BusinessMagazin

Tag: Bank of Cyprus

  • Analiştii: Prelungirea excesivă a „perioadei de tranziţie“ nu este bună pentru sistemul bancar şi pentru percepţia populaţiei

    Prelungirea excesivă a „perioadei de tranziţie“ până la vânzarea sucursalei lo­cale a Bank of Cyprus nu este bună pen­tru sistem şi pentru percepţia populaţiei, dar termenul iniţial de o săptămână era, totuşi, prea scurt pentru perefectarea unei tranzacţii, chiar dacă este vorba de o bancă mică, consideră analiştii.

    „Cu cât se revine mai repede la normal, cu atât mai bine. Nu ştiu toate detaliile, dar o săptămână este un termen scurt. Este un proces care va dura mai degrabă câteva săptămâni decât o săptămână“, spune Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii.

    Totuşi, el consideră că nici o prelungire de durată a perioadei de tranziţie pentru vânzarea Bank of Cyprus nu este bună pentru sistem şi pentru percepţia opiniei publice.

    „Vânzarea unei bănci este un proces îndelungat. Nu ştiu ce «minune» se putea întâmpla într-o săptămână, chiar folosind anumite scurtături şi un control politic al vânzării. Când este vorba de sistemul bancar al unei ţări multe dintre deciziile de fuziuni şi achiziţii se fac sub comandament politic, nu economic. Cu cât se încheie mai repede, cu atât mai bine“, a arătat Crăciun.

    Începând de lunea trecută clienţii sucursalei Bank of Cyprus nu au avut acces la conturi nici în sucursale, nici prin aplicaţia de internet banking, banii din bancă fiind practic blocaţi cu excepţia sumelor rulate pe cardurile ataşate conturilor curente.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Negriţoiu, ING: Cine are peste 100.000 euro la Bank of Cyprus este investitor, nu deponent

    Clienţii care au depus peste 100.000 de euro în Bank of Cyprus România pot fi mai degrabă asimilaţi unor investitori care s-au dus după un anumit randament şi şi-au asumat un anumit risc decât unor deponenţi asemenea marii majorităţi a clienţilor români, şi nu există vreo bază raţională pentru a extrapola experienţa acestui grup restrâns la nivelul altei bănci şi cu atât mai puţin la nivelul sistemului bancar în ansamblu, afirmă Mişu Negriţoiu, chairman al ING Bank România.

    „Facem prea mare discuţie pentru deponenţii cu peste 100.000 de euro. Până la urmă vorbim despre nişte clienţi avizaţi – în termeni româneşti 100.000 de euro înseamnă o mică avere. Dacă ţii peste 100.000 de euro în bancă nu mai eşti un simplu deponent, eşti şi investitor“, afirmă bancherul care a condus ING timp de şase ani.

    El susţine că la scara unei pieţe cu circa 8 milioane de clienţi nu este relevantă situaţia celor 12.000 care au mai mult de 100.000 de euro, iar discuţia despre depozitele negarantate este superfluă în România atât timp cât marea masă a depozitelor se situează sub acest nivel. „Cine îşi duce banii în Cipru, în Elveţia, în Luxemburg sau cine îi duce în Germania ştie de ce îi duce. Este avizat, trebuie să ştie la ce se poate aştepta în funcţie de scopul urmărit. Dacă îţi pui banii la sucursala din România a Bank of Cyprus este ca şi cum i-ai pune în Cipru, iar cine s-a dus în Cipru s-a dus pentru dobân­dă şi tocmai de-asta nu s-a dus în Elveţia“, spune Negriţoiu comentând situa­­ţia creată în urma crizei din Cipru care a antrenat la începutul acestei săptămâni suspendarea operaţiunilor din România ale sucursalei Bank of Cyprus până lunea viitoare.

    Şi ING Bank România are statut juridic de sucursală, însă Negriţoiu afirmă că nu încape comparaţie între o sucursală cu bilanţ de 3,7 mld. euro, cum este cel al ING, şi alta cu 600 mil. euro, cum este cazul Bank of Cyprus, după cum forţa statului olandez nu se compară cu cea a Ciprului.

    „Avem bilanţ solidar cu Amsterdamul şi aparţinem unei bănci cu rating A de la toate cele trei agenţii mari, banca centrală a Olandei supraveghează grupul ING şi sucursala din România cel puţin la fel de bine şi de atent cum o face BNR cu băncile înregistrate ca filiale şi îmi imaginez că sistemul de garantare olandez funcţionează cel puţin la fel de bine precum cel românesc.“

    ING a fost salvată în 2008 de statul olan­dez cu 10 mld. euro, adică suma negociată acum pentru salvarea Ciprului.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Cazul „Bank of Cyprus” pe înţelesul tuturor

    Lucrurile sunt, în mare, cunoscute. Importante sunt însă detaliile. Şi primul detaliu, ce merită să fie analizat, este legat de faptul că Bank of Cyprus România… nu este bancă românească.

    Aşa cum este, bunăoară, Alpha Bank. Sau Banca Românească. Sau Raiffeisen Bank. Aceste trei bănci, ca şi multe altele din sistemul nostru bancar, sunt bănci româneşti cu capital străin. Bank of Cyprus România, în schimb, este o sucursală deschisă în ţara noastră (şi nu e singura) de o bancă din străinătate. Desigur, nu de oriunde, ci dintr-o altă ţară a Uniunii Europene, în condiţii reglementate de Uniunea Europeană.

    Mama acestei sucursale, Bank of Cyprus, este o instituţie de credit înfiinţată în Cipru şi autorizată de Banca Centrală a Ciprului. În baza acestei autorizaţii, potrivit legislaţiei europene în domeniu, poate desfăşura operaţiuni pe întreg teritoriul Uniunii Europene. În România, este prezentă prin intermediul unei sucursale şi a reţelei ei de agenţii. În aceste condiţii, nu Banca Naţională a României, ci Banca Centrală a Ciprului asigură supravegherea atât a băncii-mamă din Cipru, cât şi a sucursalelor deschise, indiferent de localizarea acestora în spaţiul Uniunii Europene.

    Cazul Bank of Cyprus România este doar un detaliu al acestui tablou mare, cu desfăşurare la nivel european. Activitatea sucursalei a fost suspendată temporar, începând de la 1 aprilie 2013. Motivul: identificării unei posibile soluţii de reorganizare, prin vânzare, de către autorităţile din Cipru. Decizia este a Băncii Centrale a Ciprului. Fiind sucursală a unei bănci străine, Bank of Cyprus România, care nu are personalitate juridică română, este obligată să dea curs deciziei. La rândul lor, autorităţile române sunt obligate să respecte această decizie.

    Desigur, apare aici o întrebare: care sunt drepturile Băncii Naţionale a României de a supraveghea o astfel de sucursală? Ele sunt limitate. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, am intrat într-un mecanism de supraveghere bazat pe consultare şi cooperare cu autorităţile din ţara de origine a instituţiilor de credit, care îşi deschid sucursale în România. BNR este obligată, când apare o cerere de deschidere a unei astfel de sucursale, să culeagă informaţii despre reputaţia băncii, să aibă schimburi de opinii cu autorităţile din ţara de origine, iar cât priveşte supravegherea lucrurile se rezumă la indicatorii de lichiditate şi la regimul rezervelor minime obligatorii.

    Treburile au mers şnur. Sucursala din România a Bank of Cyprus s-a adaptat realităţilor noastre, a dat credite, a adunat depozite şi a făcut profit. Firul nu s-a rupt aici. S-a rupt la Nicosia. Banca-mamă din Cipru a intrat în administrare specială, fiind obligată de Banca Centrală să demareze un proces de recapitalizare. Şi de restructurare. Este evident că subsidiarele şi sucursalele băncii, din alte ţări europene, au intrat sub incidenţa acestui regim.

    Fără îndoială, decizia legată de sucursala din România este o alternativă bună, constituind o încercare de protejare a celor care şi-au depus economiile în această bancă. Sperăm că va fi găsit repede un cumpărător. Nefiind însă exclus riscul unei nereuşite. Sigur, depunătorii sunt neliniştiţi, atât cei cu depozite până la 100.000 de euro, dar mai ales cei cu depozite mai mari.

    Unii spun: „BNR este vinovată, că nu ne-a spus la ce ne putem aştepta”. Am autoritatea morală să le reamintesc că personal, de sute de ori, în ziare, la radio sau la televiziune, am precizat că prezenţa unor sucursale în peisajul bancar românesc nu este totuna cu activitatea băncilor româneşti cu capital străin. Iar Bank of Cyprus România a înscris negru pe alb, în formularul de depunere, că depozitele până la 100.000 de euro sunt garantate în Cipru şi nu în România. Repet, acum, că oricine a adunat bani din economisire şi îi plasează trebuie să ştie exact în ce condiţii îi plasează şi care sunt riscurile. Sperăm totuşi că sucursala din România a Bank of Cyprus va fi vândută şi că toate depozitele de aici vor intra sub incidenţa legii române. O nereuşită nefiind însă exclusă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • „Am fugit de la greci şi am pus banii la Bank of Cyprus, crezând că vor fi în siguranţă“

    „Am fugit de frica răului, de la greci, dar am dat peste un rău şi mai mare. Mi-am retras depozitele de la Bancpost şi le-am adus la Bank of Cyprus, crezând că vor fi în siguranţă. Acum mi-e teamă că ne vor lua banii de tot. Nu aveam depozite foarte mari, dar totuşi sunt economiile mele, am muncit pentru ele. Am venit la bancă să cer nişte explicaţii, lămuriri”,  a afirmat un pensionar în vârstă de 60 de ani, unul dintre puţinii clienţi pe care ZF i-a întâlnit ieri în faţa sucursalei de pe Calea Dorobanţilor a Bank of Cyprus, în a doua zi de la suspendarea operaţiunilor pe timp de o săptămână. Bancomatele continuă totuşi să funcţioneze.

    Alţi clienţi au fost mai prevăzători şi şi-au retras depozitele de la sucursala locală a Bank of Cyprus pentru că nu mai au încredere în ceea ce spun autorităţile.

    „Am retras toţi banii pe care compania îi avea în depozite la sucursala locală a Bank of Cyprus, imediat după adoptarea măsurilor de taxare a economiilor în Cipru. Mă aşteptam ca aşa ceva să se întâmple şi în România, nu am crezut nicio clipă declaraţiile autorităţilor. În Cipru nu am reuşit să retragem banii, în schimb în România i-am retras imediat, nu am mai aşteptat, nu am vrut să riscăm. Aveam 100.000 de euro în cont”, a spus G.C., reprezentant al unei companii de consultanţă cu afaceri şi în Cipru.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ciprioţii caută soluţii pentru a recâştiga încrederea clienţilor în sistemul bancar. Guvernatorul băncii centrale a Ciprului: Vom ridica treptat restricţiile de capital

    „Nu vă pot spune exact dacă va mai dura încă şapte sau 14 zile până când se va pune capăt restricţiilor de capital, dar trebuie să le ridicăm treptat“, a spus Demetriades.

    El a respectat promisiunea făcută, ieri anunţându-se o relaxare parţială a controa­lelor de capital din Cipru. Pragul pentru tranzacţiile financiare care nu au nevoie de aprobarea băncii centrale a fost ridicat de la 5.000 euro la 25.000 euro, potrivit unei surse apropiate situaţiei.

    Autorităţile cipriote au decis de ase­menea, împreună cu creditorii inter­naţionali, să deblocheze 10% din fondurile îngheţate efectiv ale deponenţilor cu economii de peste 100.000 euro la Bank of Cyprus. Planul de recapitalizare al instituţiei prevede ca 37,5% dintr-un depozit de peste 100.000 euro să fie convertite în acţiuni la bancă, iar încă 22,5% vor fi fonduri îngheţate care ar putea fi de asemenea transformate în acţiuni în funcţie de circumstanţe. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • O săptămână de foc pentru găsirea unui cumpărător la Bank of Cyprus. Banca Transilvania, prima ofertă

    Banca Transilvania şi-a manifestat interesul pentru preluarea operaţiunilor din România ale Bank of Cyprus, depunând o ofertă (neangajantă) în procesul iniţiat peste noapte de autorităţile din Cipru pentru găsirea unui cumpărător, conform unor surse de pe piaţa bancară. Relaţia dintre Bank of Cyprus şi Banca Transilvania este foarte strânsă având în vedere că banca cipriotă deţine de trei ani 9,8% din acţiunile băncii din Cluj. De asemenea, banca din Cluj are o sucursală în Cipru.

    Într-o cursă contra cronometru, autorităţile bancare din România şi din Cipru încearcă să gă­seas­că o soluţie pentru preluarea Bank of Cyprus din România, care luni la prima oră a anunţat că îşi suspendă operaţiunile de la Bu­cureşti timp de o săp­tămână.

    După izbucnirea crizei bancare din Cipru acum două săptămâni, care va duce la închiderea ce­lei de-a doua mari bănci din insulă, Laiki (Popular Bank of Cyprus), plus taxarea depozitelor care depăşesc 100.000 de euro într-o formă extrem de complicată, BNR, banca centrală a Ciprului, Bank of Cyprus şi Autoritatea Bancară Europeană au discutat încontinuu ce se întâmplă cu operaţiunile de la Bucureşti ale celor două bănci cipriote – Bank of Cyprus şi Marfin (Laiki) pentru a se stopa din faşă orice extindere a crizei.

    Suspendarea operaţiunilor de la Bucureşti ale Bank of Cyprus intervenită luni a fost ca o măsură de protecţie a deponen­ţilor români cu peste 100.000 de euro ca să nu intre sub incidenţa decizi­ilor din Cipru de taxare cu până la 60%. Prin găsirea unui cumpărător aceste depozite ar fi protejate în integralitatea lor.

    Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supra­veghere din BNR, a declarat marţi după-amiază agenţiei Mediafax că există depusă o ofertă neangajantă pentru Bank of Cyprus România, iar discuţiile se poartă cu banca-mamă din Cipru şi cu autoritatea de supraveghere. El nu a dorit să precizeze numele băncii care a depus oferta.

    Până la închiderea ediţiei nici Banca Transil­vania nu s-a pronunţat pe această temă.

    Cine preia operaţiunile de la Bucureşti trebuie să-şi asume plata depozitelor şi să preia portofoliul de credite. La finalul lunii septembrie, conform ultimelor date disponibile, Bank of Cyprus România avea depozite de 245 mil. euro şi credite de 570 mil. euro.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Preşedintele Fondului de Garantare: Deponenţii din România ai Bank of Cyprus au venit la nişte condiţii de dobândă, dar au fost informaţi că este vorba de o sucursală a unei bănci străine

    Eugen Dijmărescu, preşedintele Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, afirma ieri după-amiază că soluţia cea mai bună ar fi ca sucursala locală a Bank of Cyprus să fie preluată de altă bancă.

    „Cel mai bine ar fi să existe un cumpărător pentru Bank of Cyprus din România. Noi nu participăm în etapa aceasta, ci vom interveni dacă nu va fi găsită o soluţie. Banca centrală trebuie să ia o decizie. Situaţia este încă în evaluare”, a spus Eugen Dijmărescu. Întrebat dacă deponenţii din România la Bank of Cyprus România vor fi taxaţi în mod excepţional, ca în Cipru cu 60% din depozitele care depăşesc 100.000 de euro, Dijmărescu a explicat că deocamdată nu există informaţii în acest sens.

    „Deocamdată, ei înşişi în Cipru nu au ajuns la o înţelegere. Există o diversificare a tipurilor de sucursale şi filiale pe care le deţine Bank of Cyprus în străinătate. În Londra au o filială, o bancă de sine stătătoare, în România o sucursală, pe când în Rusia este de alt tip”, a declarat Dijmărescu. Şeful FGDB a mai spus că nefiind un caz de faliment, nu există deocamdată intenţia de activare a mecanismului de bancă-punte.

    „Oricum, Bank of Cyprus nu are dimensiunea unei bănci cu caracter sistemic.” Dijmărescu nu a exclus însă posibilitatea ca Fondul de Garantare să intervină, totul depinzând de BNR şi Bank of Cyprus. În ceea ce priveşte faptul că depunătorii Bank of Cyprus nu sunt garantaţi de FGDB, ci de Fondul de Garantare din Cipru, el a precizat că deponenţii au fost informaţi în momentul deschiderii depozitelor, prin contract, că este vorba de o sucursală, nu de o bancă de sine stătătoare.  „Deponenţii din România au venit la nişte condiţii de dobândă şi au avut în faţă toate prevederile contractuale”, a spus preşedintele FGDB.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Vasilescu, BNR: Banca Naţională are ca interes apărarea depozitelor

    Banca Naţională a României a fost în contact direct cu banca centrală a Ciprului şi cu Bank of Cyprus înainte de a se lua decizia de suspendare a operaţiunilor sucursalei de la Bucureşti, având ca interes să apere depozitele depunătorilor români şi consideră că prin vânzarea sucursalei depozitele vor fi protejate, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

    „Banca Naţională a României a fost înştiinţată de această decizie de suspendare a operaţiunilor de la Bucureşti ale Bank of Cyprus azi-dimineaţă. Conform discuţiilor dintre cele două bănci centrale, care s-au purtat şi săptămâna trecută, această suspendare de o săptămână a fost necesară pentru a se identifica un cumpărător pentru sucursala Bank of Cyprus de la Bucureşti, care să preia activele şi pasivele. Aici trebuie să menţionez că discuţia este ca acest cumpărător să preia întreaga valoare a depozitelor constituite în România“, a spus Adrian Vasilescu.

    El a reamintit că sucursala de la Bucureşti a Bank of Cyprus este autorizată de Banca Naţională a Ciprului, este supravegheată de Banca Naţională a Ciprului şi este sub autoritatea Băncii Naţionale a Ciprului. „Deci această decizie de suspendare a operaţiunilor de la Bucureşti a Bank of Cyprus nu a aparţinut Băncii Naţionale a României, ci Băncii Naţionale a Ciprului.” 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Gheţea, ARB: Îi compătimesc pe clienţi, dar trebuia să-şi pună întrebări când vedeau dobânzile de 5%

    Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, afirmă că sistemul bancar românesc este solid şi că Bank of Cyprus este o sucursală a unei bănci străine care are o pondere foarte mică în totalul activelor băncilor româneşti. Sucursalele nu sunt sub supravegherea Băncii Naţionale a României, iar deponenţii nu sunt asiguraţi de Fondul de Garantare a Depozitelor din sistemul bancar românesc, ci de cel din Cipru, care se află în subordinea băncii centrale din Cipru. „Oamenii nu trebuie să tragă concluzia că s-a întâmplat şi la noi ce s-a întâmplat în Cipru. Este un semnal prost pentru Bank of Cyprus, dar nu pentru sistemul bancar. Mă îngrijorează mai mult problemele din Grecia, pentru că legăturile României cu Cipru nu sunt atât de puternice. Îi compătimesc pe clienţii Bank of Cyprus, dar toată lumea a spus de mai mulţi ani de problemele din Grecia, Cipru, şi când îţi dau băncile 5% la depozitele în euro pe an trebuie să-ţi pui întrebări.“ Radu Gheţea, care este şi preşedintele CEC Bank, a mai spus că Cipru este foarte diferit de România.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ce a spus Mugur Isărescu în ultimele zile despre situaţia din Cipru şi implicaţiile pe piaţa locală

    Consiliul de administraţie al BNR a dis­cutat joi mai multe ore, până seara târziu, despre situaţia din Cipru şi implicaţiile asupra pieţei locale. Cyprus Popular Bank, al doilea cre­ditor din Cipru care va dispărea ca ur­mare a planului de salvare a ţării agreat de autorităţile de la Nicosia cu liderii zo­nei euro şi FMI, deţine pe piaţa româ­neas­că Marfin. Marfin are regim de fi­lia­lă în România şi se supune regle­men­tărilor BNR, depozitele fiind garantate de schema locală de garantare, în timp ce Bank of Cyprus este sucursală. “Activele celor două subsidiare ale băncilor cipriote în România reprezintă doar 1,3% din totalul activelor bancare, iar Marfin România, bancă al cărei acţionar majoritar – Popular Bank of Cyprus – va fi lichidat, are depozitele integral garantate”, a spus Mugur Isărescu.

    Alte declaraţii recente ale guvernatorului BNR:

    • Marfin Bank poate să fie preluată de altă bancă, existând cadrul legal, însă nu va fi uşor din punct de vedere juridic să vorbim de preluarea unei sucursale – cazul sucursalei Bank of Cyprus în România;
    • BNR va solicita băncilor să publice în ofertele privind produsele de economisire unde sunt garantate depozitele constituite pentru a evita eventuale neclarităţi ulterioare;
    • În România, depozitele sunt asigurate până la 100.000 de euro pe persoană şi pe bancă. 100.000 de euro este o sumă mare pentru o ţară ca România;
    • Cei care au depozite de peste 100.000 de euro sunt puţini, până în 12.000 de persoane;
    • Impactul crizei din Cipru asupra cursului de schimb a fost „limitat“. A fost mai degrabă un impact psihologic;
    • Băncile au anunţat BNR că s-au înregistrat cereri de la populaţie pentru spargeri de depozite; guvernatorul le-a transmis clienţilor cu economii de sub 100.000 de euro că nu au motive să acţioneze astfel;
    • Guvernatorul nu exclude intrarea în România a unor capitaluri din depozitele bancare care vor pleca din Cipru, odată cu eliminarea restricţiilor, însă nu se declară foarte îngrijorat de „o năvală a banilor“ în România.
    • Toate stirile sunt pe zf.ro