecut, acelaşi/aceiaşi vecini care apără cireşul de copiii pofticioşi i-au tăiat crengile, să nu poată copiii să ajungă la ele. Se pare că metoda n-a prea dat roade, aşa că anul acesta s-a trecut la faza pe sârmă ghimpată. Cu siguranţă nimeni nu se va putea atinge de cireş, astfel că fructele se vor usca în pom, care a devenit astfel unul ornamental.
     
    Mai multe detalii, pe Bistriţeanul.

  • SMINTEALĂ: Cireşi înfăşuraţi cu sârmă ghimpată să nu poată mânca copiii fructele

    Fiecare bloc îşi are trăzniţii lui. Dar pe Mesteacănului, locatarii au parte de ceva special, vecini care mai bine ar vedea copii sfâşiaţi de sârmă ghimpată dacă ar îndrăzni să râvnească la cireşe.
     
    Ieri dimineaţă, locatarii din zonă s-au trezit că cireşul din curtea blocului a fost înfăşurat temeinic cu câţiva metri de sârmă ghimpată, care, fără îndoială, vor ţine departe orice copil care ar îndrăzni să poftească la fructe.
     
    Anul trecut, acelaşi/aceiaşi vecini care apără cireşul de copiii pofticioşi i-au tăiat crengile, să nu poată copiii să ajungă la ele. Se pare că metoda n-a prea dat roade, aşa că anul acesta s-a trecut la faza pe sârmă ghimpată. Cu siguranţă nimeni nu se va putea atinge de cireş, astfel că fructele se vor usca în pom, care a devenit astfel unul ornamental.
     
    Mai multe detalii, pe Bistriţeanul.

  • Liceul unde elevii fac profit din munca lor şi fondul şcolii a devenit o amintire

    Liceul Agricol din Beclean este un adevărat model pentru învăţământul românesc, elevii învăţând practic că agricultura poate fi una profitabilă dacă este făcută ca la carte, cu soiuri bune şi tehnologii moderne.

    De aproape cinci ani de când conducerea Liceului Agricol din Beclean a fost preluată de Florin Magdea, un tânăr profesor de biologie pasionat de agricultură, cei peste 400 de elevi au învăţat că agricultura este profitabilă. Florin Magdea a învăţat din familie că din agricultură se pot face bani frumoşi, aşa că a reuşit, în scurt timp după ce a ajuns la conducerea liceului agricol, să obţină venituri importante din agricultura făcută cu cap şi cu ultimele tehnologii în domeniu, cu răsaduri şi soiuri bune.

    Suma care intră anual în conturile şcolii creşte semnificativ, apropiindu-se deja de 30.000 de lei, bani pe care elevii şi profesorii îi fac de pe terenurile liceului.

    “Pasiunea pentru agricultură vine din familie, tata a fost inginer horticultor, unul dintre cei mai buni din judeţ în special pe partea din legumicultură, iar tradiţia continuă în familie şi fratele meu este inginer horticultor. Cum a fost posibil să ajungem aici? Cu muncă foarte, foarte multă muncă şi cu un colectiv sudat, iar rezultatele sunt pe măsură. Fiind un liceu cu profil agricol, printre puţinele care au mai rămas în ţară, pe lângă orele de curs avem foarte multă activitate.

    Avem un lot şcolar de aproximativ 10 hectare pe care de cel puţin cinci ani de zile se lucrează exemplar şi cu rezultate foarte bune. Colaborăm cu firme foarte mari de profil din ţară şi din străinătate care ne asigură în mare parte, pentru lotul şcolar, sămânţa, gratuit, pentru a face loturi experimentale pentru ei şi cu rezultate foarte bune. Pe de altă parte, în incinta şcolii avem o jumătate de hectar de teren în care avem înfiinţată o livadă care a intrat pe rod de anul trecut, avem solarii, parcele pentru legume şi încercăm pe cât se poate să facem totul cât se poate de ecologic”, a povestit pentru MEDIAFAX directorul Liceului Agricol din Beclean, Florin Magdea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un business la care probabil nu v-aţi gandit că este aşa profitabil. Doi antreprenori din Bistriţa fac 28 de milioane de euro

    „Anul trecut a fost bun, am avut o creştere de circa 20% a cifrei de afaceri şi de 40% a profitului. Însă, pentru anul acesta nu ne putem face niciun plan. 2018 este cel mai imprevizibil an, nu ştim ce decizii va lua Guvernul în acest an. În principiu, vrem să ne stabilizăm businessul în acest an la aceeaşi valoare de anul trecut“, a declarat pentru ZF Călin Oniţă, directorul general şi asociat în cadrul RCB Electro 97.

    El afirmă că businessul companiei este strâns legat de evoluţia cuprului pe bursă. RCB Electro 97 este specializată în fabri­carea şi distribuţia de conductoare şi cabluri izolate. Acti­vita­tea de producţie se desfăşoară în două gale, având suprafeţe de circa 2.500 de metri pătraţi, conform datelor de pe site-ul companiei. De asemenea, compania mai are un depozit de materii prime şi produse finite de aproximativ 2.500 de metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rachete Himars, transportoare 8X8 Piranha 5 şi avioane F16, în dotarea Armatei Române din acest an

    Armata Română va avea, din acest an, rachete Himars, transportoare 8X8 Piranha 5, avioane noi F16, baterii pentru apărarea de coastă pentru Marina Română, dar şi transportoare amfibii, în paralel fiind declanşate proceduri de licitaţie pentru construcţia celor patru corvete multifuncţionale, dar şi de achiziţie a 36 de avioane supersonice F16, a anunţat, vineri, ministrul Apărării, Mihai Fifor, la Brigada 81 Mecanizată din Bistriţa.

