Tag: batranete

  • Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, în doliu. Holly, unul dintre căţeii ei, a murit

    Unul dintre câinii Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, Holly, a fost eutanasiat săptămâna trecută la Balmoral, în Scoţia, după ce a fost răpus de boală, totodată fiind afectat şi de bătrâneţe, scrie publicaţia People.

    Holly a apărut într-un scurtmetraj cu Daniel Craig, în 2012, difuzat în cadrul Jocurilor Olimpice.

    De asemenea, a fost unul dintre câinii care apar în fotografiile realizate de Vanity Fair, pentru a marca împlinirea vârstei de 90 de ani a monarhului. Fotografiile au fost realizate de Annie Leibovitz, în Castelul Windsor, unde Regina a fost înconjurată de familie, dar şi de căţei.

    Ceilalţi trei câini ai Reginei, Willow, Vulcan şi Candy, au apărut de asemenea în poze. Willow are, de asemenea, 13 ani.

    Citeşte şi: Viaţa minunată a caţeilor corgi ai reginei Elisabeta a II-a, serviţi de un valet in vase de argint – GALERIE FOTO – VIDEO

  • Bătrânii care au sfidat vârsta şi boala şi au comis cel mai mare furt de bijuterii din istoria Marii Britanii

    Cu spargerea de la Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor, o bandă de infractori trecuţi de mult de vârsta pensionării a intrat în istoria infracţionalităţii britanice şi a încins imaginaţia englezilor. Hoţii au sfidat bătrâneţea, boala, infirmităţile fizice, alarmele şi chiar Scotland Yard-ul pentru a-şi croi drum prin pereţi de beton şi oţel şi a fugi apoi cu o comoară evaluată la 20 de milioane de dolari, din care obiecte de cel puţin 15 milioane de dolari încă nu au fost găsite. Unul dintre membrii grupului este în continuare în libertate.

    Revista Vanity Fair face o incursiune în viaţa eroilor unui jaf care a fost descris ca o acţiune de proporţii epice, crima perfectă, opera unor foştisoldaţi de elită, „cea mai mare spargere din istoria Marii Britanii“.

    „A fost nevoie de o echipă diversă, de ingeniozitate şi de forţă brută“, specula la televizor reporterul BBC DeclanLawn la trei luni de la spargere. Este vorba de o acţiune prin care, în aprilie 2015, au fost golite seifurile subterane din Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor şi centrul comerţului britanic cu diamante. Prada a fost scoasă afară cu containere mari de deşeuri mobile, atât de mulţi bani şi multe bijuterii şi alte obiecte de valoare au fost furate. Valoarea bunurilor furate a fost estimată atunci la 300 de milioane de dolari. Reporterul Lawn a demonstrat ce acrobaţii a trebuit, probabil, să facă spărgătorii, iar ziarele londoneze se întreceau să arate filmul desenat al jafului: spărgători robuşti în costume negre făcând lucruri supraomeneşti. Experţii insistau că eroii acţiunii erau poate străini antrenaţiîn stilul lupătorilor de elită din marina militară americană, probabil din faimoasa bandă de tâlhari „Panterele roz“, hoţi sârbi de diamante.

    Barry Phillips, un detectiv de la Scotland Yard ieşit la pensie, credea că a fost munca unei echipe foarte tehnice, unită în jurul unui strateg, care a finanţat jaful şişi-a ales oamenii, probabil din Marea Britanie. Fostul poliţist specula că niciun membru al echipei nu a fost lăsat să-şi cunoască colegii pentru a face imposibilă orice scurgere de informaţii privind identitatea lor.

    Hoţii cu siguranţă că şi-au împărţit prada astfel încât să fie uşor de transportat după ce au adus-o în „Abator“, bârlogul lor, în jargon. Poate că au scos bijuteriile din ţară îndesându-le în dosurile unor cai de curse, specula la BBC Dave Courtney, un fost gangster – cel puţinaşa se laudă el – devenit celebritate. Spărgatoriişi-au pierdut, la acel moment, urma prin Europa, unde au ajuns cu o şalupă rapidă. Mulţi descriau jaful ca fiind „crima perfectă“, de genul celor demne de filme cu Cary Grant şiGraceKelly (actorii au jucat în clasicul „To Catch a Thief“, în regia lui Alfred Hitchcock).

    Însă o lună mai târziu au început să curgă arestările, iar întreaga Anglie a rămas uluită. Viaţa la pensie este o pacoste. Nevasta ţi-a murit, cei mai mulţi dintre prieteni se ascund prin ţări străine, stau în închisoare sau zac în cimitir. Chiar şipoliţiştii de care ţi băteai joc odinoară au murit, s-au retras sau te-au uitat. În ziare citeşti de tineri care fac ceea ce făceai tu, iar singura ta distracţie care ţi-a rămas este să le faci zile fripte vecinilor. Aşa se simţea Brian Reader la vârsta de 76 de ani. „Nu-i mai rămăsese niciun prieten. Stătea în cafenea şi vorbea despre lucrurile de odinioară. Acum 40 de ani era hoţ“, povesteşte o cunoştinţă de-a lui Reader.

    Duncan Campbell, reporter cu vechime al The Guardian, l-a cunoscut pe Reader în urmă cu trei decenii. L-a descris ca fiind un om calm, care nu-şi face griji degeaba, chiar credul, încă prieten cu colegii de la şcoală, nimic din ceea ce ar putea trăda un om care trăieşte din înşelăciune.

    Cu toate acestea, aproape toată viaţa sa Reader a pus pe jar Scotland Yard-ul. A fost arestat pentru prima dată când avea 11 ani, pentru furt prin efracţie. Reader s-a alăturat apoi celebrei familii de infractori a lui Tommy Adams. Poveştile spun că a făcut parte din banda „Cârtiţele milionare“, care a săpat pe sub un magazin de obiecte din piele şi un restaurant pentru a jefui 268 de cutii de depozit din seifurile londoneze ale băncii Lloyds în 1971. „Lăsaţi-l pe Sherlock Holmes să rezolve cazul“, se pare că au scris spărgătorii pe seif. Au furat obiecte în valoare de peste 59 de milioane de lire sterline în banii de astăzi. Tot poveştile spun că tot atunci hoţii au pus mâna pe poze foarte interesante cu prinţesa Margaret şi actorul Richard Harris, despre care se spune că au avut o scurtă relaţie amoroasă.

     

     

  • Ce înseamnă să fii bătrân în România

    „Când esti singur simţi că îţi cad pereţii în cap şi cade blocul pe tine. Dar cand eşti cu cineva trece timpul mai repede, e viaţa mai frumoasă”, spune Aristiţa Matei.

    Doctorul Viorica Russu, medic de familie, specialist în nursing spune că „a fi singur este cea mai grea boală”.

    Peste 12 mii de bătrâni îşi alină singurătatea în cămine, private sau de stat. Statul asigură în acest moment îngrijirea a doar 7.000 de pensionari în 105 camine, potrivit celor mai recente statistici ale Ministerului Muncii. Restul, aşteaptă. Pentru a rezolva problema lipsei centrelor de bătrâni, în anul 2011 statul a hotărât să închidă 67 de spitale şi să le transforme în cămine pentru vârstnici. Doar 19 unităţi funcţionează până acum. Unul dintre ele este fostul spital Caritas din Bucureşti.

    „Am deschis acest cămin prin hotărârea consiliului Municipiului Bucureşti, cu 80 de paturi, beneficiind de altfel de toate serviciile, aşa cum beneficiază toată ţară”, a declarat Maria Cerasela Bechir, directorul căminului pentru persoane vârstnice „Academician Nicolae Cajal”.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • Patru tineri cresc o afacere de wellness care va ajunge la zeci de mii de clienti

    Planul de alimentaţie, nutriţia personalizată, programul de antrenament, motivarea, atingerea obiectivului ales de pariticipanţi sunt subiectele de discuţie care apar cel mai adesea pe buzele fondatorilor afacerii Limitless. ”Este un program hibrid între personal training şi fitness în grupuri. Fiecare participant la Limitless are un program personalizat, chiar dacă antrenamentele sunt în grupe de 18 persoane”, explică Andra Munteanu, business manager la Limitless. Valentin Vasile povesteşte că ani de zile s-a perfecţionat în domeniu şi a remarcat absenţa unei nişe. Pe de o parte lucra ca antrenor personal, dar un astfel de program poate ajunge la costuri de 500 de euro pe lună, o sumă prohibitivă pentru marea masă. Pe de altă parte, la antrenamentele de fitness, despre care spune că au o rată de succes de 40%, în sensul în care participanţii îşi ating obiectivele în timpul dorit, nu există niciun fel de personalizare a programului. Aşa a luat naştere Limitless, un program de remodelare corporală care promite rezultate în numai câteva săptămâni. Dezvoltat iniţial în cadrul reţelei World Class, ca program de intraprenoriat, Limitless şi-a început anul trecut activitatea independentă. ”Am deschis studioul în ianuarie şi investiţia iniţială a fost de 40.000 de euro, bani pe care i-am strâns printr-o acţiune de crowdfounding în rândul clienţilor”, spune Andra Munteanu.

    Dezvoltat iniţial în cadrul reţelei World Class, ca program de intraprenoriat, Limitless şi-a început anul trecut activitatea independentă. ”Am deschis studioul în ianuarie şi investiţia iniţială a fost de 40.000 de euro, bani pe care i-am strâns printr-o acţiune de crowdfounding în rândul clienţilor”, spune Andra Munteanu. La 24 de ani ea este managerul afacerii şi se caracterizează ca un om al cifrelor, preocupată fiind de calculul taxelor şi impozitelor, finanţare, extindere, cheltuieli operaţionale. Povesteşte că în 2014 cifra de afaceri previzionată este de 350.000 de euro, urmând ca anul viitor să se dubleze.

    În cadrul programului Limitless, cei care se înscriu trebuie să aducă un set de analize de bază, pentru a face dovada stării de sănătate, pentru că, explică Valentin Vasile, ”programul de remodelare corporală este accelerat iar persoana trebuie să fie sănătoasă din punct de vedere clinic”. Urmează apoi măsurătorile, cu un aparat performant, care determină volumul masei musculare, a celei osoase şi a grăsimilor. Tot în această etapă are loc o discuţie şi este întocmită o fişă personală, cu istoric de diete şi alte programe urmate anterior de participant. Următorul pas este cel în care participantul primeşte pe mail un plan de nutriţie personalizat, alcătuit în funcţie de obiectivul dorit de participant (de exemplu să slăbească 4 kg în patru săptămâni). ”Sunt luate în considerare alergiile sau intoleranţele, dar nu şi preferinţele culinare”, explică Valentin Vasile, care este pasionat de maşini şi spune că adeseori cei care se înscriu la Limitless sunt, la intrarea în program, ca un Matiz, iar la terminarea acestuia seamănă cu maşinile de curse.

    După ce participanţii primesc planurile de nutriţie, încep programele de antrenament, câte două pe săptămână, la studio. ”În funcţie de capacitatea de efort a fiecărei persoane construim programul de exerciţii”, spune Valentin Vasile, care adaugă că o lecţie se axează pe biometrica mişcării, pentru ca exerciţiile să fie executate corect. ”Programul de antrenament are o abordare ştiinţifică şi avem filme cu exerciţii pentru fiecare participant, care pot fi făcute la alte săli sau în concediu”, adaugă Vasile.

    În cadrul acestui program sunt organizate şi un semninar de nutriţie, o sesiune de întrebări şi răspunsuri şi o sesiune de coaching pentru fiecare participant, pentru că ”nevoia de remodelare corporală se află la baza piramidei lui Maslow, cu elemente emoţionale şi iraţionale, de aceea este nevoie ca fiecare participant să fie susţinut”, spune Andra Munteanu.

    La finalul programului participantul este din nou măsurat, iar Valentin Vasile spune că ”oamenii sunt fixaţi în targeturi referitoare la scăderea în greutate, dar noi avem şi alte obiective, cum ar fi îmbunătăţirea calităţilor motrice, de rezistenţă, coordonare, mobilitate, un nivel energetic bun, accelerarea metabolismului sau postura”. El povesteşte că prin mişcare şi nutriţie echilibrată se recalibrează metabolismul iar una dintre preocupările celor care au creat acest program este, după cum spun chiar ei, ”să formăm un motor care consumă mai multe calorii, care să nu se mai transforme în grăsime”.

  • Dragoş Cabat, analist economic, in 2005: Românii cumpără mai degrabă cu disperare, când au bani, tocmai pentru că aşteptările lor pentru viitor sunt sumbre

    Opinia din 2005 a lui Dragoş Cabat pare la fel de actuală şi astăzi. Este aproape imposibil să convingi azi un român că este util să-şi plătească taxele în mod corect, că banii lui sunt utilizaţi în mod eficient şi că la bătrâneţe va avea suportul statului. Optimiştii vedeau în urmă cu cinci ani în creşterea consumului singurul motor al economiei şi un semn de încredere în perspectivele ţării şi credeau că dacă îi lasă pe oameni să se îndatoreze mai mult, ei vor deveni mai responsabili.


    Citiţi aici varianta integrală a articolului: “Noi v-am spus că vine criza, dar sunteţi tot timpul în campanie”

  • Portretul tânărului viitor pensionar

    O mare parte dintre tineri (68% dintre respondenţii cu vârsta între 18 şi 35 de ani) se văd retrăgându-se din activitate înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare (aşa cum este stabilită în prezent, la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi), arată studiul ING. în acelaşi timp, referitor la modul în care ar vrea să îşi petreacă timpul după retragerea din activitate, imaginea pe care o au tinerii este în mod clar mai optimistă decât cea a respondenţilor cu vârsta peste 35 de ani. Astfel, jumătate se văd călătorind cel puţin o dată pe an în străinătate comparativ cu 39% dintre persoanele cu vârsta de 36-45 de ani, iar 62% cred că se vor ocupa de hobby-urile proprii, comparativ cu 57% dintre respondenţii din intervalul 36-45 ani. Doar 21% dintre tineri cred că vor fi nevoiţi să continue să lucreze pentru a-şi suplimenta veniturile aferente pensiei, comparativ cu 47% dintre respondenţii cu vârste între 36 şi 45 ani.

    Interesant de observat, aproape jumătate (49%) dintre tineri se consideră principalii responsabili pentru a avea un venit adecvat propriilor nevoi la momentul în care se vor pensiona, iar 12% cred că această principală responsabilitate revine angajatorilor lor. 39% dintre tineri apreciază că statul este cel care ar trebui să le asigure un nivel adecvat de venituri.

    Aproximativ 60% dintre respondenţii din segmentul de vârsta 18-35 spun că sunt interesaţi de ştirile privind tematica pensiilor, iar interesul creşte odată cu înaintarea în vârstă – aproape 80% dintre persoanele din categoria 36-45 ani declarând acest lucru. în acelaşi timp, tinerii cunosc problemele cu care se confruntă sistemul public de pensii, considerând în proporţie de 95% că este “riscant” să se bazeze exclusiv pe pensia pe care o vor primi de la stat, în principal din cauza schimbărilor ce pot surveni în privinţa vârstei de pensionare şi a cuantumului veniturilor asigurate. 87% dintre respondenţii cu vârste între 18 şi 35 de ani cred că valoarea pensiei de stat nu le va fi suficientă la momentul retragerii din activitate. De altfel, un sfert dintre tinerii care au participat la studiul ING se găsesc în prezent în situaţia de a-şi sprijini financiar părinţii sau alte rude apropiate cu o sumă de bani pe care le-o oferă lunar sau/şi plătind pentru ei diverse cheltuieli. Circa jumătate dintre persoanele pe care le susţin sunt pensionari.

    Totuşi, în privinţa acţiunilor pe care le întreprind pentru a-şi construi un viitor financiar aşa cum şi-l doresc se remarcă încă un decalaj important. Astfel, numai 12% reuşesc să economisească pentru pensie, chiar daca 54% dintre tineri şi-au propus să pună bani deoparte cu acest obiectiv – procent semnificativ mai mic decât cel înregistrat în intervalul de vârstă 36-45 de ani (de 71%). Priorităţile pe termen scurt şi mediu, mai tangibile şi urgente, sunt cele care “acaparează” economiile tinerilor, puţin peste jumătate (52%) dintre ei declarând că reuşesc să pună lunar deoparte cel puţin 10% din venit pentru obiective diverse.

    În ceea ce priveşte participarea la sistemul de pensii administrate privat (P2), 33% dintre tineri au declarat ca ştiu exact care este contribuţia lunară la fondul de pensii, comparativ cu 43% dintre persoanele de peste 36 de ani, iar 34% dintre tineri (versus 40% dintre persoanele peste 36 de ani) ştiu câţi bani au acumulat în contul individual de pensie privată obligatorie. în acelaşi timp, peste 80% dintre tineri înţeleg „mecanismul de funcţionare” a sistemului privat de pensii, respectiv faptul că fondurile care se acumulează din contribuţii în conturile individuale le aparţin şi se vor întoarce la ei în viitor, neredistribuindu-se actualilor pensionari (procent relativ similar celui înregistrat pentru intervalul de vârstă 36-45 de ani).

     „Generaţia Y, a tinerilor născuţi între 1980 şi 1995, este o generaţie dornică să găsească un echilibru între viaţa personală şi cea profesională, iar acest lucru se reflectă şi în optimismul şi lejeritatea cu care privesc momentul retragerii din activitate. Vedem, în acest studiu, un tânăr care îşi doreşte să se pensioneze cât mai devreme, să îşi petreacă vârsta a treia cât mai dinamic şi preocupându-se de propriile pasiuni, dar totodată încă destul de neimplicat şi inactiv în a economisi individual pentru a putea avea stilul de viaţă dorit. Acelaşi decalaj îl remarcăm şi în practică, privind la procentul tinerilor care au o pensie facultativă în portofoliul ING Asigurări de Viaţă: doar 20% dintre clienţii noştri au sub 35 de ani. Pentru a putea deveni realitate, aceste planuri trebuie însă să fie susţinute de un demers individual de economisire, care să înceapă cât mai din timp, deoarece astfel efortul necesar pentru a-şi asigura nivelul de trai dorit la pensie va fi mai redus iar suma disponibilă va fi mai importantă”, spune Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă.

     

    * tineri cu vârsta între 18 şi 35 de ani.

  • Raport BCR: Un român are active financiare de 13 ori mai mici decât un german

     “Plasamentele ilichide de tipul acţiunilor necotate şi alte participaţii sunt predominante în structura activelor financiare ale românilor cu o pondere de 47% în total, faţă de un nivel de 16% în Polonia şi 5% în Germania”, se arată în raportul “Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei României”, realizat de divizia BCR Cercetare.

    În 2011, aproape o treime din populaţia totală a României era afectată de sărăcie materială severă. Persoanele în vârstă sunt mai vulnerabile faţă de sărăcia severă în comparaţie cu cele cu vârstă sub 65 de ani.

    Totodată, potrivit raportului, numai 9% dintre pensionarii români îşi permit în prezent o vacanţă de o săptămână pe an departe de casă, faţă de 76% dintre pensionarii germani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro