Tag: bauturi

  • Cine este prima femeie aleasă la conducerea operaţiunilor Coca-Cola România

    „La birou, sunt un manager care zâmbeşte larg: nu m-am identificat niciodată cu imaginea aceea a şefului sobru şi inaccesibil. Îmi iau satisfacţia din fiecare «what if…?» pus în practică alături de o echipă la fel de curioasă ca mine, indiferent dacă această întrebare se transformă într-un succes sau rămâne o lecţie pentru viitor”, îşi descrie Nicoleta Eftimiu activitatea profesională de zi cu zi. Ea are o experienţă de peste 16 ani în cadrul companiei, dar spune că dacă adaugă acestora anii în care a lucrat indirect pentru Coca-Cola, în advertising, sunt mai bine de 20 de ani. „Am crescut cu respect faţă de munca bine făcută. Nu-mi imaginam în adolescenţă, în liceu, cum e să lucrezi într-o multinaţională, aşa că visele mele profesionale au trecut prin diverse etape”, adaugă ea. 

    Executivul povesteşte că se simte norocoasă pentru că a avut ocazia să facă sport din adolescenţă – a practicat voleiul – iar acesta nu doar că a învăţat-o cât de importantă este echipa alături de care lupţi pentru reuşită, dar a şi ajutat-o să îşi păstreze agilitatea de-a lungul timpului. „Ani mai târziu, terenul meu devenise marketingul – un teren de joc care mă fascinează şi astăzi – iar echipa era cea a unei agenţii din Bucureşti, unde am fost account director având drept client compania pe care o conduc în prezent. Învăţ în permanenţă, inclusiv – sau mai ales – de la colegii din generaţii mai tinere. Încrederea şi curajul pe care le arată sunt cu adevărat inspiraţionale.”

    A fost, pe rând, brand manager la nivel local şi regional pentru categoriile de băuturi necarbonatate, respectiv cele carbonatate, apoi director de marketing, poziţie din care a ajuns să conducă compania în calitate de country manager, în urmă cu doi ani, când l-a înlocuit pe Petre Şandru, numit country manager la Coca-Cola Irlanda. Este prima femeie aleasă în această funcţie şi spune că acest lucru a reprezentat „una dintre multele confirmări ale faptului că mă aflu în compania potrivită, unde performanţa nu e evaluată în funcţie de gen”.
    Pentru cariera ei, acest pas i-a crescut şi nivelul de încredere la începutul unui drum încărcat cu multă responsabilitate – faţă de echipă, consumatori şi faţă de cei care au învestit-o cu această încredere.

    „Atunci când te dezvolţi într-o echipă şi ajungi în cea mai înaltă poziţie, emoţional, îţi doreşti să nu se schimbe nimic. Raţional, însă, ştii că multe lucruri se vor schimba. Intervine deci un proces de aşezare a lucrurilor, în care sprijinul şi profesionalismul echipei sunt esenţiale”, spune Eftimiu.

    Care sunt însă atribuţiile cu care vine însoţită o astfel de funcţie? „În compania Coca-Cola, un country manager coordonează adaptarea şi implementarea strategiei la nivelul operaţiunilor locale. Din această poziţie, răspunde pentru evoluţia anuală a companiei şi de anumite programe specifice, însă activitatea sa se concentrează mai mult către o zonă de strategie macro”, descrie Nicoleta Eftimiu rolul pe care îl are în fruntea companiei Coca-Cola România. Ea adaugă că, atunci când a preluat această funcţie, şi-a propus să ridice ştacheta pe toate palierele strategice ale companiei – marketing, managementul mărcilor, strategia de ambalare, comunicarea către consumatori – cu orientare pe inovaţie şi pe consolidarea echipei: „Cred că am demonstrat, în ultimii ani, că România este un jucător important în regiune, cu un potenţial imens”.
    Anul trecut, sistemul Coca-Cola România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2,62 miliarde de lei şi un profit de circa 375 de milioane de lei. „Suntem pe un trend crescător, iar planul nostru este să ne menţinem pe acest val, în paralel cu dezvoltarea unui business responsabil, cu atenţie către consumator. E o strategie discutată de mulţi, implementată de mai puţini”, spune Nicoleta Eftimiu. Potrivit ei, anul trecut a fost din nou unul performant pentru întregul sistem Coca-Cola, care include companiile Coca-Cola România şi Coca-Cola HBC România – partenerul local pentru îmbutelierea brandurilor companiei. „Coca-Cola România este subsidiară a The Coca-Cola Company şi responsabilă de implementarea strategiilor de marketing şi ambalare, de managementul mărcilor, de promovarea produselor către consumatori şi cercetare de piaţă, iar Coca-Cola HBC România este filială a Coca-Cola Hellenic Bottling Company. Aici se cumpără ingredientele, se asigură îmbutelierea, distribuţia, vânzarea şi marketingul operaţional al produselor”, explică Eftimiu.
    Potrivit ZF, Coca-Cola HBC activează în 28 de ţări. Coca-Cola HBC România a vândut anul trecut peste 1,094 miliarde de litri (192 mil. unit cases), în creştere cu aproape 9% faţă de anul precedent, şi deţine trei fabrici în România: la Ploieşti, Timişoara şi Poiana Negrii. În fabrica de la Poiana Negrii, noua linie de producţie, deschisă anul acesta, are o capacitate maximă de producţie de 1,3 milioane de litri de apă pe zi. În prezent, aici există trei linii de producţie – două pentru ambalaje PET şi una pentru ambalaje reutilizabile din sticlă (0,33 litri şi 0,75 litri) – şi sunt îmbuteliate brandurile Dorna – Izvorul Alb (apă plată), Dorna (apă carbogazoasă) şi Poiana Negri (apă carbogazoasă). Coca‑Cola HBC este unul dintre cei mai mari îmbuteliatori ai companiei Coca‑Cola, având vânzări de peste 2 miliarde de unităţi.
    Coca-Cola este prezentă în peste 200 de ţări cu mai mult de 500 de mărci de băuturi răcoritoare. Alături de mărcile Coca-Cola, portofoliul companiei include şi alte branduri recunoscute la nivel global, precum băuturile pe bază de plante AdeZ, ceaiul verde Ayataka, apele Dasani, sucurile şi nectarurile Del Valle, Fanta, cafeaua Georgia, ceaiurile şi cafelele Gold Peak, Honest Tea, smoothie-urile şi sucurile innocent, sucurile Minute Maid, băuturile pentru sportivi Powerade, sucurile Simply, smartwater, Sprite, vitaminwater şi apa de cocos Zico. Împreună cu partenerii de îmbuteliere, echipa însumează peste 700.000 de angajaţi din comunităţilor locale din întreaga lume. În total, din 1991 până în prezent, sistemul Coca-Cola a realizat investiţii cumulate în valoare de peste 210 milioane de euro pe piaţa locală.
    Executivul Coca-Cola România nu precizează valoarea investiţiilor realizate anual de companie, însă spune că, pe lângă fondurile direcţionate în cercetare, businessul investeşte constant în inovaţie: „Consumatorii noştri au nevoie de opţiuni, potrivite cu stilul lor de viaţă, de aceea venim mereu cu îmbunătăţiri ale produselor consacrate sau cu extinderea portofoliului. Investim în produse şi ambalaje care să răspundă unor nevoi încă neformulate, înainte ca ele să devină o solicitare explicită”.

    În România, portofoliul companiei numără peste zece branduri de băuturi din game precum ape minerale, băuturi răcoritoare carbonatate şi necarbonatate, ceaiuri reci, băuturi energizante şi băuturi pe bază de plante. „Ne-am propus să devenim o companie pentru toţi. Suntem prezenţi cu cel puţin un brand pe toate segmenele, indiferent că vorbim despre băuturi carbogazoase, ceai sau băuturi pe bază de plante, apă plată sau minerală, băuturi energizante”, spune ea.

    Potrivit Nicoletei Eftimiu, unul dintre obiectivele companiei este de a le oferi consumatorilor băutura potrivită oricăror gusturi şi stiluri de viaţă, în ambalaje cât mai diverse şi mai convenabile. Ea spune că, atunci când vine vorba de extindere, „Sky is the limit” (cerul este limita – n. red.): „Obiceiurile şi preferinţele consumatorilor sunt într-o continuă evoluţie, iar provocarea de a ţine pasul cu ele ne inspiră să inovăm”.
    „Aşa s-a întâmplat şi cu noua gamă premium, Coca-Cola Specialty – o inovaţie de produs în sticle retro, lansată în România în premieră globală. E o performanţă care ne-a adus multă satisfacţie, pentru că ne-am reconfirmat poziţia de hub de inovaţie regional al Coca-Cola. Este şi un produs drag nouă, echipei, pentru că a fost creat pe gustul retro al publicului local. Noi, românii, suntem fascinaţi de toate trendurile noi, dar păstrăm şi o doză de nostalgie pentru trecut”, povesteşte ea.

    Faţă de celelalte pieţe europene, Nicoleta Eftimiu spune că piaţa de băuturi nonalcoolice din România creşte constant şi că la nivelul grupului Coca-Cola, piaţa locală a înregistrat, în ultimii trei ani, cea mai bună performanţă dintre ţările din Europa Centrală şi de Est. În ultimii ani, ea remarcă o creştere evidentă a numărului consumatorilor care se informează cu privire la conţinutul caloric al alimentelor pe care le consumă, „de aceea, suntem pregătiţi cu opţiuni pentru cei care doresc să-şi micşoreze consumul de zahăr. Portofoliul nostru este din ce în ce mai ofertant din acest punct de vedere, oferind o varietate tot mai largă de gusturi si arome noi, precum şi opţiuni cu conţinut redus sau fără calorii”, precizează Eftimiu.

    În 2018, 42% din bugetul de marketing al companiei a fost direcţionat către susţinerea băuturilor cu mai puţin sau cu zero zahăr (Coca-Cola Zero Zahăr, Sprite, Fuzetea, AdeZ, Dorna, Poiana Negri). „Am investit în promovarea unor noi produse fără zahăr sau cu conţinut caloric redus, pe care le considerăm inovaţii sugerate de obiceiurile de consum actuale.” Executivul Coca-Cola România subliniază că, în prezent, băuturile cu conţinut redus sau fără calorii reprezintă 34% din totalul volumelor companiei, luând în considerare portofoliul complet. Dintre acestea, menţionează gama Coca-Cola Zero Zahăr, cu două arome noi lansate anul trecut; băutura energizantă Coca-Cola Energy, precum şi produsele din portofoliul brandului Fanta. „În 2018 a fost lansat Fuzetea, o variantă de ice tea cu 30% mai puţin zahăr decât majoritatea băuturilor din această categorie. Un alt exemplu este Sprite, care are cu 75% mai puţine zaharuri în urma reformulării din 2017”, adaugă Eftimiu. Motivaţi tot de preferinţa în creştere a consumatorilor pentru băuturile cu ingrediente naturale, reprezentanţii companiei au introdus şi o nouă categorie: AdeZ, un brand de băuturi pe bază de plante.

    „Din responsabilitatea faţă de comunităţile în care acţionăm şi din atenţia la gusturile consumatorilor vin şi explicaţiile pentru varietatea mare de produse pe care le lansăm, pentru acţiunile concrete în direcţia colectării selective şi a reciclării, dar şi pentru creşterea businessului”, susţine executivul companiei.

    În ceea ce priveşte rolul companiei Coca-Cola în dezvoltarea economiei româneşti, Nicoleta Eftimiu spune, citând datele studiului „Impactul socio-economic al sistemului Coca-Cola în România”, realizat de compania de consultanţă strategică Steward Redqueen în colaborare cu profesorul Ethan B. Kapstein, că aceasta vine cu o contribuţie relevantă la nivel naţional. „Valoarea adăugată economiei, direct sau indirect, ajunge la 448 milioane de euro, adică 0,3% din PIB. Contribuim substanţial la creşterea economică, la bugetul de stat, iar fiecare loc de muncă la Coca-Cola generează indirect alte 12 locuri de muncă în restul economiei. Împreună, aducem o contribuţie de 241 milioane de euro la bugetul de stat şi susţinem 19.900 de locuri de muncă.”

    De asemenea, spune ea, dincolo de activitatea propriu-zisă, compania investeşte în programe care susţin trei piloni principali: protecţia mediului şi managementul ambalajelor, protejarea resurselor de apă din natură, consolidarea comunităţilor prin programe de educare şi dezvoltare profesională dedicate femeilor şi tinerilor. Astfel, în cei peste 25 de ani de activitate în piaţa locală, Coca-Cola a investit între 700.000 de euro şi 1 milion de euro pentru programe de protejare a mediului sau implementarea unor proiecte alături de comunităţile locale, destinate dezvoltării profesionale a tinerilor şi femeilor. O altă campanie importantă pentru reprezentanţii companiei este un proiect dezvoltat prin brandul Dorna, care, de şase ani, cu ajutorul asociaţiei Salvaţi Copiii România, dotează maternităţile din ţară cu aparatura necesară îngrijirii bebeluşilor născuţi prematur. Unul dintre cel mai recent demarate proiecte este un program de educare în privinţa colectării selective şi a reciclării, numit Azi pentru Mâine, dezvoltat alături de Asociaţia CSR Nest.

    Nicoleta Eftimiu consideră că dincolo de funcţiile câştigate şi de obiectivele atinse sau depăşite, o reuşită importantă în cariera sa a fost faptul că şi-a păstrat curiozitatea şi dorinţa de a învăţa în permanenţă. „E o premisă pentru a continua să cresc într-un domeniu profesional care, deşi nu mai este nou pentru mine, îmi dezvăluie constant perspective diferite, oportunităţi noi. Îmi place să mă gândesc mai degrabă la ce pot face în continuare, la cum pot folosi lucrurile pe care le aflu şi le experimentez pentru a evolua.”
    Cât despre greşeli, spune ea, „vreau să cred că le-am admis de fiecare dată faţă de mine şi, dacă a fost cazul, faţă de cei implicaţi. Sunt un om care abordează constructiv inclusiv momentele dificile”.
    Executivul Coca-Cola România oferă şi un sfat pentru managerii sau antreprenorii aflaţi la începutul parcursului profesional: „La începutul oricărui drum, e important să crezi în tine, atunci când aproape nimeni nu o face. Să nu te descurajezi uşor, chiar dacă rezultatele nu sunt din prima cele aşteptate. Să-ţi păstrezi mintea deschisă, curiozitatea, să te înconjori de oameni care te ajută să construieşti. Şi, ca un antrenament zilnic, să încerci mereu lucruri noi, din afara zonei de confort, indiferent că e vorba despre un sport sau un nou fel de mâncare”.

  • STUDIU: Vara lui 2019 ar putea aduce un record istoric pentru piaţa băuturilor răcoritoare

    Cum prognozele meteo indică o vară secetoasă, toţi marii producători şi distribuitori de sucuri şi apă minerală se pregătesc de vârful de sezon cu campanii şi produse noi, pentru a acoperi setea românilor.

    Potrivit unei analize Frames, prezentată în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Train Your Business Bucureşti, pe fondul creşterii economice şi diversificării obiceiurilor de consum, piaţa băuturilor răcoritoare a marcat un avans semnificativ în ultimii ani, de la o cifră de afaceri de 4,41 mld.lei în 2010 la 5,83 mld.lei în 2017.

    ,,Datele preliminare din 2018 indică un avans peste nivelul de 6 mld.lei, iar în 2019, pe fondul majorărilor de preţuri, extinderii gamei de produse şi creşterii apetitului pentru consum al românilor, prognozele indică depăşirea graniţei de 6,5 mld.lei’’, afirmă analiştii.

    Potrivit analizei, numărul companiilor care îmbuteliază ape minerale, sucuri şi băuturi naturale nealcoolice, înregistrate cu codurile CAEN 1107 şi 1032, aproape s-a dublat faţă de 2010, de la 437 la peste 800 societăţi în 2018 (date preliminarii). În 2017, raportau date financiare 767 de firme.

    ,,Investiţiile semnificative din ultimii ani, optimizarea fluxurilor de producţie şi a logisticii s-au văzut poate cel mai bine în creşterea profitabilităţii companiilor. De la 273,2 milioane de lei în 2010, producătorii de băuturi răcoritoare nealcoolice au ajuns la un profit net de 550,7 milioane de lei în 2017 şi, potrivit estimărilor, la peste 600 de milioane de lei în 2018’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Forţa de muncă angajată în acest sector a rămas, în tot acest interval, la un nivel aproape constant, în jurul a 10.000 de angajaţi, semn că avansul semnificativ al business-ului s-a axat, în principal, pe dezvoltarea unei infrastructuri mecanizate.

    Cele două branduri, Coca-Cola şi Pepsi, sunt, şi în România ca de altfel la nivel internaţional, cele mai populare băuturi răcoritoare. Aşa se explică faptul că Coca-Cola HBC Romania şi Quadrant – Amroq Beverages SRL reprezintă cei mai importanţi jucători din această piaţă. Afacerile cumulate ale celor două companii au depăşit 3 miliarde de lei în 2017, cea ce înseamnă aproape jumătate din piaţă. O cifră în creştere cu aproape 100 de milioane de lei faţă de anul precedent şi cu peste 600 de milioane de lei raportat la 2010.

    Şi profiturile acestora au urmat aceeaşi tendinţă, avansând de la 192,4 milioane în 2010 la 345,9 milioane în 2017.

    COCA-COLA HBC ROMANIA SRL, cu afaceri de 2,21 mld.lei în 2017, şi QUADRANT – AMROQ BEVERAGES SRL, cu un business de 854,8 milioane de lei, sunt urmate în top 10 de ROMAQUA GROUP SA (725,1 mil. lei), MASPEX ROMANIA SRL (409 mil.lei), EUROPEAN DRINKS SA (264,6 mil.lei), LA FANTANA SRL (188,3 mil.lei), CARPATHIAN SPRINGS SA (186 mil.lei), PERLA HARGHITEI SA (101,6 mil.lei), ALCONOR COMPANY SRL (92,6 mil.lei) şi RIENI DRINKS SA (60,6 mil.lei)

    Împreună, primii 10 jucători din acest sector au raportat afaceri de 5,1 miliarde de lei şi un profit net cumulat de 488,8 milioane lei.

    ,,Evoluţia celor mai importanţi jucători din piaţă trebuie pusă în concordanţă cu investiţiile masive pe care acestea le realizează şi cu paleta largă de branduri pe care le gestionează. Coca Cola deţine, pe lângă brandul consacrat, mărci precum Fanta, Sprite, Schweppes dar şi sucuri precum Cappy Pulpy, ape minerale naturale (Dorna, Dorna Izvorul Alb si Poiana Negri) sau băuturi energizante (Burn si Monster Energy). QUADRANT – AMROQ BEVERAGES SRL are în portofoliu, printre altele, mărcile Pepsi, Prigat, 7Up,Mirinda, Mountain Dew, Gatorade, Evervess, Rockstar energy şi apa minerală Perla’’, afirmă Adrian Negrescu.

    Studiul Frames arată că, din punct de vedere geografic, cele mai multe firme producătoare de băuturi răcoritoare şi sucuri naturale se află în Bucureşti-Ilfov (67), urmat de judeţele Cluj (49), Argeş (34), Galaţi şi Bihor (câte 29) şi Iaşi (27).

    ,,Piaţa băuturilor răcoritoare este puternic polarizată. Sunt numai 19 firme mari, care generează mai mult de 60% din vânzări, alături de care mai activează 45 de firme mici şi peste 700 de microîntreprinderi cu putere financiară redusă. Astfel se explică faptul că, pe ansamblu, cifra de afaceri medie în acest sector nu depăşeşte 7,6 milioane de lei, iar profitul mediu se cifrează în jurul a 700.000 lei. De altfel, cele mai multe companii (696), au între 1-10 angajaţi’’, arată analiza.

    Cert este că, pe fondul creşterii consumului, firmele şi-au îmbunătăţit semnificativ situaţiile financiare, media datoriilor nete scăzând de la 7,7 mil.lei în 2010 la 5,9 mil. lei în 2017, iar pierderile s-au redus drastic, de la o medie de 603.484 lei în 2011 la 93.331 lei în 2017.

    Cu toate acestea, peste 50% dintre firme prezintă un risc foarte mare de business, şi numai 14% au un risc scăzut.

    ,,Multe dintre firmele mici sunt prinse în hăţişul blocajului financiar, creditul furnizor fiind prezent în toate segmentele acestui sector. În condiţiile în care clienţii nu plătesc la timp facturile, există riscul ca multe dintre aceste firme să intre în blocaj. 26 de firme se aflau, de exemplu, în procedură de insolvenţă în 2017. Astfel că cei care vor să investească în acest sector trebuie să ia în calcul şi problemele specifice, dincolo de potenţialul de profitabilitate’’, afirmă analiştii de la Frames.

    Dincolo de analiza financiară a sectorului, piaţa băuturilor răcoritoare se află în plin proces de restructurare a gamei de produse. Pe fondul înăspririi legislaţiei în materie, tot mai multe companii au început să lanseze branduri şi băuturi ,,fără zahăr’’, considerate mult mai sănătoase.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • STUDIU: Vara lui 2019 ar putea aduce un record istoric pentru piaţa băuturilor răcoritoare

    Cum prognozele meteo indică o vară secetoasă, toţi marii producători şi distribuitori de sucuri şi apă minerală se pregătesc de vârful de sezon cu campanii şi produse noi, pentru a acoperi setea românilor.

    Potrivit unei analize Frames, prezentată în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Train Your Business Bucureşti, pe fondul creşterii economice şi diversificării obiceiurilor de consum, piaţa băuturilor răcoritoare a marcat un avans semnificativ în ultimii ani, de la o cifră de afaceri de 4,41 mld.lei în 2010 la 5,83 mld.lei în 2017.

    ,,Datele preliminare din 2018 indică un avans peste nivelul de 6 mld.lei, iar în 2019, pe fondul majorărilor de preţuri, extinderii gamei de produse şi creşterii apetitului pentru consum al românilor, prognozele indică depăşirea graniţei de 6,5 mld.lei’’, afirmă analiştii.

    Potrivit analizei, numărul companiilor care îmbuteliază ape minerale, sucuri şi băuturi naturale nealcoolice, înregistrate cu codurile CAEN 1107 şi 1032, aproape s-a dublat faţă de 2010, de la 437 la peste 800 societăţi în 2018 (date preliminarii). În 2017, raportau date financiare 767 de firme.

    ,,Investiţiile semnificative din ultimii ani, optimizarea fluxurilor de producţie şi a logisticii s-au văzut poate cel mai bine în creşterea profitabilităţii companiilor. De la 273,2 milioane de lei în 2010, producătorii de băuturi răcoritoare nealcoolice au ajuns la un profit net de 550,7 milioane de lei în 2017 şi, potrivit estimărilor, la peste 600 de milioane de lei în 2018’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Forţa de muncă angajată în acest sector a rămas, în tot acest interval, la un nivel aproape constant, în jurul a 10.000 de angajaţi, semn că avansul semnificativ al business-ului s-a axat, în principal, pe dezvoltarea unei infrastructuri mecanizate.

    Cele două branduri, Coca-Cola şi Pepsi, sunt, şi în România ca de altfel la nivel internaţional, cele mai populare băuturi răcoritoare. Aşa se explică faptul că Coca-Cola HBC Romania şi Quadrant – Amroq Beverages SRL reprezintă cei mai importanţi jucători din această piaţă. Afacerile cumulate ale celor două companii au depăşit 3 miliarde de lei în 2017, cea ce înseamnă aproape jumătate din piaţă. O cifră în creştere cu aproape 100 de milioane de lei faţă de anul precedent şi cu peste 600 de milioane de lei raportat la 2010.

    Şi profiturile acestora au urmat aceeaşi tendinţă, avansând de la 192,4 milioane în 2010 la 345,9 milioane în 2017.

    COCA-COLA HBC ROMANIA SRL, cu afaceri de 2,21 mld.lei în 2017, şi QUADRANT – AMROQ BEVERAGES SRL, cu un business de 854,8 milioane de lei, sunt urmate în top 10 de ROMAQUA GROUP SA (725,1 mil. lei), MASPEX ROMANIA SRL (409 mil.lei), EUROPEAN DRINKS SA (264,6 mil.lei), LA FANTANA SRL (188,3 mil.lei), CARPATHIAN SPRINGS SA (186 mil.lei), PERLA HARGHITEI SA (101,6 mil.lei), ALCONOR COMPANY SRL (92,6 mil.lei) şi RIENI DRINKS SA (60,6 mil.lei)

    Împreună, primii 10 jucători din acest sector au raportat afaceri de 5,1 miliarde de lei şi un profit net cumulat de 488,8 milioane lei.

    ,,Evoluţia celor mai importanţi jucători din piaţă trebuie pusă în concordanţă cu investiţiile masive pe care acestea le realizează şi cu paleta largă de branduri pe care le gestionează. Coca Cola deţine, pe lângă brandul consacrat, mărci precum Fanta, Sprite, Schweppes dar şi sucuri precum Cappy Pulpy, ape minerale naturale (Dorna, Dorna Izvorul Alb si Poiana Negri) sau băuturi energizante (Burn si Monster Energy). QUADRANT – AMROQ BEVERAGES SRL are în portofoliu, printre altele, mărcile Pepsi, Prigat, 7Up,Mirinda, Mountain Dew, Gatorade, Evervess, Rockstar energy şi apa minerală Perla’’, afirmă Adrian Negrescu.

    Studiul Frames arată că, din punct de vedere geografic, cele mai multe firme producătoare de băuturi răcoritoare şi sucuri naturale se află în Bucureşti-Ilfov (67), urmat de judeţele Cluj (49), Argeş (34), Galaţi şi Bihor (câte 29) şi Iaşi (27).

    ,,Piaţa băuturilor răcoritoare este puternic polarizată. Sunt numai 19 firme mari, care generează mai mult de 60% din vânzări, alături de care mai activează 45 de firme mici şi peste 700 de microîntreprinderi cu putere financiară redusă. Astfel se explică faptul că, pe ansamblu, cifra de afaceri medie în acest sector nu depăşeşte 7,6 milioane de lei, iar profitul mediu se cifrează în jurul a 700.000 lei. De altfel, cele mai multe companii (696), au între 1-10 angajaţi’’, arată analiza.

    Cert este că, pe fondul creşterii consumului, firmele şi-au îmbunătăţit semnificativ situaţiile financiare, media datoriilor nete scăzând de la 7,7 mil.lei în 2010 la 5,9 mil. lei în 2017, iar pierderile s-au redus drastic, de la o medie de 603.484 lei în 2011 la 93.331 lei în 2017.

    Cu toate acestea, peste 50% dintre firme prezintă un risc foarte mare de business, şi numai 14% au un risc scăzut.

    ,,Multe dintre firmele mici sunt prinse în hăţişul blocajului financiar, creditul furnizor fiind prezent în toate segmentele acestui sector. În condiţiile în care clienţii nu plătesc la timp facturile, există riscul ca multe dintre aceste firme să intre în blocaj. 26 de firme se aflau, de exemplu, în procedură de insolvenţă în 2017. Astfel că cei care vor să investească în acest sector trebuie să ia în calcul şi problemele specifice, dincolo de potenţialul de profitabilitate’’, afirmă analiştii de la Frames.

    Dincolo de analiza financiară a sectorului, piaţa băuturilor răcoritoare se află în plin proces de restructurare a gamei de produse. Pe fondul înăspririi legislaţiei în materie, tot mai multe companii au început să lanseze branduri şi băuturi ,,fără zahăr’’, considerate mult mai sănătoase.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Urmează o vară toridă? Studiu: Vara lui 2019 ar putea aduce un record istoric pentru piaţa băuturilor răcoritoare

    Cum prognozele meteo indică o vară secetoasă, toţi marii producători şi distribuitori de sucuri şi apă minerală se pregătesc de vârful de sezon cu campanii şi produse noi, pentru a acoperi setea românilor.
     
    Potrivit unei analize Frames, prezentată în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Train Your Business Bucureşti, pe fondul creşterii economice şi diversificării obiceiurilor de consum, piaţa băuturilor răcoritoare a marcat un avans semnificativ în ultimii ani, de la o cifră de afaceri de 4,41 mld.lei în 2010 la 5,83 mld.lei în 2017.
     
    ,,Datele preliminare din 2018 indică un avans peste nivelul de 6 mld.lei, iar în 2019, pe fondul majorărilor de preţuri, extinderii gamei de produse şi creşterii apetitului pentru consum al românilor, prognozele indică depăşirea graniţei de 6,5 mld.lei’’, afirmă analiştii.
     
  • Urmează o vară toridă? Studiu: Vara lui 2019 ar putea aduce un record istoric pentru piaţa băuturilor răcoritoare

    Cum prognozele meteo indică o vară secetoasă, toţi marii producători şi distribuitori de sucuri şi apă minerală se pregătesc de vârful de sezon cu campanii şi produse noi, pentru a acoperi setea românilor.
     
    Potrivit unei analize Frames, prezentată în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Train Your Business Bucureşti, pe fondul creşterii economice şi diversificării obiceiurilor de consum, piaţa băuturilor răcoritoare a marcat un avans semnificativ în ultimii ani, de la o cifră de afaceri de 4,41 mld.lei în 2010 la 5,83 mld.lei în 2017.
     
    ,,Datele preliminare din 2018 indică un avans peste nivelul de 6 mld.lei, iar în 2019, pe fondul majorărilor de preţuri, extinderii gamei de produse şi creşterii apetitului pentru consum al românilor, prognozele indică depăşirea graniţei de 6,5 mld.lei’’, afirmă analiştii.
     
  • Performanţa secolului: Cea mai bună evoluţie pe bursa americană a avut-o energizantul Monster, mult peste Amazon şi Apple, cu o creştere de 60.000%

    Monster Beverage, compania care produce băuturi energizante, a înregistat cel mai bun progres pe bursa americană din ianuarie 2000 până în prezent, în faţa unor companii care şi-au îmbogăţit investitorii precum Apple sau Amazon, potrivit Bloomberg.

    Astfel, faţă de Amazon care a crescut cu 2.300% şi Apple care a înregistrat un progres de 5.300%, compania Monster Beverage domină categoric indicele S&P 500 cu un avans de aproape 60.000% în aceiaşi perioadă.

    Performanţa companiei este istorică din orice punct de vedere încât ea a fost alimentată de câştigurile per acţiune care au crescut de la an la an din 2008 până în prezent şi de creşterea anuală a veniturilor, care s-a menţinut peste 9% din 2001 până acum.

    „Băuturile energizante sunt băuturile acidulate specifice generaţiei, iar Monster şi-a extins constant gama de produse”, spune Caroline Levy, analist în cadrul Macquarie Capital.

    Însă acum Monster se confruntă cu o perioadă dificilă încât acţiunile au scăzut cu circa 18% în ultimele săptămâni – în contextul în care noi jucători îşi fac intrarea în piaţa de 50 de miliarde de dolari a băuturilor energizante. Spre exemplu, Amazon şi-a lansat deja propria marcă de băuturi energizante în timp ce gigantul Coca-Cola lansează Coca-Cola Energy în Europa.

    Produsul Coca-Cola este de luat în seamă, potrivit Bloomberg, încât compania deţine o participaţie de 19% în Monster, fiind astfel cel mai mare acţionar. Mai mult, Coca-Cola distribuie produsele Monster, iar analiştii speculează că gigantul ar putea cumpăra cu totul compania de băuturi energizante, care are o capitalizare de piaţă de circa 30 miliarde dolari.

    Cu toate acestea, varianta achiziţiei este din ce în ce mai departe după ce Coca-Cola a cheltuit 5,1 miliarde de dolari pentru a achiziţiona lanţul de cafea Costa în luna august.

    „Cred că oportunitatea a trecut şi Coca-Cola nu îi va mai cumpăra acum. Monster a dat lovitura când a semnat cu ei drept distribuitori, însă există un risc ca produsul Coke Energy să strice parteneriatele existente”, spune Kenneth Shea, analist în cadrul Bloomberg Intelligence.

     

  • Studiu BioMania.ro. Românii vor să trăiască mai sănătos: 87% includ săptămânal în alimentaţie băuturi bio pe bază de plante

    Tendinţa către o viaţă sănătoasă este în creştere la nivelul României şi este determinată fie de dorinţa de a înlocui laptele cu băuturi vegetale bio (49%), fie din dorinţa de a savura gustul unei băuturi pe bază de cereale sau fructe, precum migdalele sau cocosul. 36% dintre respondenţi consumă zilnic băuturi vegetale şi 21% o dată la două zile. 87% includ săptămânal în alimentaţie băuturi bio pe bază de plante.

    Principalul criteriu de selecţie atunci când vine vorba despre achiziţionarea băuturilor vegetale este reprezentat de ingrediente (68%). Românii acordă o importanţă mai mică preţului în procesul de decizie – doar 7% considerând drept criteriu principal costul. Doar 8% afirmă că alegerea lor e motivată de un regim alimentar restrictiv (cum ar fi diabetul).

    72% dintre români sunt interesaţi de adoptarea unui stil de viată sănătos, bazat pe produse fără lactoză, astfel că au alocat în bugetul lunar o sumă maximă de 100 de lei pentru achiziţia produselor din gama băuturile vegetale. 69% dintre consumatorii români preferă să cumpere băuturile vegetale direct din supermarketuri/hipermaketuri, de la rafturile dedicate acestor produse, în timp ce 27% aleg atât magazinele naturiste, cât şi magazinele online de specialitate.

  • Consumul a două băuturi fără zahăr pe zi creşte riscul de accident vascular cerebral sau atac de cord cu o treime

    Un studiu amplu care a implicat mai mult de 80.000 de femei a constatat că în cazul consumului a două sau mai multe băuturi fără zahăr pe zi a crescut riscul de accident vascular cerebral cu 23%.

    Comparativ cu femeile care consumau băuturi fără zahăr mai puţin de o dată pe săptămână sau deloc, femeile care au consumat două sau mai multe băuturi îndulcite artificial pe zi au avut de asemenea cu 29% mai multe şanse de a dezvolta boli de inimă şi cu 16% mai multe şanse de a muri din orice altă cauză.

    Analiza ulterioară a arătat că în cazul femeilor care sufereau de obezitate riscul de accident vascular cerebral era dublu. De asemenea, femeile afro-americane au avut un risc mai mare de accident vascular cerebral.

    Dr. Yasmin Mossavar-Rahmani, autorul principal al studiului şi profesor asociat al Colegiului de Medicină Albert Einstein din Bronx, New York, a declarat că „Mulţi oameni, în special cei care sunt supraponderali sau obezi, consumă băuturi îndulcite cu conţinut scăzut de calorii pentru a reduce caloriile în dieta lor. Cercetarile noastre si alte studii au aratat că băuturile îndulcite artificial nu pot fi inofensive si consumul ridicat este asociat cu un risc mai mare de accident vascular cerebral şi boli de inimă.” 

    Autorii au subliniat că studiul a găsit o legătură, dar nu a putut dovedi că băuturile dietetice cauzează accidente vasculare cerebrale şi probleme cardiace. Dr. Mossavar-Rahmani a afirmat că studiul nu a analizat îndulcitorii artificiali individual: „Nu ştim exact ce tipuri de băuturi îndulcite artificial au consumat, deci nu ştim ce îndulcitori artificiali pot fi dăunători şi care ar putea fi inofensivi”, a spus el.

    Studiul, publicat în revista Stroke, a inclus date de la 81.714 femei care aveau vârste de 50-79 ani la începutul studiului şi care au fost urmărite, în medie, 12 ani.

     

  • Tocmai a fost anunţată o nouă TAXĂ!! Veşti proaste pentru români de sărbători: Veţi scoate şi mai mulţi bani din buzunar

    Propunerea legislativă nu a fost votată în Senat, deoarece senatorii nu au apucat să o voteze în timp util, iar votul decisiv aparţine deputaţilor.  
     
    În prezent, potrivit Codului fiscal, băuturile alcoolice şi ţigările sunt accizate, însă nu se face nicio referire la sucurile care conţin zaharuri libere.
     
  • BREAKING: Românii scot din buzunar mai mulţi bani pentru sucuri: Guvernul vrea să introducă o nouă acciză pe băuturile cu mult zahăr

    Propunerea legislativă nu a fost votată în Senat, deoarece senatorii nu au apucat să o voteze în timp util, iar votul decisiv aparţine deputaţilor.  
     
    În prezent, potrivit Codului fiscal, băuturile alcoolice şi ţigările sunt accizate, însă nu se face nicio referire la sucurile care conţin zaharuri libere.