    “Am început anul cu dreptul. Am semnat contractul pentru rachetele Himars, care reprezintă programul major de înzestrare a Armatei Române. Ieri (joi – n.r.) am lansat procedura specifică pentru construcţia celor patru corvete multifuncţionale care se vor produce într-un şantier naval din România, prin transfer tehnologic, iar cu offset-ul de la cele patru corvete se vor moderniza cele două fregate pe care Marina Română le are de modernizat. Mai mult decât atât, anul acesta vom achiziţiona al doilea sistem Patriot, aşa cum este semnat cu Guvernul Statelor Unite. Anul acesta se livrează primele transportoare 8X8 Piranha 5. Tot anul acesta avem programate bateriile de coastă pentru Marina Română. Facem paşi înainte şi sperăm să ne încadrăm în calendarul pe care l-am propus pentru modernizarea armatei”, a Mihai Fifor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se fac angajări în ARMATĂ. Fifor anunţă că 6.400 de posturi au fost deblocate în Armata Română. Ce categorii de angajaţi caută MApN

    Mihai Fifor a spus, într-o conferinţă de presă susţinută la Brigada 81 Mecanizată din Bistriţa, că a fost aprobat în Guvern un memorandum pentru deblocarea a 6.400 de posturi în Armată şi că în scurt timp urmează să aibă loc încadrările.

    Armata vrea să angajeze şi 400 de medici şi 50 de psihologi.

    “Încadrările pe care dorim să le facem în perioada imediat următoare sunt funcţii de toate tipurile, de toate categoriile: şi soldaţi, şi subofiţeri, şi maiştri militari şi ofiţeri. Sunt 400 de posturi de medici pe care dorim să-i încadrăm, în jur de 50 de posturi de psihologi pe care dorim să-i încadrăm în Armata Română. Salariile medicilor din armată sunt la fel de mari ca şi cele din sistemul de sănătate. Încercăm, într-un termen relativ scurt, să putem încadra aceste funcţii astfel încât să acoperim un gol destul de mare lăsat de plecarea, anul trecut, a aproximativ 8.000 de oameni din Armată. Nu putem să rezolvăm totul deodată, avem un buget foarte bun, mai bun decât anul trecut pentru că în România a fost creştere economică şi 2% din Produsul Intern Brut reprezintă o sumă considerabil mai mare. Am pornit anul cu dreptul”, a afirmat Fifor.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Cea mai norocoasă tânără din România. Cu o pasiune ieşită din comun este aproape de un record mondial – GALERIE FOTO

    Încă de mică, Andreea Reman a avut o pasiune ieşită din tiparele clasice: căuta trifoi cu patru foi oriunde ajungea.Pasiunea pentru inedita plantă i-a insuflat-o bunica, care purta tot timpul la pălărie “norocul” – un trifoi cu patru foi.

    “În copilăria mea, bunica mergea la muncile campului, ca tot omul de la ţară şi avea mereu în clop, seara când se întorcea, câte un trifoi cu patru foi. Întodeauna întrebam <buni, de unde ai trifoiul cu patru foi?>.

    Normal, răspunsul veşnic era: <pe toate şanţurile sunt trifoi cu patru foi, dar nu-i caută nimeni>. Din ambiţie m-am aşezat pe şanţ, în faţa porţii şi am căutat trifoi cu patru foi şi am căutat până am găsit. De atunci nu m-am oprit din căutat şi în doresc foarte mult să dobor recordul modial cu colecţia mea. Este un record foarte mare şi o să fie greu de doborât, dar speranţa moare ultima şi poate cândva voi reuşi să îl dobor”, a povestit, pentru MEDIAFAX, Andreea Reman.

  • Cea mai norocoasă tânără din România. Cu o pasiune ieşită din comun este aproape de un record mondial – GALERIE FOTO

    Încă de mică, Andreea Reman a avut o pasiune ieşită din tiparele clasice: căuta trifoi cu patru foi oriunde ajungea.Pasiunea pentru inedita plantă i-a insuflat-o bunica, care purta tot timpul la pălărie “norocul” – un trifoi cu patru foi.

    “În copilăria mea, bunica mergea la muncile campului, ca tot omul de la ţară şi avea mereu în clop, seara când se întorcea, câte un trifoi cu patru foi. Întodeauna întrebam <buni, de unde ai trifoiul cu patru foi?>.

    Normal, răspunsul veşnic era: <pe toate şanţurile sunt trifoi cu patru foi, dar nu-i caută nimeni>. Din ambiţie m-am aşezat pe şanţ, în faţa porţii şi am căutat trifoi cu patru foi şi am căutat până am găsit. De atunci nu m-am oprit din căutat şi în doresc foarte mult să dobor recordul modial cu colecţia mea. Este un record foarte mare şi o să fie greu de doborât, dar speranţa moare ultima şi poate cândva voi reuşi să îl dobor”, a povestit, pentru MEDIAFAX, Andreea Reman.

  • Bistriţa: Investiţie nouă de aproape 4,5 milioane lei în pârtia de schi nefuncţională

    Primăria Bistriţa a alocat 4,4 milioane de lei din bugetul acestui an pentru a cumpăra noi echipamente pentru pârtia de schi Cocoş, pârtie care a funcţionat doar trei zile în ultimii doi ani, pe lista achiziţiilor fiind trecut şi un teleschi, deşi pârtia este dotată deja cu un telescaun cu patru locuri.

    Primarul Ovidiu Creţu spune că cea mai mare sumă de bani prevăzută pentru Complexul Turistic Wonderland va merge pentru amenajarea unui Alpine Coaster, o săniuţă de vară pe şine, Primăria umând să achiziţioneze şi un teleschi pe lângă telescaunul cu care este deja dotată pârtia de ski.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro