BusinessMagazin

Tag: bei

  • Finanţare de 250 de milioane de euro pentru IMM-uri şi startup-uri din România

    Primele trei acorduri ale iniţiativei pentru IMM-uri din România au fost semnate, miercuri, la Bruxelles, între Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi băncile comericale Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română (BCR) şi ProCredit Bank, potrivit unui comunicat emis miercuri de Reprezentanţa Comisiei Europene.

    „Peste 4.300 de IMM-uri, microîntreprinderi şi start-up-uri din România vor beneficia de un acces mai bun la finanţare în cadrul celor trei acorduri, care ar trebui să genereze o finanţare totală de 246 de milioane de euro, adică aproape jumătate din bugetul total de 540 de milioane de euro al programului Iniţiativa pentru IMM-uri”, se arată în comunicatul publicat.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • UE, BERD şi BEI finanţează cu 92 milioane de euro construcţia unui gazoduct între România şi Republica Moldova

    BEI şi BERD oferă fiecare câte un împrumut de 41 de milioane de euro, iar UE acordă un grant în valoare de 10 milioane de euro, cu scopul de a îmbunătăţi securitatea energetică a Moldovei. Fondurile vor fi îndreptate către Î.S. Vestmoldtransgaz, o companie deţinută de stat care va construi şi va opera conducta de gaz şi interconectorul România-Moldova.

    Proiectul va completa conectarea sistemelor de transmisie de gaz ale României şi Moldovei legând Chişinău de interconectorul dintre Iaşi şi Ungheni, oraş din Moldova, aflat la graniţa cu România. Interconectorul a fost construit în 2014 pentru a ajuta Moldova să îşi diversifice sursele de energie. Peste 90% din energia folosită în Moldova depinde de importuri. Uniunea Europeană a oferit un grant de şapte milioane de euro pentru realizarea interconectorului.

    Ca parte din noul pachet financiar, guvernul din Moldova a fost de acord să implementeze un pachet de reforme pentru promovarea liberalizării pieţei energiei şi îmbunătăţirea competiţiei în sector.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ioana Petrescu, fostul ministru de Finanţe, pe cale să devină unul dintre cele mai importante nume din economia mondială.

    Propunerea ca Ioana Petrescu, fost ministru de finanţe, să-l înlocuiască pe Mihai Tănăsescu în funcţia de vicepreşedinte la Banca Europeană de Investiţii (BEI) a fost trimisă la Luxemburg, a declarat pentru ZF Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor. Iar în perioada următoare vor mai fi transmise, la cererea BEI, o serie de documente.

    Ioana Petrescu a fost propunerea premierului Victor Ponta pentru a reprezenta România la BEI şi a fost discutată inclusiv la Cotroceni, având în vedere că este o poziţie de reprezentare externă, care revine României în urma negocierilor politice la nivelul Uniunii Europene şi nu în urma unui concurs. Dacă va ajunge pe acestă poziţie, Ioana Petrescu poate rămâne până când se termină mandatul alocat României, adică aproximativ un an. Salariul pentru poziţia de vicepre­şedinte al BEI depăşeşte 20.000 de euro pe lună. „Vicepreşedinţii Băncii Europene de Investiţii sunt numiţi de către Consiliul Guvernatorilor BEI, pe baza propunerii Consiliului de Administraţie. Consiliul Guvernatorilor este format din miniştrii din toate cele 28 de ţări membre ale UE. Consiliul de Administraţie este format din 29 de directori (unul pentru fiecare stat membru şi unul din partea Comisiei Europene) şi 19 supleanţi“, au transmis reprezentanţii BEI la solicitarea ZF.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Marele plan al lui Juncker pentru Europa

    Departe însă ca moţiunea şi temele legate de ea să intre în prim-planul dezbaterii europene, săptămâna a fost confiscată de mult aşteptatul plan de investiţii promis de Juncker, mai ales că europarlamentarii conservatori chiar au prezentat lucrurile ca şi când o reuşită a moţiunii ar sabota planul lui Juncker de relansare economică a Europei. Aşa a ajuns în cele din urmă să fie lansat cu succes grandiosul fond pentru susţinerea investiţiilor în UE, finanţat din bugetul european şi de către Banca Europeană pentru Investiţii şi descris de Juncker drept “o modalitate nouă şi ambiţioasă de a stimula investiţiile fără a crea noi datorii”.

    Mai exact, Comisia a înfiinţat un Fond European pentru Investiţii Strategice (EFSI), în parteneriat cu BEI. Fondul are o valoare totală de 21 mld. euro, din care 16 mld. euro vin de la bugetul UE, iar 5 mld. euro vin de la BEI. Estimările CE arată că măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 mld. euro la economia UE pe parcursul următorilor trei ani, şi ar putea crea până la 1,3 mil. de noi locuri de muncă. Efectul de multiplicare luat în calcul este de 1:15, astfel că fondul de 21 mld. euro ar genera investiţii publice şi private cu o valoare totală de 15 ori mai mare.

    Fondul nu va fi finanţat din contribuţii directe ale statelor membre, însă Jean-Claude Juncker a solicitat solidaritate din partea statelor membre, cerându-le să contribuie la fond, “pentru a-i creşte eficienţa”. Noul fond de investiţii ar putea fi instituit până la jumătatea anului 2015, după care, la jumătatea anului 2016, CE şi şefii de stat şi de guvern vor evalua programul şi vor discuta măsuri suplimentare.

    Cu acest plan a venit de fapt la putere Juncker, care a fost votat de Parlamentul European n iulie pe baza discursului s=u n care a promis un plan de investiţii în valoare de 300 mld. euro în energie, infrastructură de comunicaţii şi transporturi şi clustere industriale, menit să crească ponderea industriei la 20% din PIB comunitar. La acest program ar urma să participe Banca Europeană de Investiţii şi sectorul privat, astfel încât să nu fie încălcate regulile stricte privind deficitul bugetar şi datoria publică, căci Juncker a precizat, spre a-i linişti atunci pe parlamentarii de dreapta, că “oricine crede că austeritatea s-a încheiat greşeşte”. În acelaşi timp, încercând să facă pe plac parlamentarilor de stânga, Juncker a propus ca în fiecare ţară din UE să fie stabilit un salariu minim.

  • Plan de investiţii european în valoare de 315 miliarde de euro, menită să relanseze creşterea economică şi să reducă şomajul

    Planul prevede instituirea unui nou Fond european pentru investiţii strategice (EFSI), garantat cu bani publici, care va mobiliza cel puţin 315 miliarde de euro sub formă de investiţii suplimentare în perioada 2015-2017. Un comunicat al Comisiei Europene precizează că va fi creată şi o rezervă de proiecte, însoţită de un program de asistenţă, pentru canalizarea investiţiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

    Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în ansamblu, măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 miliarde de euro la PIB-ul UE în cursul următorilor trei ani şi ar putea crea până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă.

    Referitor la plan, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: “Chestiunea este foarte simplă: dacă Europa face mai multe investiţii, va fi mai prosperă şi va crea mai multe locuri de muncă. Planul de investiţii pe care îl prezentăm astăzi în strâns parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii este o modalitate nouă şi ambiţioasă de a stimula investiţiile fără a crea noi datorii. Acum este momentul să investim în viitorul nostru, în domenii strategice-cheie pentru Europa, cum ar fi energia, transporturile, reţelele în bandă largă, educaţia, cercetarea şi inovarea. Contez acum pe Parlamentul European şi pe statele membre să se implice şi să îşi îndeplinească rolul pentru ca noul Fond european pentru investiţii strategice să fie pe deplin funcţional cât mai curând posibil. Europa are nevoie de un impuls şi astăzi noi îi oferim mijloacele necesare pentru a se pune în mişcare.”

    Jyrki Katainen, vicepreşedinte al Comisiei responsabil pentru locurile de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate, a declarat: “Fiecare euro din banii publici mobilizat în cadrul fondului va genera aproximativ 15 euro sub formă de investiţii care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul va demara cu o capacitate foarte importantă şi îşi va putea extinde în continuare activităţile, pe măsură ce i se vor alătura mai multe părţi interesate. Comisia invită statele membre şi băncile naţionale de promovare să adere la fond pentru a intensifica impactul acestuia şi a genera şi mai multe efecte pozitive semnificative pentru economia europeană.”

    Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, spune că “În Europa avem o rezervă amplă de lichidităţi, dar nu avem investiţii suficiente. Ne confruntăm cu o criză de încredere, aşadar provocarea constă în a reconecta investiţiile private la proiecte atractive. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să ne asumăm riscuri mai mari pentru a-i încuraja pe promotorii proiectelor să îşi lanseze investiţiile. Noul Fond european de investiţii strategice va oferi o capacitate specifică şi catalizatoare de asumare a riscurilor pentru investiţiile viabile din punct de vedere economic, pe baza expertizei şi a experienţei BEI în selectarea şi gestionarea proiectelor. În plus, vor fi promovate iniţiative cum ar fi eliminarea obstacolelor de reglementare şi instituirea unui serviciu de consiliere în materie de investiţii, cu scopul de a stimula dezvoltarea şi pregătirea proiectelor în întreaga Europă.”

    Fondul european pentru investiţii strategice (EFSI) va fi instituit în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Acesta se va baza pe o garanţie de 16 miliarde de euro din bugetul UE, la care se adaugă 5 miliarde de euro angajate de BEI. Pornind de la estimări prudente, pe baza experienţei trecute, efectul multiplicator al fondului va fi de 1:15. Cu alte cuvinte, fiecare euro public care este mobilizat prin intermediul fondului va genera investiţii totale de 15 euro, investiţii care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul ar trebui să se axeze pe investiţii în infrastructură, în special în reţelele în bandă largă şi de energie, precum şi în infrastructura de transport din centrele industriale, în educaţie, cercetare şi inovare, precum şi în energia din surse regenerabile, în IMM-uri şi în întreprinderile cu capitalizare medie.

  • BEI acordă CEC Bank un credit de 100 milioane euro pentru a finanţa IMM-uri şi primării

    “Împrumutul este destinat să sprijine în principal IMM-urile care reprezintă coloana vertebrală a economiei româneşti, atât din perspectiva creării de noi locuri de muncă, cât şi a creşterii economice”, a declarat Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte BEI responsabil pentru România, într-o conferinţă de presă la CEC Bank.

    Creditul actual vine după ce banca locală a utilizat împrumutul de 45 milioane de euro acordat anul trecut de BEI pentru finanţarea IMM-urilor şi firmelor medii. Din suma primită şi utilizată în 2013, CEC Bank a finanţat peste 100 de proiecte din domenii precum producţie, agricultură, comerţ, servicii, construcţii sau producţie de energie verde.

    “Pentru BEI, această sumă, de 100 milioane de euro, este cea mai mare sumă care a a fost alocată unei bănci din România. Desigur, a mai beneficiat şi BRD, dar e limita maximă pe care BEI a dat-o unei bănci din România”, a afirmat Tănăsescu.

    Împrumuturi cu fonduri BEI pot fi atrase de IMM-uri, companii cu până la 3.000 de salariaţi şi administraţiile publice locale. Ca noutate, pot solicita astfel de credite şi IMM-urile care au angajat sau intenţionează să angajeze 1 tânăr, cu vârstă sub 25 de ani (5 tineri în cazul firmelor cu cel mult 3.000 de salariaţi) în ultimele/următoarele şase luni, dar şi o firmă deţinută sau administrată de o persoană tânără sau o companie care oferă training vocaţional pentru personalul tânăr.

    Împrumuturile se acordă în lei sau euro, cu o valoare de 50%-100% din costurile eligibile ale proiectului, dar nu mai mult de 12,5 milioane euro. Valoarea maximă a proiectului trebuie să fie de 25 milioane euro. Creditele au o maturitate de 12/15 ani, cu până la 4 ani de graţie, iar costurile presupun o marjă de dobândă cu 0,5 puncte faţă de împrumuturile standard.

    BEI finanţează IMM-urile româneşti prin intermediul a 14 instituţii financiare, care operează atât în sectorul public, cât şi cel privat. Banca a creditat anul trecut IMM-urile cu 174 milioane euro, firmele având peste 41.000 de angajaţi.

    De la începutul activităţii în România, BEI a acordat finanţări de 10 miliarde euro, reprezentând 7,3% din PIB-ul României. Instituţia financiară internaţională intenţionează să ajungă până la finalul anului la finanţări de circa 600 milioane euro sau mai mult, iar anul viitor se va concentra foarte mult pe finanţarea sectorului energetic, potrivit lui Tănăsescu.

  • UE ar putea opri finanţarea de proiecte în Rusia de către BERD şi BEI

     Ţările membre iau în calcul mai multe scenarii pentru a opri finanţarea unor noi proiecte de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), au spus sursele, au declarat doi oficiali europeni pentru Bloomberg.

    Rusia este cel mai mare beneficiar de finanţări din partea BERD, cu 1,8 miliarde de euro (2,5 miliarde de dolari) în ultimul an. Proiectele recente includ un împrumut pentru conducte, achiziţia unei participaţii minoritare la un dezvoltator imobiliar, precum şi un credit pentru un lanţ de magazine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tănăsescu: Un rol foarte important în adoptarea euro îl are strategia de comunicare către populaţie

     “Intrarea în zona euro este un exerciţiu care implică angajament şi determinare politică, coordonare instituţională şi o comunicare extraordinară a acestui exerciţiu. Strategia de comunicare în această evoluţie către zona euro joacă un rol foarte important”, a declarat Tănăsescu joi după o conferinţă de presă.

    El a dat ca exemplu strategia deficitară de comunicare din 2004-2005, când România a trecut la “leul greu”, prin tăierea a patru zerouri, spunând că mulţi gândesc încă în lei vechi.

    “Am fost în piaţă să fac nişte cumpărături şi cei de acolo tot în milioane (de lei vechi- n.r.) vorbesc. E clar că strategia de comunicare de acum zece ani a dat greş. De aceea pregătirea oamenilor ca să poate să accepte această nouă provocare ce se numeşte euro trebuie foarte bine comunicată”, a punctat Tănăsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vicepreşedinte BEI, în centrul unui scandal de corupţie care afectează Partidul Socialist spaniol

     Cazul a devenit unul din simbolurile folosite de presa spaniolă, când este vorba despre ilegalităţile comise de partidele politice.

    Partidul Socialist al Andaluziei este vizat de o anchetă a justiţiei de la începutul anului 2011, privind posibila deturnare, în perioada 2001-2010, a milioane de euro prin intermediul unui fond public destinat susţinerii financiare a unor persoane sau companii beneficiare de programe sociale.

    Potrivit presei, suma deturnată ar putea depăşi 140 de milioane de euro.

    Magistratul care instrumentează cazul, Mercedes Alaya, vrea să afle dacă o parte din fondurile programului au fost alocate fraudulos unor persoane sau companii apropiate Partidului Socialist care nu erau incluse în programe sociale, sau vărsate sub formă de comisioane unor intermediari sau unor sindicate, precum UGT şi Comisiones Obreras, cele mai mari din ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BEI finanţează BCR Leasing cu 15 mil. euro

    IMM-urile vor fi sprijinite în activitatea de achiziţie, renovare sau extindere a activelor corporale (cu excepţia terenurilor), de investiţii în cercetare şi dezvoltare, de consolidare a retelelor de distribuţie pe pieţele naţionale sau pe alt pieţe din UE şi în acoperirea cerinţelor de capital de lucru pe termen mediu şi lung pentru finantarea activităţilor comerciale obişnuite.

    Instituţiile publice care întreprind investiţii în infrastructură la scară mică şi medie sau investiţii comunitare sustenabile vor fi eligibile pentru a beneficia de asistenţă în scopul îmbunătăţirii serviciilor publice în domeniul transportului, energiei, deşeurilor, telecomunicaţiilor, apei, sănătăţii, educaţiei şi locuinţelor sociale.

    Împrumutul reprezintă o primă tranşă dintr-o linie de credit totală de 75 de milioane de euro convenită cu BEI. Împrumutul este acordat în baza Planului Comun IFI pentru Dezvoltare în Europa Centrală şi de Sud-Est, care este destinat să îmbunătăţească accesul la finanţări pe termen lung pentru IMM-urile din Europa în vederea ameliorării efectelor crizei financiare.

    “Noua facilitate va consolida asistenţa acordată de BEI către IMM-uri şi întreprinderi cu capitalizare medie şi va sprijini competitivitatea şi productivitatea acestora. Dat fiind că aceste entităţi reprezintă motorul economiei româneşti, această operatiune va avea un impact pozitiv asupra perspectivelor de creştere economică şi de creare a locurilor de muncă”, a declarat Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte BEI responsabil pentru  România.

    “Avem convingerea că dezvoltarea resurselor financiare pe care am întreprins-o împreună cu BEI va ajuta firmele locale şi utilitătile publice să devină mai eficiente, inovatoare şi competitive. Depunem toate eforturile pentru a oferi servicii inteligente de intermediere financiară în scopul sprijinirii economiei româneşti în ansamblu şi al sprijinirii societăţii în realizarea nivelului de dezvoltare al UE”, afirmă Bogdan Speteanu, CEO al BCR Leasing.

    Banca Europeană pentru Investiţii este instituţia de creditare pe termen lung a Uniunii Europene şi este deţinută de statele membre UE.

    BCR Leasing IFN, membră a grupului Băncii Comerciale Române, este parte a Erste Group şi oferă servicii de leasing financiar pentru achiziţia de active durabile, respectiv autovehicule (automobile, autoutilitare, flote) şi echipamente (utilaje industriale, utilaje agricole, echipamente medicale, software şi IT). |n 2012 a fost a cincea companie de pe piaţa de leasing după volumul finanţărilor acordate, cu o cotă de piaţă de 6,1%.