BusinessMagazin

Tag: beneficiari

  • Afacerea interesantă începută de doi veri de 26, respectiv 25 de ani, din Curtea de Argeş

    Răzvan Retevoescu şi Andrei Turcu au 26, respectiv 25 de ani, sunt veri, prieteni şi antreprenori. Împreună sunt Hommy Concept, un brand de lămpi pentru copii, produse în Curtea de Argeş şi răspândite în camerele tuturor piticilor care au nevoie, pe lângă veghea părinţilor, şi de cea a unor obiecte de iluminat prietenoase.

    Am început cu lămpi de veghe, dar nu ne vom opri aici. Feedbackul primit de la clienţi ne-a bucurat enorm, pentru că ni s-a transmis că lămpile Hommy îi ajută cu adevărat pe cei mici: ei nu se mai trezesc speriaţi pe timpul nopţii, dorm liniştiţi până dimineaţa. Lampa are lumină caldă, iar intensitatea este atent setată, astfel încât în cameră se creează ambientul perfect în care cei mici să doarmă liniştiţi”, spun împreună Răzvan şi Andrei.

    Au schimbat până acum mai mulţi furnizori până au ajuns la o conexiune perfectă cu un atelier din Curtea de Argeş, la fel de mic ca Hommy, dar şi ca beneficiarii acestor lămpi de veghe. Răzvan Retevoescu este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a profesat vreme de trei ani în domeniul bancar, iar Andrei Turcu a îmbinat pasiunea pentru finanţe cu cea pentru online, dar şi pentru muzică. Primul lor business împreună a fost în domeniul transporturilor, însă pandemia nu i-a ajutat, aşa că au fost nevoiţi să o ia de la capăt cu o nouă idee de afacere, care s-a concretizat în Hommy.

    „Până acum, nu am avut nevoie de angajaţi, întrucât aceasta este o activitate pe care o putem realiza doar noi doi, cel puţin deocamdată. Andrei se ocupă de partea de marketing online, iar eu mă ocup de clienţi şi de administrare”, explică Răzvan Retevoescu. Hommy le-a adus în 2020 afaceri de 112.000 de lei (circa 23.000 de euro) şi un profit de 27.000 de lei (5.500 de euro), după investiţii care s-au ridicat la 3.000 de euro, în produsele necesare, înfiinţarea magazinului online şi marketing. De altfel, site-ul este singurul punct de desfacere pentru Hommy în acest moment. „Suntem recunoscători pentru anul 2020, pentru că, deşi a fost anul nostru de debut, în plină pandemie, am reuşit să avem vânzări foarte bune. În prima lună, am facturat aproximativ 40.000 de lei, vânzând doar patru tipuri de produse. Nu considerăm că pandemia ne-a afectat businessul în mod direct.”

    În 2021, cei doi tineri antreprenori vor să crească, să dezvolte noi produse, pentru mai multe categorii de clienţi. De asemenea, Răzvan şi Andrei şi-au propus să atragă fonduri pentru a putea scala businessul şi se gândesc chiar la un atelier propriu, în care să producă de la zero lămpile de veghe pentru cei mici. „Clienţii noştri sunt preponderent părinţi, bunici, dar şi persoane care doresc să facă un cadou personalizat unui copil drag din viaţa lor, fie al prietenilor sau rudelor mai îndepărtate. Preţurile variază, în funcţie de modelul şi culoarea dorite, între 249 lei şi 329 lei”, spun cei doi antreprenori.

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Bee Farming – brand de miere (jud. Vâlcea)

    Fondator: Silviu Ionuţ Tărăsincă

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 12.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Generock – brand de cosmetice (Bucureşti)

    Fondatori: Georgiana Pană şi Ion Cătuţoiu

    Investiţie iniţială: 200.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 500.000 de euro

    Prezenţă: online

    Ramona Pintea – artist

    Cifră de afaceri în 2020: 50.000 de lire sterline (58.300 euro)

    Prezenţă: internaţională

    Sweet Sophie – atelier de dulciuri (Bucureşti)

    Fondatoare: Adelina Cîrstian

    Investiţie iniţială: 12.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 25.000-
    30.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    ECRIN – ATELIER DE BIJUTERII (BUCUREŞTI)


    Fondatoare: Mihaela Sari Drăgoiu

    Investiţie iniţială: 7.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 60.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Fondurile europene sunt un instrument de creştere, dar companiile duc lipsă de informare şi expertiză pentru accesarea acestor forme de finanţare

    ♦ „Există o lipsă de expertiză şi înţelegere a mecanismelor şi beneficiilor pe care le presupun proiectele care au nevoie de finanţare“ ♦ „Aşteptările sunt să încasăm sume importante din fondurile europene, mai ales că acestea au fost majorate“ ♦ „Ar trebui pus mai mult accent pe aceste fonduri europene. Companiile mici, la început, nici nu au cunoştinţele necesare, le lipsesc mulţi indicatori şi trebuie ajutate“ ♦ „În general, tot ce înseamnă modul în care noi ca beneficiari putem să luăm fonduri europene este stabilit de anumite comisii din anumite ministere şi dirijează aceste fonduri către anumite activităţi fără a putea tu ca antreprenor să ai un cuvânt de spus.“

    Fondurile europene ar putea fi un motor de creştere pentru multe com­panii din România, dar prin­tre punctele slabe ale mediului pri­vat românesc se află lipsa de ex­pertiză şi de informare cu privire la ce tre­buie să facă companiile pentru accesarea aces­tor forme de finanţare. Lipsurile com­pa­niilor private româneşti se pot vedea şi în absorbţia mică a fondurilor europene, lucru care ar trebui schimbat, au spus participanţii la cea de-a patra conferinţă orga­nizată de către Ziarul Financiar în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale, Buget 2021: Cum rezolvăm ecuaţia de business a nou­lui an?, la care au participat reprezentanţi ai mediului de afaceri din zona de vest a ţării, dar şi bancheri şi specialişti financiari.

    Felix Daniliuc, director Departament IMM, BRD Groupe Société Générale, este de părere că multe firme româneşti au anumi­te puncte slabe în ceea ce priveşte accesarea fon­durilor europene, dar acestea ar trebui trans­formate în puncte tari, astfel încât com­pa­niile să se dezvolte şi să investească din ce în ce mai mult.

    „În primul rând, există o lipsă de exper­ti­ză şi înţelegere a mecanismelor şi beneficiilor pe care le presupun proiectele care au nevoie de finanţare. În al doilea rând, este vorba de lipsa unei strategii coerente de dezvoltare şi creştere, finanţatorul trebuie să se asigure că cel care solicită fondurile are viziunea cât mai clară şi strategia foarte bine pusă la punct cu pri­vire la utilizare şi la impactul pe care acce­sa­rea de fonduri o poate produce. În al treilea rând, este şi lipsa accesului la o bază largă de cu­noştinţe necesare pentru luarea deciziei de investiţie în cunoştinţă de cauză pentru antre­prenorii acestor companii“, spune Felix Daniliuc.

    Marius Stoica, director executiv de pieţe finan­ciare, BRD Groupe Société Générale, spu­ne că există aşteptări mari în ceea ce pri­veşte absorbţia fondurilor europene. „Aştep­tările sunt să încasăm sume importante din fondurile europene, mai ales că acestea au fost majorate, la modul concret.“

    Dinspre mediul de afaceri, Juergen Schunn, proprietar, fondator şi preşedinte Grup Auto Schunn, spune că firmele mici au ne­voie de mai mult sprijin în ceea ce priveşte accesarea, astfel că există o lipsă a lor de cu­noaştere a procesului de accesare a fondurilor europene.

    „Companiile mici, la început, nici nu au cu­noştinţele necesare, le lipsesc mulţi indica­tori şi trebuie ajutate, iar pentru aceste com­panii e foarte bine dacă banca informează des­pre paşii respectivi, acest lucru ar ajuta foar­te mult aceste companii“, precizează Juergen Schunn.

    Pe de altă parte, Călin Muscă, proprie­tarul şi administratorul Grupului Porkprod, este de părere că mediul de afaceri ar trebui să ia mai mult parte la deciziile de distribuire a fondurilor europene.

    „În general, tot ce înseamnă modul în care noi ca şi beneficiari putem să luăm fonduri europene este stabilit de anumite comisii din anumite ministere şi dirijează aceste fonduri către anumite activităţi fără a putea tu ca antreprenor să ai un cuvânt de spus în această zonă şi aici cred că e una dintre problemele noastre ca şi mediu privat în sensul în care nu suntem băgaţi în seamă de autorităţI“, spune Călin Muscă.

  • We Care Together

    Societe Generale European Business Services

    Motivaţie:
    „We Care Together” este primul program de finanţare lansat de Societe Generale European Business Services pentru a susţine proiectele dezvoltate de organizaţii neguvernamentale din România pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile, în vederea creşterii şanselor la o viaţă mai bună şi la incluziune socială. Obiectivul programului este de a sprijini financiar iniţiativele care au un impact pozitiv în domeniile „integrare profesională” şi „educaţie”, două dintre direcţiile generale ale grupului Societe Generale şi care se adresează cu prioritate grupurilor vulnerabile.

    Descrierea proiectului:
    Proiectele susţinute prin „We Care Together” se adresează unor categorii variate de beneficiari, care includ: preşcolari, elevi de şcoală primară, gimnazială şi liceală (persoane tipice sau cu cerinţe educaţionale speciale, persoane sănătoase sau cu diferite afecţiuni grave de sănătate, din mediul rural sau urban, cu nivel economic mediu sau cu dificultăţi economice). Acestora li se adaugă adulţi neintegraţi în câmpul muncii şi adulţi care au nevoie să îşi crească abilităţile digitale sau nivelul de competenţe în diferite domenii precum project management sau managementul echipei. Programul de finanţare „We Care Together” a fost lansat în luna februarie a acestui an, este în desfăşurare şi se va derula până în vara anului 2021. Prin program vor fi susţinuţi peste 7.000 de beneficiari direcţi şi indirecţi.

    Efecte:
    La această primă ediţie a „We Care Together” au fost înscrise peste 187 de proiecte, dintre care, în urma jurizării, au fost declarate câştigătoare cinci, aparţinând: asociaţiilor ETIC (proiect „Future Ready”), Cartea Daliei („Code Hero”), P.A.V.E.L. („Şcoala de Spital – Şcoala pentru Toţi”) şi fundaţiilor World Vision România („Învăţ ce-i bine pentru mine!”) şi C.E.E.D. România („Fii Propriul Tău Stăpân!”).  
    Cartea Daliei, prin proiectul „Code Hero”, sprijină peste 1.000 de copii, între 9-13 ani, din zone rurale şi urbane, tipici sau cu deficienţe de auz, să îşi dezvolte abilităţile digitale pentru a avea şansa la o viaţă şi un loc de muncă mai bun în lumea tot mai digitalizată în care trăim. Proiectul include realizarea unor cluburi online de programare, cu acces gratuit, în care copiii vor învăţa concepte de programare şi alte abilităţi solicitate de secolul 21, precum: gândire critică, analitică şi centrată pe soluţii, gândire creativă sau lucrul în echipă. 
    ETIC, prin „Future Ready”, sprijină peste 250 de copii, între 10-16 ani, să-şi descopere pasiunile şi să-şi dezvolte abilităţile tehnice şi digitale necesare formării deprinderilor cerute în prezent şi în viitor pe piaţa muncii, în paralel cu încurajarea acestor copii să urmeze o carieră în IT. P.A.V.E.L., prin „Şcoala de Spital – Şcoala pentru Toţi”, îşi propune să prevină abandonul şcolar şi să sprijine continuitatea educaţiei pentru 200 de copii şi tineri, cu afecţiuni grave de sănătate, care sunt spitalizaţi în spitale oncologice frecvent sau pentru perioade lungi de timp.
    World Vision România, prin „Învăţ ce-i bine pentru mine! – dezvoltarea de cunoştinţe, abilităţi şi valori sănătoase pentru copiii din comunităţile rurale”, îşi propune să promoveze integrarea socială prin educaţie pentru 800 de copii în nevoie din mediul rural, sprijinind dezvoltarea nivelului de cunoştinţe şi al abilităţilor acestora, inclusiv în ceea ce priveşte teme precum responsabilitatea financiară, menţinerea sănătăţii şi dezvoltare personală. CEED România, prin „Fii Propriul Tău Stăpân!”, contribuie la integrarea profesională şi creşterea şanselor de angajare pentru 200 de persoane adulte din grupuri vulnerabile prin oferirea de asistenţă profesională şi educaţie antreprenorială.

  • Blestemul moşiei lui Oprişan şi trădările, sau cum a ajuns PSD să se îngroape singur

    De la triumful de la alegerile parlamentare din octombrie 2016, când a înregistrat cel mai mare scor din istoria partidului – 46%, PSD este într-o cădere politică blestemată: a pierdut alegerile europarlamentare din 2019, Dragnea este la puşcărie, a pierdut pentru a patra oară consecutiv preşedinţia României în faţa unui Iohannis care nu i-a băgat deloc în seamă, a pierdut guvernarea la finalul lui 2019 deşi aveau majoritate în Parlament, iar acum au pierdut alegerile locale, Capitala, feuda lui Marian Oprişan la Vrancea şi se îndreaptă spre alegerile parlamentare din decembrie ca să fie trimişi oficial în opoziţie.

    Din mai 2012, când Victor Ponta a venit la Palatul Victoria având în spate alianţa USL formată din PSD şi PNL, şi până la finalul lui 2019 (cu excepţia anului 2015-2016, când a fost guvernarea tehnocrată Cioloş, tot cu voturile PSD), când a plecat guvernarea Dăncilă, România a avut cea mai bună perioadă economică din istorie :

    – PIB-ul aproape s-a dublat, de la 596 miliarde de lei la 1.053 miliarde de lei, iar în euro a crescut cu 70%, de la 133 de miliarde de euro la 223 de miliarde de euro;

    – Cifra de afaceri a tuturor companiilor a crescut de la 1.131 miliarde de lei la 1.696 miliarde de lei, respectiv de la 250 de miliarde de euro la 360 de miliarde de euro, adică cu aproape 50%;

    – Profitul obţinut de companii a crescut de la 57 de miliarde de lei în 2012 la nu mai puţin de 143 de  miliarde de lei în 2019, deci de aproape trei ori;

    – Numărul companiilor a crescut de la 651.000 la 731.000, iar companiile cu afaceri de peste 0 au crescut de la 455.000 la 545.000 în 2019;

    – Salariul minim a crescut cu 120%, de la 550 de lei la aproape 1.300 de lei, cu aproape 140%;

    – Salariul mediu a crescut cu 110%, de la 1.500 de lei la 3.300 de lei net;

    – Inflaţia a crescut în 8 ani cu numai 16%;

    – Cursul leu/euro a crescut cu numai 7% în 8 ani, cu mult sub rata inflaţiei;

    – Numărul angajaţilor din companii a crescut cu 200.000, de la 4,058 milioane la 4,2 milioane în 2019 ;

    – Cred că numărul angajaţilor de la stat a crescut cu peste 100.000;

    – Dobânzile la lei au scăzut de la 6% la 2,5%, cu o perioadă când ROBOR-ul a ajuns chiar şi la 0,68%;

    – Impozitul pe venit a scăzut de la 16% la 10, impozitul pe dividende a scăzut de la 16% la 5%;

    – Salariile din sistemul medical s-au mărit substanţial, iar medicii nu şi-au pierdut coabitarea cu sectorul privat, ceea ce le-a mărit pachetul salarial extrarodinar;

    – Salariul din construcţii s-a dublat;

    -TVA a scăzut de la 24% la 19%, iar TVA la alimente de la 24% la 9%, iar acest lucru a contribuit şi la explozia reţelelor de comerţ moderne, care scot din piaţă reţelele româneşti independente;

    – Programul Start-Up Nation a dus al apariţia a peste 40.000 de afaceri care au primit 200.000 de lei, un capital de început;

    – PFA-urile – persoane fizice autorizate – au beneficiat de cel mai generos pachet de impozitare;

    – Peste 1 milion de metri pătraţi de spaţii moderne de birouri s-au construit pe autorizaţiile administraţiei PSD (cu excepţia Clujului şi a Timişoarei);

    – Sute de mii de apartamente noi, în care stau corporatişti dar nu numai, au răsărit pe aurorizaţiile de construcţie în cea mai mare parte date de PSD .

    Dacă vorbeşti cu antreprenorii români care au afaceri mai mari, cu branduri renumite, pentru ei Victor Ponta a fost cel mai bun prim-ministru. Că l-a trădat caracterul, asta-i altă problemă.

    Pentru Bursă, mandatul lui Ponta ca premier a fost ca o mană cerească, după ani de secetă, pentru că a listat Romgaz şi Electrica, companii mari, bune plătitoare de dividende.

    Dar nu ştiu prea mulţi investitori de la Bursă care să fi votat PSD, aşa cum nu ştiu prea mulţi care au devenit antreprenori datorită Start-Up Nation şi au luat 200.000 de lei, să pună ştampila pe PSD.  

    În ciuda retoricii PSD, multinaţionalele au avut viaţă bună, extrem de profitabilă în această guvernare, singura lor problemă fiind creşterea salariului minim pe economie.

    De altfel, nu cred că jumătate din cei care au beneficiat de aproape triplarea salariului minim pe economie au votat cu PSD.

    PNL nu prea este fanul acestei măsuri de creştere a salariului minim pe economie. Iar majorarea din acest an, dată de guvernarea PNL, a fost destul de disputată.

    Nu prea am auzit de IT-işti care să fie fani ai PSD, deşi, în ciuda retoricii, guvernarea PSD nu s-a atins de facilităţile lor fiscale.

