BusinessMagazin

Tag: batrani

  • Guvernului austriac îi pasă mai mult de unde-şi petrec alegătorii vacanţele decât de cei care le îngrijesc bătrânii. Austriecii îşi cumpără case în însorita Croaţie, primită cu braţele deschise în Schengen, dar le exploatează până la limita sclaviei pe româncele care le ţin părinţii şi bunicii curaţi

    ♦ În 2021, circa 60.000 de persoane, majoritatea femei, asigurau servicii de îngrijire a bătrânilor în Austria, iar dintre acestea 98% au venit din alte ţări, în special din România şi Slovacia ♦ În acelaşi an cetăţenii austrieci şi-au majorat cu 74% achiziţiile de proprietăţi imobiliare în însorita Croaţie, ţară primită cu braţele deschise în spaţiul Schengen ♦ Concluzia Amnesty International este că est-europenii care vin în Austria să îngrijească bătrâni se confruntă adesea cu discriminare şi abuz, iar autorităţile fac prea puţin pentru a îndrepta nedreptăţile.

    Austria are o economie cu probleme, iar cea mai gravă este îmbătrânirea accelerată a populaţiei – mai mult de un sfert din austrieci vor avea peste 65 de ani în 2040. Mai mulţi bătrâni înseamnă o nevoie mai mare de oameni care să îi îngrijească.

    În 2021, circa 60.000 de persoane asigurau astfel de servicii, fie în cadrul unor sisteme organziate, fie informal, arată datele Am­nesty International. Dintre acestea, 98% au venit din alte ţări, în special din România şi Slovacia. Românii sunt cetăţenii europeni pe care guvernul austriac nu-i vrea în spaţiul european fără graniţe Schengen.

    În acelaşi timp (adică în 2021), cetăţenii austrieci şi-au majorat cu 74% achiziţiile de proprietăţi imobiliare în însorita Croaţie, ţară primită cu braţele deschise în spaţiul Schen­gen. Croaţia nu mai este de mult timp o ţară ieftină în ceea ce priveşte piaţa imobiliară. Anul trecut, austriecii şi-au cumpărat acolo 1.109 terenuri şi locuinţe, situându-se astfel pe locul doi, după germani, în topul străinilor care vor să îşi petreacă în Croaţia mai mult de un simplu concediu.

    Achiziţiile făcute de germani sunt mai mult decât duble, dar şi Germania are de aproape zece ori mai mulţi locuitori decât Austria. Sunt date din statistica oficială croată şi reprezintă doar tranzacţiile înre­gis­trate de autorităţile fiscale pen­tru stabilirea bazei de im­pozitare, aşadar numărul real al achiziţiilor poate fi mai mare. Cele mai multe imobile achiziţio­nate sunt în oraşele mari, cum ar fi Zagreb, şi în staţiunile de pe litoral, principala atracţie turistică a acestei ţări.

    Românii care muncesc în Austria sunt asociaţi mai ales cu îngrijirea bătrânilor. Această activitate este atât de importantă încât în timpul pandemiei autorităţile austriece au organizat curse speciale de tren pentru a aduce români care să aibă grijă de bătrâni.

    Iar turismul a explodat în Croaţia după pandemie. Prima ju­mă­tate a acestui an a adus rezultate record, iar austriecii au contribuit semnificativ la ele. În această perioadă au fost înregistrate 19 milioane de înnoptări ale turiştilor străini, dintre care 30% reprezintă aportul germa­nilor, iar 11% cel al austriecilor, aceste naţiuni ocupând primele locuri în clasament.

    Aici trebuie subliniat iar că pentru a înţelege diferenţa trebuie ţinut cont că germanii sunt de aproape zece ori mai mulţi decât austriecii.

    Există un flux de populaţie şi în sens invers, dar este unul cu consecinţe negative ireversibile care se încadrează în tendinţa de depoluare a ţărilor mai sărace est-europene. La 1 ianuarie 2021, în Austria locuiau 50.600 de persoane născute în Croaţia.

    Este un număr destul de mic, deşi în ţara con­tinentală există o comunitate istorică de croaţi. Dar nici croaţii nu sunt mulţi în ţara lor, doar 4 milioane, faţă de populaţia de 9 milioane a Austriei. Cei mai mulţi străini cu reşedinţa în Austria sunt germanii (245.000), urmaţi de bosniaci (172.400), de turci (159.000), de sârbi (144.400) şi de români (134.200). Alte naţiuni au prezenţe de sub 100.000 de persoane.

    Prin urmare, românii reprezintă una dintre cele mai puternice comunităţi de străini de acolo. Românii care muncesc în Austria sunt asociaţi mai ales cu îngrijirea bătrânilor.

    Această activitate este atât de importantă încât în timpul pandemiei autorităţile austriece au organizat curse speciale de tren pentru a aduce români care să aibă grijă de bătrâni.

    Cu toate acestea, după cum a constatat Amnesty International, lucrătorii care prestează aceste servicii primesc salarii prea mici pentru munca pe care o fac, nu beneficiază de concediu medical, de zile libere şi nici măcar de pauze zilnice. În pandemie, condiţiile de muncă s-au deteriorat şi mai mult. Concluzia organizaţiei este că est-europenii care vin în Austria să îngrijească bătrâni se confruntă adesea cu discriminare şi abuz, iar autorităţile fac prea puţin pentru a îndrepta nedreptăţile.

     

  • CSR 2021: Ariston Comfort Challenge 2020 – Ediţia III

    Ariston Thermo România

     

    Motivaţie: Accesul la apa caldă rămâne o problemă majoră în mediul rural: conform statisticilor recente, aproximativ 30% dintre români locuiesc într-o gospodărie care nu dispune de baie, duş sau toaletă cu apă curentă.

     

    Descrierea proiectului: Proiectul Ariston Comfort Challenge are ca scop facilitarea accesului la apă caldă şi igienă pentru zeci de mii de copii şi vârstnici din România, prin dotarea şcolilor, grădiniţelor, spitalelor sau caselor de bătrâni cu echipamente de încălzire a apei de ultimă generaţie. Aceasta iniţiativă vine în contextul localizării campaniei globale Ariston Comfort Challenge care a început în Groenlanda în 2018 şi prin care compania îşi propune să ducă confortul chiar şi în locurile în care acesta pare imposibil de atins. Prin proiectul local, Ariston Thermo România contribuie astfel la acoperirea unei nevoi reale a comunităţii: accesul oamenilor la apă caldă, implicit la un confort minim şi la standarde de igienă corecte într-o perioadă în care aceasta poate face diferenţa dintre sănătate şi o boală complicată aşa cum este Covid-19, spun reprezentanţii companiei.

     

    Rezultate: În ultimii trei ani, peste 1.450 de echipamente performante de încălzire a apei au fost donate către 869 de instituţii de învăţământ, cămine de bătrâni şi centre medicale din ţară, oferind astfel acces la apă caldă pentru peste 170.000 de persoane. În cadrul ediţiei din 2020, implementată la nivel naţional cu sprijinul parternerului tradiţional – Crucea Roşie –, Ariston Thermo a donat 400 de boilere electrice de ultimă generaţie către 248 de instituţii din întreaga ţară, de care beneficiază în prezent aproximativ 53.000 de copii şi vârstnici. Caravana Ariston a început în luna septembrie 2020 şi a parcurs 24 de judeţe pentru a ajunge în localităţile identificate de Crucea Roşie unde au fost donate boilere electrice către instituţii importante care nu beneficiază de echipamente de încălzire a apei, aşa cum sunt: şcoli, grădiniţe, cabinete medicale, cămine de bătrâni şi copii. Cele peste 400 de boilere donate de Ariston în acest an au fost distribuite în 24 judeţe, nivelul de necesitate fiind mai pronunţat în Călăraşi, Giurgiu, Dâmboviţa, Tulcea şi Arad. De exemplu, în Călăraşi au fost identificate 43 de gradiniţe şi şcoli fără acces la apă caldă, numărul de beneficiari după ce au fost montate 74 de boilere ridicându-se la peste 7.700 de persoane. În Giurgiu, 22 şcoli şi grădiniţe din mediul rural nu aveau acces la apă caldă, iar prin montarea a 36 de boilere electrice, peste 2.300 de persoane se bucură acum de condiţii mai bune. 2020 a fost, poate, primul an din istoria recentă în care reprezentanţii companiei spun că au resimţit la nivel global importanţa unei igiene de bază. Au fost identificate inclusiv localităţi izolate, respectând misiunea companiei de a duce confortul chiar şi acolo unde pare imposibil de atins, iar campania de donaţii din 2020  a ajuns şi în zone cu acces limitat, aşa cum este cazul localităţilor din Munţii Cernei, unde se află un număr mare de sate izolate. Echipa ACC a dotat instituţiile din satul Ineleţ, un cătun izolat unde accesul se face printr-o scară lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, prinsă pe un perete vertical din calcar.


     

  • Dragoş Damian, CEO Terapia: Românii, bolnavi şi bătrâni. S-ar zice ca nu este o opinie pentru oamenii de afaceri, dar este pentru ei

    Oamenii de afaceri inteleg ce este in spatele cifrelor, asa ca iata niste date de la Institutul National de Statistica:

    – sporul natural al populatiei este al doilea an consecutiv in scadere, de la o micsorare cu 57.244 de persoane in 2019 (iata ca ne contractam si inainte de Covid) am ajuns la una de 118.587 in 2020, adica dublu;

    – avem cu 14% mai multe decese in 2020 fata de 2019, am pierdut aproape 300 de mii de suflete, asadar, 1,5% dintre noi ne-au parasit anul trecut, daca luam ca baza recensamantul din 2011 – toti stim insa ca nu suntem in tara mai mult de 17-18 milioane. In noiembrie si decembrie 2020 au murit cu peste 60% mai multi romani decat in aceeasi perioada din 2019;

    – se moare din cauza cancerului, bolilor cardiovasculare, endocrine, respiratorii, etc. Desi in ultimul an au fost decontate medicamente noi – “inovatia salveaza vieti” – in valoare de 250 milioane de lei lunar, mai ales pentru cancer, pacientii, in realitatea de zi de zi, alta decat cea a guvernantilor, se plang ca se moare in continuare cu zile, si nu de Covid.

    Si, nu ne putem abtine sa ne gandim ca foarte multe decese pot fi prevenite, ganditi-va doar la infectiile nosocomiale, care pentru ca “nu exista”, nu apar in statisticile cauzelor de deces ale INS (sau apar la “alte cauze”).

    Fara legatura aparenta cu subiectul: stiti care este cea mai neverosimila victima coletarala a Covid-ului? Studentii la medicina din anii mari: nu au putut sa faca stagiile de pregatire din cauza ca spitalele au fost inchise – ganditi-va la asta.

    Cu sau fara Covid, nu faptul ca suntem un popor bolnav este ingrijorator sau deprimant. Mai grav este ca in urmatorii 15 ani ies la pensie circa 4,5 milioane de romani, pre- si post decreteii (decretul 770/1966), generatia nascuta in perioada 1960 – 1975, lasand un gol enorm de populatie activa calificata – este posibil chiar ca ritmul de incapacitate de boala, pensionare sau deces al persoanelor de peste 60 de ani sa creasca, pentru ca lipsa preventiei si accesul precar la serviciile medicale cresc riscul de imbolnavire si reduc calitatea vietii.

    In ultimii 5 ani, 2016-2020, bugetul alocat sanatatii a crescut de la 33 miliarde lei la 60, asadar s-a dublat – Covid bifand in 2020 circa 5 miliarde din cele 60. In toti acesti 5 ani s-a ajuns la sporul negativ din 2019 (deci fara legatura cu Covid) si s-a vorbit neincetat de reformarea din temelii a sistemului. Ironic este ca vorbesc despre reformare cei care il conduc….

    Noroc cu alegerile si pandemia, care au reformat planurile de reformare, au intarit pozitia oligarhilor care controleaza sistemul sanitar si au permis intrarea cu taraita unor politicieni fara proiecte, dar brilianti in PR.

    Oamenii de afaceri din Romania indiferent de capital, care, pe buna dreptate, se bat pentru predictibilitatea fiscalitatii, reducerea tensiunilor din piata muncii, marile proiecte publice, digitalizare, etc., ar fi bine sa ia o pauza sa vada ce este de facut, pentru ca resursa lor numarul unu, romanii, sunt bolnavi si batrani.

     

     

     

     

  • OMS, despre decesele din Norvegia: Serul este sigur pentru bătrâni. Infectarea cu coronavirus este mult mai periculoasă decât vaccinarea anti-COVID

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat că nu a găsit nicio dovadă care să sugereze că vaccinul Pfizer/BioNTech a contribuit la moartea unor pacienţi vârstnici din Norvegia, conform Bloomberg.

    Rapoartele autorităţilor sunt „în conformitate cu ratele preconizate de mortalitate şi cauzele deceselor din rândurile vârstnicilor, iar informaţiile pe care le-am colectat până acum nu confirmă rolul vaccinului în rezultatul fatal al evenimentelor”, a declarat Comitetul Global de Consultare asupra Siguranţei Vaccinurilor din cadrul OMS, adăugând că bătrânii ar trebui să primească în continuare vaccinul.

    Autorităţile sanitare din Norvegia au lansat recent o anchetă după ce 23 de oameni trecuţi de 80 de ani au murit în urma vaccinării împotriva coronavirusului.

    Ulterior, Steinar Madsen – directorul medical al Agenţiei Norvegiene a Medicamentelor – a declarat că „nu există o conexiune certă între decese şi vaccin”, deşi există o posibilitate ca efectele secundare ale serului să fi agravat bolile pacienţilor.

    Totuşi, agenţia a declarat recent că infectarea cu virusul SARS-CoV-2 este mult mai periculoasă decât vaccinarea anti-COVID.

    Până acum au fost vaccinaţi anti-COVID 56,7 milioane de persoane la nivel global, potrivit datelor colectate de Bloomberg, ultima rată fiind de 2,85 de milioane de doze pe zi.

     

  • Vaccinuri făcute pe pile. 2 cazuri grave: vedete vaccinate şi doze ale bătrânilor, folosite de prietenii medicilor

    În Polonia şi SUA, medicii vaccinează şi pe pile. Unele vedete din Polonia au fost vaccinate înainte să le fie rândul. În SUA, dozele bătrânilor au fost folosite pe prietenii medicilor

    Şpaga şi pilele nu sunt doar obiceiuri româneşti. Unele vedete poloneze au avut prioritate chiar şi în faţa medicilor. În statul Tennessee, din SUA, oficialii din sănătate şi-au vaccinat prietenii în detrimentul bătrânilor.

    Autorităţile poloneze anchetează unităţile Universităţii de Medicină din Varşovia. Au fost confirmate bănuielile de redirecţionare a dozelor destinate medicilor. Premierul lor, Adam Niedzielski,  a ameninţat că vor fi consecinţe dacă au existat cu adevărat unii privilegiaţi. Potrivit oficialilor din sănătate, 18 vedete au fost vaccinate joi, fără să îşi respecte rândul.

    În SUA, unor sute de bătrânii din Tennessee li s-a spus să meargă acasă din cauza lipsei de stocuri.  După aceea oficialii din sănătate şi-au chemat prietenii şi rudele şi le-au administrat vaccinul. În faţa presei, spitalul s-a apărat că nu era la curent cu stocul exact. Nu este clar dacă printre cei vaccinaţi erau şi medici, aflaţi în prima linie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Campania de Fapte Bune

    CGS România

    Motivaţie:
    Prin intermediul Campaniei de Fapte Bune, angajaţii din cele şapte sedii CGS au strâns donaţii în bani şi bunuri pentru a sprijini o serie de case de copii şi de bătrâni. Eforturile campaniei au fost direcţionate preponderent către casele de copii şi de bătrâni deoarece acolo resursele sunt limitate şi orice gest este binevenit.

    Descrierea proiectului:
    Campania de Fapte Bune s-a desfăşurat în august-septembrie şi decembrie 2019, în toate cele şapte sedii CGS. S-au identificat cauze diferite şi relevante la nivel zonal, în oraşele în care CGS deţine centre de suport. Ideea şi mecanismul de organizare au fost dezvoltate intern şi coordonate de departamentul Resurse Umane. După identificarea unor cauze la nivelul fiecărui oraş, detaliile acestora au fost atent comunicate către angajaţii din fiecare sediu, astfel încât să se asigure o participare cât mai mare. Au fost depuse cutii pentru a strânge donaţiile în bunuri şi bani şi s-au identificat colegii voluntari care au dorit să participe direct şi să viziteze casele de copii sau bătrâni pentru a ajuta la împărţirea donaţiilor. Au fost donate obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, jucării, produse alimentare neperisabile, cărţi şi rechizite sau bani pentru achiziţionarea produselor necesare, persoanelor defavorizate. Astfel, donaţiile CGS au fost direcţionate în Bucureşti către Centrului de Primire în Regim de Urgenţă „Cireşarii II”, la Braşov către Fundaţia PECA, în Galaţi către Centrul de Îngrijire şi Asistenţă, la Târgu Jiu către Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, la Miercurea Ciuc către Căminul „Szent Istvan”, la Sibiu la Căminul pentru persoane vârstnice şi la Constanţa unei fetiţe din Sineşti.

    Efecte:
    În total, gama de articolele donate sau achiziţionate a fost compusă din alimente, fructe, legume,  rechizite, manuale şcolare, jocuri şi jucării, haine, încălţăminte, produse de îngrijire personală, dulciuri, răcoritoare şi a vizat aproape 300 de persoane, de la copii la vârstnici, de la nivel naţional. S-au strâns peste 700 de kilograme de produse. O cauză aparte a fost cea a unei fetiţe de 11 ani din localitatea Sineşti, situată în apropierea Iaşiului, care se ocupă de gospodărie şi de mama ei bolnavă şi care îşi dorea să meargă la şcoală. Întreaga echipă CGS din Constanţa a răspuns apelului de ajutor şi s-a mobilizat să strângă banii şi hainele necesare împlinirii visului acestui copil, iar donaţiile i-au fost trimise prin intermediul Asociaţiei Glasul Vieţii din Iaşi.

  • Ariston Comfort Challenge – ediţia a II-a

    Ariston Thermo România 

    Motivaţie:
    Reprezentanţii companiei spun că proiectul Ariston Comfort Challenge are ca scop facilitarea accesului la apă caldă şi igienă pentru zeci de mii de copii şi vârstnici din România, prin dotarea şcolilor, grădiniţelor, spitalelor sau caselor de bătrâni cu echipamente de încălzire a apei de ultimă generaţie.  În acelaşi timp, susţinând obiectivul regional al campaniei de a duce confortul chiar şi acolo unde pare greu de atins, în 2019 proiectul s-a extins cu un nou parteneriat instituţional pentru a asigura condiţii optime de lucru şi facilitarea oferirii primului ajutor în situaţiile de urgenţă din bazele de salvare montane.

    Descrierea proiectului:
    Ariston Thermo România, care este liderul pieţei locale de centrale termice şi boilere electrice a continuat pentru al doilea an consecutiv campania umanitară  Ariston Comfort Challenge. Astfel,  în perioada iunie – noiembrie 2019, a fost organizată cea de-a doua ediţie a Ariston Comfort Challenge, prin  care compania a continuat parteneriatul alături de Crucea Roşie Română prin care au donat boilere electrice de ultimă generaţie către sute de instituţii care nu au acces la o nevoie de primară, aşa cum este apa caldă. În acelaşi timp, compania s-a alăturat Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România (SALVAMONT) cu ajutorul cărora au fost instalate echipamente termice de ultimă generaţie în cadrul centrelor de salvare montane pentru susţinerea echipelor de salvamontişti şi voluntari care participă zi de zi, în orice condiţii meteorologice, la acţiunile de prevenţie şi salvare. Bugetul proiectului a ajuns la 52.300 euro.

    Efecte:
    În cadrul parteneriatului încheiat cu ONG-ul Crucea Roşie, Ariston a donat 644 de boilere electrice de ultimă generaţie către 371 de instituţii din 26 de judeţe din întreaga ţară, de care beneficiază peste 80.000 de copii şi vârstnici, pentru care apa caldă era un lux. În cadrul colaborării cu Salvamont, Ariston a dotat 30 de centre şi baze de salvare cu centrale termice în condensare şi boilere electrice. Printre centrele de salvare dotate cu echipamente Ariston se numără şi cele situate în Zărneşti, Cota 2000 – Transfăgărăşan, Târgu-Jiu, Lacul Roşu, Bran, Buşteni sau Padina. Prin acţiunile derulate în ultimii doi ani, la nivel naţional, în cadrul campaniei Ariston Comfort Challenge, 112.642 de persoane au ajuns să beneficieze de apă caldă. În cei doi ani de activitate au fost donate 1.058 echipamente de încălzire a apei către 621 de instituţii din toată ţara: şcoli, grădiniţe, cămine de bătrâni sau centre medicale. În acelaşi, timp sute de profesionişti şi voluntari salvamont şi mii de turişti anual beneficiază de încălzire si apă caldă menajeră în bazele Salvamont.
    Prin parteneriatul cu salvamontul, 700 de salvatori montani şi voluntari alături de zeci mii de turişti beneficiază acum de acces la apă caldă menajeră.

  • Un nou focar de coronavirus în România: peste 70 de cazuri confirmate

    Pentru prima dată de la declanşarea pandemiei, în judeţul Prahova apare un focar de coronavirus, la un centru de îngrijire bătrâni din comuna Izvoarele, acolo unde au fost confirmate 21 de cazuri ale angajaţilor şi alte 52 ale beneficiarilor.

    Pe data de 23 iunie au existat câteva suspiciuni în rândul beneficiarilor, iar conducerea unităţii respective a anunţat Direcţia de Sănătate Publică Prahova care a decis testarea imediată atât a întregului personal (34 de angajaţi), cât şi persoanelor internate aici (68 de beneficiari). Dintre cele 34 de probe prelevate cadrelor care se ocupă de îngrijirea vârstnicilor, 21 au fost pozitive, joi seara fiind confirmate încă 52 de cazuri la căminul de bătrâni din comuna prahoveană Izvoarele. Până acum niciunul nu are simptome, fiind aşteaptă o decizie cu privire la persoanele confirmate, ele fiind în acest moment în centru.

    Până joi, 25 iunie, în Prahova au fost confirmate 277 de cazuri şi până în prezent, opt au decedat, iar 105 au fost declaraţi vindecaţi şi externaţi. Azi a fost înregistrat cel mai mare număr noi de cazuri de infectare cu noul coronavirus în 24 de ore din ultimele două luni, Grupul de Comunicare Stategică anunţând 340 de cazuri.

     

     

  • Care sunt motivele pentru care cea mai mare rată de deces din lume în cazul coronavirusului nu este în Italia, Spania sau America, ci in Capitala Europei

    Chiar dacă are doar 11 milioane de locuitori, Belgia a raportat mai multe decese  decât China. Numărul fatalităţilor a ajuns aici la 57 la 100.000 de locuitori, cea mai mare rată din lume – de aproximativ patru ori mai mare decât în Statele Unite.

    Potrivit autorităţilor belgiene, motivul din spatele acestor cifre nu ţine de spitalele aglomerate, în condiţiile în care 43% din paturile de terapie intensivă erau vacante chiar înainte de vârful crizei, ci din cauza rigorilor birocratice ale ţării, scrie Blooomberg.

    Spre deosebire de alte ţări, casa instituţiilor de top ale Uniunii Europene înregistrează decesele de la casele de  bătrâni chiar dacă acolo nu există o infecţie confirmată.

    „Suntem criticaţi deseori că facem Belgia să arate rău, dar noi credem contrariul”, spune Steven Van Gucht, şeful diviziei de boli virale al unui institut de sănătate belgian. „Dacă vrei să compari numerele raportate de noi cu ale multor alte ţări, trebuie să tai practic jumătate din această valoare.”

    Aproximativ 95% din decesele de la azilele de  bătrâni nu au fost diagnosticate, dar Belgia a decis să le înregistreze bazându-se pe simptomele arătate şi pe oamenii cu care cei care au decedat au intrat în contact. Scopul este de a obţine o imagine mai limpede asupra pandemiei şi a găsi focarele de infecţie.

    Nu toate ţările europene măsoară impactul la fel, prin urmare numărul oficial ar putea să fie mai ridicat la nivel european decât cel raportat, de circa 110.000. În Franţa, de exemplu, numărul deceselor s-a dublat după ce au început să se înregistreze şi cele din căminele de bătrâni.

    La polul opus, rata extrem de scăzută a fatalităţilor din Germania ar putea fi ajutată de faptul că ţara numără doar decesele celor care au fost confirmaţi pozitiv cu coronavirus în urma testelor.

    Astfel de discrepanţe apar într-un concept denumit „mortalitate în exces”, în care numărul fatalităţilor este în plus faţă de trendurile tipice. În Belgia, mor în jur de 300 de persoane zilnic, dar anul acesta numărul a crescut la aproximativ 600.

    Un proiect denumit euroMOMO, dezvoltat iniţial pentru a măsura scala epidemiilor de gripă, este folosit acum pentru a urmări impactul coronavirusului în Europa.
     

  • Bilanţ tragic la căminul de bătrâni din Galaţi. Doi morţi şi 44 de bolnavi, în ultimele 24 de ore

    Creşte numărul morţilor la căminul de bătrâni din oraşul Galaţi. Surse medicale anunţă că joi încă două persoane au murit din cauza epidemiei de Covid-19, în timp ce alte 44 de persoane au aflat că sunt infectate.

    Bilanţul ajunge astfel la cinci morţi şi la 90 de bolnavi din rândul bătrânilor şi personalului.

    Potrivit surselor citate, două persoane au mai murit din cauza Covid-19. Este vorba despre persoane în vârstă care s-au infectat în căminul de bătrâni din oraşul Galaţi.

    În ceea ce priveşte situaţia celor infectaţi, joi, testele au confirmat că 44 de bătrâni şi 9 angajaţi sunt bolnavi. Numărul persoanelor infectate ajunge astfel la 72 de bătrâni şi 18 membri ai personalului. De asemenea 57 de persoane au fost testate negativ, iar cinci teste vor fi refăcute deoarece rezultatele sunt incerte.

    În paralel, procurorii gălăţeni fac cercetări în dosarul care vizează căminul de bătrâni din oraşul Galaţi în care mai multe persoane au murit şi s-au îmbolnăvit cu virusul Covid-19. Anchetatorii vorbesc despre infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor în condiţiile în care managerul instituţiei a continuat să vină la serviciu, deşi a intrat în contact cu o persoană care a revenit dintr-o ţară cu multe cazuri de coronavirus.