    Nici nu mai ştiu cu cât a crescut punctul de pensie, de care au beneficiat 5 milioane de români, cât sunt pensionarii.

    La alegerile locale din 2020, desfăşurate în plină criză Covid-19, PNL a fost marele câştigător.

    Deşi PSD s-a bătut în Parlament pentru creşterea pensiilor cu 40% şi dublarea alocaţiilor copiilor, la care adăugăm şi creşterea salariilor profesorilor, numărul celor care au pus ştampila pe PSD a fost mult prea mic.

    De peste un deceniu, PSD încearcă să se apropie de zona de dreapta, de centru-dreapta, de zona urbană, şi de aceea au dat aceste reduceri de taxe, facilităţi fiscale, bineînţeles nu din banii lor, din banii bugetului.

    Dar electoratul urban, care a ieşit la vot depăşind electoratul rural, a votat cu PNL şi USR/PLUS.

    Bineînţeles că în toţi aceşti ani procesele lui Dragnea au şters cu buretele toată perioada de creştere economică şi de business atunci când s-a pus problema votului.

    PNL, un partid care a intrat în moarte clinică după alegerile din 2016, a ajuns în numai patru ani să fie principalul partid politic, avându-l în frunte pe preşedintele Iohannis, care a tocat metodic, germanic, PSD-ul.

    Fără să se vadă niciun rezultat din “România educată”, Iohannis a avut câştig de cauză în faţa electoratului.

    Ludovic Orban, un politician pe care nimeni nu paria când a preluat acum câţiva ani conducerea PNL, a ajuns să înregistreze cu acest partid cele mai bune rezultate din istorie.

    Cred că pesediştii se întreabă în fiecare zi cu ce au greşit, de ce toată această apropiere fiscală de zona urbană, de corporatişti, de antreprenorii români, de multinaţionale, de PFA-uri, de medici, nu are niciun rezultat, ci dimpotrivă.

    Moşia lui Oprişan, un baron local care a lucrat numai la stat, icoanele Gabrielei Firea, procesele lui Dragnea, faţa lui Paul Stănescu, IQ-ul Vioricăi Dăncilă, interlopii – la propriu şi la figurat – din jurul partidului, cefele groase din Parlament au fost mai importante decât pachetele de facilităţi fiscale oferite de PSD  atunci când a fost vorba unde să se pună ştampila.

    Ca să nu mai vorbim de trădările specifice din PSD, cum nu sunt la niciun al partid, şi care au îngropat PSD.

    PDL, care a fost la guvernare între 2005 şi 2007 şi apoi între 2009 şi 2012,  s-a topit în PNL în 2014, spre disperarea lui Băsescu, după ce în 2012 PNL era aliatul PSD  în celebra alianţă USL. PDL trebuie să găsească o soluţie pentru viitor, asta dacă nu se va dezintegra între timp.

    Acum să vedem cum se va reinventa PSD în anii de opoziţie, sau cum se va topi într-o altă alianţă.

    Nu ştiu ce va face PSD în opoziţie, cum vrea să-i vadă Klaus Iohannis, dacă se va topi într-o altă alianţă, dar dacă toate aceste facilităţi fiscale nu i-au adus votul, poate se gândesc la altceva.

    Peste 10-15 ani, când decreţeii vor ieşi la pensie, cea mai mare parte dintre ei votând cu PNL, PDL, USR, tema principală de campanie va fi punctul de pensie, nu taxele mici pentru companii.

    Dar până una alta, apartamentul lui Nicuşor Dan a învins moşia feudală a lui Marian Oprişan.

  • Măgura zimbrilor, Armeniş

    Garanti BBVA

    Motivaţie:
    Garanti BBVA are o colaborare de lungă durată cu Worldwide Fund for Nature Association (WWF), demarată în 2010, când a fost lansat WWF Bonus Card, primul card de credit cu afinitate ecologică din România. Banca transferă 0,3% din valoarea tranzacţiilor efectuate cu acest card de credit către proiectele locale de mediu ale ONG-ului, fără niciun cost pentru posesor. Între anii 2010 şi 2020, Garanti BBVA a direcţionat 1,68 milioane de lei către WWF, pentru a sprijini o serie de proiecte locale cu impact pentru protecţia mediului. Prin intermediul WWF Bonus Card, angajaţii şi clienţii au şansa de a se implica în protejarea habitatelor naturale. Unul dintre aceste proiecte are ca scop conservarea Carpaţilor de Sud-Vest, unde WWF, cu sprijinul Garanti BBVA, derulează o iniţiativă ambiţioasă de reintroducere a zimbrilor în Munţii Ţarcu, într-un sit Natura 2000 de 59.000 de hectare. Acest program creează o oportunitate unică pentru revenirea faunei sălbatice şi dezvoltarea comunităţii locale, având ca scop principal conştientizarea micii comunităţi locale cu privire la importanţa patrimoniului natural şi cultural pe care ei îl numesc acasă. În acelaşi timp, proiectul îşi propune să susţină definirea unui cadru pentru dezvoltarea profesională în domeniul ecologiei.

    Descrierea proiectului:
    Garanti BBVA şi ceilalţi parteneri implicaţi în proiect investesc în crearea unui model de dezvoltare durabilă în Armeniş, judeţul Caraş Severin, cunoscut şi sub numele de Măgura Zimbrilor, unde bunăstarea comunităţilor locale poate fi susţinută prin firme prietenoase cu natura şi conectate la cel mai mare plan naţional de reintroducere a zimbrilor din Europa. Obiectivul programului este înfiinţarea unui hub sau centru ecologic în care cercetarea conservării să fie apropiată de oameni, într-o manieră inovatoare, precum şi crearea unui cadru care să îi susţină pe studenţii, cercetătorii şi practicienii din mai multe discipline în dezvoltarea profesională în domeniul ecologiei. Toate aceastea reprezintă, în acelaşi timp, şi o oportunitate pentru comunitatea locală de a oferi servicii de ecoturism. De asemenea, ţelul acestui program este ca zona să devină un centru de cercetare, care să ofere o oportunitate unică vizitatorilor de a simţi natura la faţa locului, în centrul local pentru vizitatori, precum şi prin evenimente tematice despre natură, organizate local. Prin acest proiect, Garanti BBVA îşi propune să creeze oportunităţi pentru ca vizitatorii să îi întâlnească pe localnici şi să cumpere produsele şi serviciile lor. Există mulţi localnici cu calităţi dovedite care pot lucra (ca angajaţi) sau pot oferi produse şi servicii specifice. Aproximativ
    20 de familii şi 50 de persoane sunt implicate, în mod constant, în acţiunile programului şi asigură mâncare tradiţională, cazare şi transport local. Peste 10.000 de euro au fost cheltuiţi în comunitatea locală, în primul an, de către vizitatori, studenţii care lucrează în zonă şi partenerii implicaţi în programul local dezvoltat.

    Efecte:
    Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt cei peste 150 de turişti care au vizitat zona, opt tineri specializaţi în conservarea naturii, care au lucrat în zonă, şi cele 20 de familii care pun la dispoziţie bunuri şi servicii pentru ospitalitate, realizate în cadrul comunităţii. De asemenea, programul are şi o serie de beneficiari indirecţi, printre care se numără 30 de localnici care au luat parte la ateliere de produse tradiţionale, pentru a împărtăşi din tehnicile meşteşugăreşti şi pentru a crea noi iniţiative comune pentru dezvoltarea comunităţii.

  • Un nou focar de coronavirus în România: peste 70 de cazuri confirmate

    Pentru prima dată de la declanşarea pandemiei, în judeţul Prahova apare un focar de coronavirus, la un centru de îngrijire bătrâni din comuna Izvoarele, acolo unde au fost confirmate 21 de cazuri ale angajaţilor şi alte 52 ale beneficiarilor.

    Pe data de 23 iunie au existat câteva suspiciuni în rândul beneficiarilor, iar conducerea unităţii respective a anunţat Direcţia de Sănătate Publică Prahova care a decis testarea imediată atât a întregului personal (34 de angajaţi), cât şi persoanelor internate aici (68 de beneficiari). Dintre cele 34 de probe prelevate cadrelor care se ocupă de îngrijirea vârstnicilor, 21 au fost pozitive, joi seara fiind confirmate încă 52 de cazuri la căminul de bătrâni din comuna prahoveană Izvoarele. Până acum niciunul nu are simptome, fiind aşteaptă o decizie cu privire la persoanele confirmate, ele fiind în acest moment în centru.

    Până joi, 25 iunie, în Prahova au fost confirmate 277 de cazuri şi până în prezent, opt au decedat, iar 105 au fost declaraţi vindecaţi şi externaţi. Azi a fost înregistrat cel mai mare număr noi de cazuri de infectare cu noul coronavirus în 24 de ore din ultimele două luni, Grupul de Comunicare Stategică anunţând 340 de cazuri.

     

     

  • Platforma care îţi aduce vecinii mai aproape: face legătura între vecinii care au nevoie de ajutor şi persoanele care pot oferi acest ajutor

    Vecinultău.ro este o aplicaţie web, accesibilă şi funcţională la nivel naţional, care facilitează legătura online, directă şi gratuită între persoane din grupuri sociale vulnerabile – seniori de peste 65 de ani, persoane cu dizabilităţi, familii monoparentale etc – cu voluntarii din imediata lor vecinătate – pe o rază de la 1 km până la 5 km – înscrişi pe platformă. Voluntarii pot ajuta beneficiarii din imediata proximitate cu trei tipuri de servicii: procurarea de alimente, cumpărarea de medicamente, plimbarea animalului de companie.

    Astfel, prin accesarea unei platforme prietenoase, beneficiarii vor putea să rămână acasă, în siguranţă, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii platformei.

    Ajutorul oferit de un voluntar din imediata sa vecinătate (rază de 1 km până la 5 km), identificat în prealabil prin poză de profil şi date personale, are capacitatea de a spori gradul de încredere al persoanei ce solicită serviciul.

    Prin utilizarea platformei Vecinultău.ro, se poate descentraliza sistemul de preluare a comenzilor prin servicii de tip call-center care, de regulă, implică parcurgerea unor distanţe mari de la magazine la beneficiari. Astfel, faptul că voluntarii pot face şi livra cumpărăturile în imediata lor vecinătate (de la magazinul din colţ) diminuează traficul şi expunerea socială, care ar putea spori riscul de contaminare.

    Potrivit reprezentanţilor acestei platforme, serviciile voluntarilor înscrişi pe platforma Vecinultau.ro sunt disponibile în toată ţara, inclusiv la nivelul micilor comunităţi, unde iniţiativele civice de ajutorare a persoanelor vulnerabile de obicei nu ajung.

    Serviciile de punere în legătură sunt gratuite, iar costul alimentelor şi al medicamentelor este cel de pe bonul de casă. Plimbarea animalului de companie este gratuită.

    Beneficiarii sunt oameni din grupurile vulnerabile – seniori de peste 65 de ani, persoane cu dizabilităţi, familii monoparentale etc – aflaţi în dificultate/imposibilitate de a se deplasa pentru a îşi face cumpărăturile de alimente şi de medicamente sau fără posibilitatea de a-şi plimba animalul de companie.

    Voluntarii sunt persoane fizice care îndeplinesc anumite condiţii, ONG-uri, instituţii, municipalităţi care vor să îşi ajute vecinii, concetăţenii din categoria celor menţionaţi mai sus.

    Cei ce solicită aceste servicii pot identifica online pe hartă voluntarii din imediata lor vecinătate – pe o rază de la 1 km până la 5 km –  şi le pot cere direct ajutorul, având acces rapid şi uşor la datele lor de contact – adresă de email, telefon.

    De asemenea, rudele sau prietenii aflaţi în alte localităţi/străinătate şi care sunt în imposibilitatea de a ajuta persoanele din categoriile de beneficiari descrise anterior, pot lua legătura cu voluntarii din vecinătatea persoanelor în nevoie, pentru a le acorda asistenţă.

    Voluntarii vor putea descărca şi printa un afiş, pe care să îl completeze cu date lor de contact şi pe care să îl lipească în zona geografică pe care o “deservesc”, facilitând astfel beneficiarilor, care nu sunt conectaţi la internet, accesul la toate informaţiile menţionate mai sus.

    Condiţiile concrete cu privire la lista de cumpărături, preţuri; predarea/preluarea cumpărăturilor; metoda de plată vor fi stabilite direct între beneficiari şi voluntari. Toţi participanţii se obligă să respecte regulile de igienă, de distanţare socială şi de mobilitate recomandate pe perioada pandemiei de COVID-19 şi impuse de platformă. 

  • Cine profită de pe urma coronavirusului? Printre beneficiari se numără dezvoltatorii de jocuri video, influencerii şi… Florin Cîţu

    Epidemia COVID-19 a provocat pierderi masive pentru companii şi a şters părţi importante din averile multor oameni.

    Sunt, însă, entităţi şi indivizi care profită de pe urma bolii.

    Printre beneficiari se numără guverne, dezvoltatori de jocuri video sau escroci.

    Nu toată lumea are de pierdut din cauza coronavirusului. De exemplu, dezvoltatorii de jocuri video mobile au consemnat o creştere a descărcărilor pe măsură ce tot mai mulţi oameni sunt izolaţi la domiciliu sau se află în carantină din cauza COVID-19.

    Milioane de chinezi sunt blocaţi în locuinţe, iar descărcările de jocuri mobile au crescut cu 39% la nivel global în februarie. App Store, magazinul virtual al Apple, a consemnat o creştere de 62% a descărcărilor de jocuri video în statul asiatic. Printre cele mai descărcate titluri se numără, în China, „Brain Out” şi „Honor of Kings”.

    Alţi beneficiari, mai puţin cunoscuţi, ai epidemiei sunt guvernele, care se împrumută la costuri mult mai mici pentru a-şi finanţa deficitele bugetare. De exemplu, cunoscutul economist Nouriel Roubini le-a recomandat investitorilor să cumpere titluri de stat. În acest context, România a reuşit să se împrumute la dobânzi negative, într-un moment în care are mare nevoie de bani pentru a finanţa deficitul bugetar mare.

    „Reuşita” Ministerului de Finanţe condus de Florin Cîţu, care este acum premier desemnat, a fost explicată prin nevoia fondurilor de investiţii de a face plasamente sigure în titluri de stat în contextul COVID-19.

    Criza ar putea ajuta partidele din opoziţie să preia puterea. Tot Roubini, economistul care a prezis criza din 2008, a declarat că Trump va pierde alegerile, din cauza coronavirusului. Tensiunile cu Iranul vor duce la creşterea preţului petrolului şi „vor duce inevitabil la înfrângerea lui Trump”, potrivit economistului. „Câmpul Democrat este slab, dar Trump e mort”, a subliniat Roubini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miniprix a dezvoltat o aplicaţie prin care oricine poate dona haine. Ce trebuie să faceţi

    300 de donaţii au fost făcute prin intermediul aplicaţiei Seva, dezvoltată de Miniprix împreună cu SupplyBlockchain, în primele trei luni de când a fost lansată. Dintre acestea, 50 de colete au fost trimise de către Ambasada Marii Britanii la Bucureşti, primul donator oficial. Aceste donaţii au ajuns la beneficiari, persoane cu masura de protectie socială (adulţi şi copii), din judeţul Bacău prin parteneriatul public –privat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău.

    În această perioadă, a fost dezvoltată cea de-a doua versiune a aplicaţiei, astfel încât, donaţiile pot fi făcute independent de comenzile pe Miniprix.ro. Cei care doresc să doneze pot lua gratuit pungi Seva din magazinele Miniprix sau de pe Miniprix.ro. Donatorii adaugă în pungi îmbrăcăminte sau încălţăminte, completează în aplicaţie informaţiile despre donaţia lor, scanează codul de pe punga Seva, iar aplicaţia asociază beneficiarul cel mai potrivit, urmând că donatorul să fie anunţat când coletul ajunge la destinaţie. Coletele Seva pot fi apoi lăsate în magazinele Miniprix sau trimise prin curier, gratuit, la sediul Miniprix.  

    În următoarea perioadă, Miniprix îşi propune să dezvolte cât mai multe parteneriate atât cu instituţii de ajutor social şi ONG-uri, în vederea extinderii numărului de beneficiari, dar şi cu retaileri sau agenţi economici pentru extinderea locaţiilor de colectare a donaţiilor Seva.
     

     

  • Topul celor mai mari subvenţii la cereale în 2018: Agricost din Brăila, Intercereal din Ialomiţa şi Maria Trading din Călăraşi, cei mai mari beneficiari

    Primii zece beneficiari au încasat în total peste 115 mil. lei, în timp ce subvenţiile pentru primele 30 de ferme ca suprafaţă s-au situat la peste 200 mil. lei.

    Agricost din Brăila, Intercereal din Ialomiţa şi Maria Trading din Călăraşi au fost cei mai mari be­neficiari ai subvenţiilor în cam­pania 2018, arată datele de la Agenţia de Plăţi şi Inter­venţie pentru Agri­cultură (APIA). Datele includ plata pe suprafaţă, nu şi pe cultură. Astfel, cea mai mare fermă din România ca suprafaţă, Agricost, care operează în sistem de arendă aproape 56.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, a primit o subvenţie de peste 41 de milioane de lei în cam­pania 2018.

    Producătorul de cereale şi seminţe oleaginoase este controlat de grupul Al Dahra din Emiratele Arabe Unite, fiind cumpărat în 2018 de la antreprenorul Constantin Duluţe. Agricost a terminat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 375 de milioane de lei (80,7 mil. euro), în creştere cu aproape 5% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro