BusinessMagazin

Tag: bancomat

  • Cu porcul la bancomat: unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din India a fost surprins într-o ipostază inedită

    Un superstar de la Bollywood a făcut senzaţie după ce a fost fotografiat stând la coadă, în faţa unei bănci, în timp ce purta pe braţe un purceluş.

    Actorul Ravi Babu a explicat că animalul va lua parte la filmările pentru noul său film, numit “Acolo”. “Îl duceam la o companie specializată în grafica computerizată când am realizat că nu am bani de combustibil”, povesteşte indianul. “M-am oprit la bancomat dar a trebuit să iau purceluşul cu mine, pentru că nu voia deloc să stea cuminte în maşină. Trebuie să îl ţii în braţe dacă vrei să se simtă în siguranţă.”

    Imaginea a devenit virală şi a apărut în majoritatea publicaţiilor indiene.

    Cozile de la bănci au devenit ceva obişnuit în India, după ce guvernul a decis să retragă bancnotele de 500 şi 1.000 de rupii de pe piaţă.

  • Cu porcul la bancomat: unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din India a fost surprins într-o ipostază inedită

    Un superstar de la Bollywood a făcut senzaţie după ce a fost fotografiat stând la coadă, în faţa unei bănci, în timp ce purta pe braţe un purceluş.

    Actorul Ravi Babu a explicat că animalul va lua parte la filmările pentru noul său film, numit “Acolo”. “Îl duceam la o companie specializată în grafica computerizată când am realizat că nu am bani de combustibil”, povesteşte indianul. “M-am oprit la bancomat dar a trebuit să iau purceluşul cu mine, pentru că nu voia deloc să stea cuminte în maşină. Trebuie să îl ţii în braţe dacă vrei să se simtă în siguranţă.”

    Imaginea a devenit virală şi a apărut în majoritatea publicaţiilor indiene.

    Cozile de la bănci au devenit ceva obişnuit în India, după ce guvernul a decis să retragă bancnotele de 500 şi 1.000 de rupii de pe piaţă.

  • Doi bulgari au fost ridicaţi dintr-un hotel din Craiova pentru presupuse fraude informatice

    “La data de 15 iulie a.c., poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova şi procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Craiova au depistat, la un hotel din Craiova, doi cetăţeni bulgari, bănuiţi operatiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Poliţia Română.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • De ce sunt atât de uşor de jefuit bancomatele de către hackeri

    Aproape fiecare bancomat din lume ar putea fi accesat fraudulos sau jefuit, cu sau fără ajutorul unui program malware. Potrivit unei cercetări a experţilor Kaspersky Lab, acest lucru se întâmplă din cauza folosirii frecvente a unui software învechit şi nesigur, a greşelilor de configurare a reţelei şi a lipsei de măsuri de securitate pentru părţile critice ale ATM-ului, în mediul real.

    Timp de mai mulţi ani, cea mai mare ameninţare pentru utilizatorii şi deţinătorii de ATM-uri erau aparatele de tip “skimmers” – dispozitive ataşate unui ATM pentru a fura datele de pe benzile magnetice ale cardurilor. Dar, pe măsură ce tehnicile malware au evoluat, bancomatele sunt expuse la pericole mai mari.

    În cadrul cercetării, experţii au demonstrat că atacurile malware împotriva ATM-urilor sunt posibile din cauza mai multor probleme de securitate. În primul rând, toate bancomatele sunt computere care funcţionează cu sisteme de operare învechite, cum este Windows XP. Astfel, bancomatele sunt vulnerabile la infectarea cu malware pentru PC şi la atacuri prin intermediul exploit-urilor.

    În marea majoritate a cazurilor, programele speciale care permit PC-urilor să interacţioneze cu infrastructura bancară şi cu unităţile hardware, cu procesarea numerarului şi a cardurilor, sunt bazate pe standarde XFS (eXtensions for Financial Services). Aceasta este o specificaţie destul de veche şi nesigură, creată iniţial pentru a standardiza software-ul pentru ATM-uri, pentru a funcţiona pe orice echipament, indiferent de producător. În cazul în care un program malware reuşeşte să infecteze un ATM, primeşte puteri aproape nelimitate în materie de control: poate transforma PIN pad-ul si cititorul de card în skimmer sau, pur şi simplu, poate face să fie eliberaţi toţi banii pe care îi are bancomatul în interior, la comanda unui hacker.

    În numeroase cazuri observate, infractorii nu trebuie să folosească programe malware pentru a infecta un ATM sau reţeaua bancară din care face parte acesta. Acest lucru este posibil din cauza absenţei măsurilor de securitate în mediul real, care să protejeze bancomatele. Foarte frecvent, acestea sunt construite şi instalate în aşa fel încât o terţă parte să poată avea acces uşor la calculatorul din interiorul ATM-ului sau la cablul de reţea care conectează aparatul la Internet. Dacă obţin acces fizic, fie şi parţial, la ATM, infractorii ar putea să:

    • Instaleze un microcomputer programat special (aşa-numita cutie neagră), în interiorul ATM-ului, care le va da atacatorilor acces de la distanţă la ATM;
    • Reconecteze ATM-ul la un fals centru de procesare.

    Un fals centru de procesare este un program care procesează datele de plată şi este identic cu programul folosit de bancă, în ciuda faptului că nu îi aparţine acesteia. Odată ce ATM-ul este reconectat la un centru fals, atacatorii pot da orice comandă vor ei, iar bancomatul o va efectua.

    Conexiunea dintre ATM-uri şi centrul de procesare poate fi protejată în mai multe moduri. De exemplu, folosirea unui VPN, criptare SSL/TLS, un firewall sau autentificare MAC, implementarea unor protocoale xDC. Cu toate acestea, astfel de măsuri nu sunt implementate prea des. Iar atunci când sunt, se întâmplă să fie configurate greşit, lucru descoperit doar în timpul unei evaluări de securitate a ATM-ului. Prin urmare, infractorii nu trebuie să manipuleze hardware-ul, ci profită de punctele slabe din comunicarea dintre ATM şi infrastructura bancară.

    Cum se poate opri jefuirea ATM-urilor 

    “Rezultatele cercetării noastre arată că, deşi companiile încearcă să implementeze acum caracteristici de securitate solidă pentru ATM-uri, multe bănci folosesc încă modele vechi, nesecurizate, fiind nepregătite în faţa infractorilor. Aceasta este realitatea actuală, care le cauzează băncilor şi clienţilor lor pierderi financiare uriaşe. Din punctul nostru de vedere, cauza este o prejudecată veche, şi anume că infractorii cibernetici sunt interesaţi doar de atacuri împotriva Internet banking-ului. Şi sunt, într-adevăr, interesaţi de astfel de atacuri, dar văd, din ce în ce mai mult, valoarea exploatării vulnerabilităţilor ATM-urilor, pentru că atacurile directe împotriva acestor dispozitive le scurtează semnificativ drumul până la banii reali”, spune Olga Kochetova, Security expert la departamentul Kaspersky Lab Penetration Testing.

    Cum se pot proteja producătorii de ATM-uri ? În primul rând, trebuie să revizuiască standardul XFS, punând accent pe siguranţă şi să introducă autentificarea în doi paşi între dispozitive şi programele legitime. Aceste măsuri vor contribui la reducerea riscului de retrageri neautorizate de numerar folosind troieni şi de obţinerea a controlului asupra bancomatelor, de către atacatori.

    În al doilea rând, este necesară implementarea unei “distribuiri autentificate” pentru a exclude posibilitatea de atacuri prin intermediul unor false centre de procesare.

    În al treilea rând, este necesară implementarea criptării şi controlul integrităţii datelor transmise între unităţile hardware şi PC-urile din ATM-uri.

  • De ce sunt atât de uşor de jefuit bancomatele de către hackeri

    Aproape fiecare bancomat din lume ar putea fi accesat fraudulos sau jefuit, cu sau fără ajutorul unui program malware. Potrivit unei cercetări a experţilor Kaspersky Lab, acest lucru se întâmplă din cauza folosirii frecvente a unui software învechit şi nesigur, a greşelilor de configurare a reţelei şi a lipsei de măsuri de securitate pentru părţile critice ale ATM-ului, în mediul real.

    Timp de mai mulţi ani, cea mai mare ameninţare pentru utilizatorii şi deţinătorii de ATM-uri erau aparatele de tip “skimmers” – dispozitive ataşate unui ATM pentru a fura datele de pe benzile magnetice ale cardurilor. Dar, pe măsură ce tehnicile malware au evoluat, bancomatele sunt expuse la pericole mai mari.

    În cadrul cercetării, experţii au demonstrat că atacurile malware împotriva ATM-urilor sunt posibile din cauza mai multor probleme de securitate. În primul rând, toate bancomatele sunt computere care funcţionează cu sisteme de operare învechite, cum este Windows XP. Astfel, bancomatele sunt vulnerabile la infectarea cu malware pentru PC şi la atacuri prin intermediul exploit-urilor.

    În marea majoritate a cazurilor, programele speciale care permit PC-urilor să interacţioneze cu infrastructura bancară şi cu unităţile hardware, cu procesarea numerarului şi a cardurilor, sunt bazate pe standarde XFS (eXtensions for Financial Services). Aceasta este o specificaţie destul de veche şi nesigură, creată iniţial pentru a standardiza software-ul pentru ATM-uri, pentru a funcţiona pe orice echipament, indiferent de producător. În cazul în care un program malware reuşeşte să infecteze un ATM, primeşte puteri aproape nelimitate în materie de control: poate transforma PIN pad-ul si cititorul de card în skimmer sau, pur şi simplu, poate face să fie eliberaţi toţi banii pe care îi are bancomatul în interior, la comanda unui hacker.

    În numeroase cazuri observate, infractorii nu trebuie să folosească programe malware pentru a infecta un ATM sau reţeaua bancară din care face parte acesta. Acest lucru este posibil din cauza absenţei măsurilor de securitate în mediul real, care să protejeze bancomatele. Foarte frecvent, acestea sunt construite şi instalate în aşa fel încât o terţă parte să poată avea acces uşor la calculatorul din interiorul ATM-ului sau la cablul de reţea care conectează aparatul la Internet. Dacă obţin acces fizic, fie şi parţial, la ATM, infractorii ar putea să:

    • Instaleze un microcomputer programat special (aşa-numita cutie neagră), în interiorul ATM-ului, care le va da atacatorilor acces de la distanţă la ATM;
    • Reconecteze ATM-ul la un fals centru de procesare.

    Un fals centru de procesare este un program care procesează datele de plată şi este identic cu programul folosit de bancă, în ciuda faptului că nu îi aparţine acesteia. Odată ce ATM-ul este reconectat la un centru fals, atacatorii pot da orice comandă vor ei, iar bancomatul o va efectua.

    Conexiunea dintre ATM-uri şi centrul de procesare poate fi protejată în mai multe moduri. De exemplu, folosirea unui VPN, criptare SSL/TLS, un firewall sau autentificare MAC, implementarea unor protocoale xDC. Cu toate acestea, astfel de măsuri nu sunt implementate prea des. Iar atunci când sunt, se întâmplă să fie configurate greşit, lucru descoperit doar în timpul unei evaluări de securitate a ATM-ului. Prin urmare, infractorii nu trebuie să manipuleze hardware-ul, ci profită de punctele slabe din comunicarea dintre ATM şi infrastructura bancară.

    Cum se poate opri jefuirea ATM-urilor 

    “Rezultatele cercetării noastre arată că, deşi companiile încearcă să implementeze acum caracteristici de securitate solidă pentru ATM-uri, multe bănci folosesc încă modele vechi, nesecurizate, fiind nepregătite în faţa infractorilor. Aceasta este realitatea actuală, care le cauzează băncilor şi clienţilor lor pierderi financiare uriaşe. Din punctul nostru de vedere, cauza este o prejudecată veche, şi anume că infractorii cibernetici sunt interesaţi doar de atacuri împotriva Internet banking-ului. Şi sunt, într-adevăr, interesaţi de astfel de atacuri, dar văd, din ce în ce mai mult, valoarea exploatării vulnerabilităţilor ATM-urilor, pentru că atacurile directe împotriva acestor dispozitive le scurtează semnificativ drumul până la banii reali”, spune Olga Kochetova, Security expert la departamentul Kaspersky Lab Penetration Testing.

    Cum se pot proteja producătorii de ATM-uri ? În primul rând, trebuie să revizuiască standardul XFS, punând accent pe siguranţă şi să introducă autentificarea în doi paşi între dispozitive şi programele legitime. Aceste măsuri vor contribui la reducerea riscului de retrageri neautorizate de numerar folosind troieni şi de obţinerea a controlului asupra bancomatelor, de către atacatori.

    În al doilea rând, este necesară implementarea unei “distribuiri autentificate” pentru a exclude posibilitatea de atacuri prin intermediul unor false centre de procesare.

    În al treilea rând, este necesară implementarea criptării şi controlul integrităţii datelor transmise între unităţile hardware şi PC-urile din ATM-uri.

  • Băncile se confruntă cu noi atacuri cibernetice

    La un an după ce Kaspersky Lab a avertizat că infractorii cibernetici vor începe să adopte, pentru a jefui bănci, instrumentele şi tacticile folosite iniţial de grupările APT (Advanced Persistent Threats) cu sprijin statal, compania a confirmat revenirea Carbanak sub denumirea Carbanak 2.0 şi a demascat alte două grupări care operează în acelaşi stil: Metel şi GCMAN. Acestea atacă organizaţii financiare folosind metode APT şi malware personalizat, împreună cu software legitim şi metode inovatoare de a sustrage bani.

    Gruparea de infractori cibernetici Metel are numeroase tehnici în repertoriu, dar este interesantă în special pentru o modalitate de operare deosebit de inteligentă: obţin control asupra aparatelor din interiorul unei bănci, care au acces la tranzacţiile cu numerar (de ex. call center-ul băncii, computerele care asigură suport tehnic) şi, astfel, gruparea poate realiza automat rollback – întreruperea tranzacţiilor la bancomat şi revenirea la stadiul anterior.

    Prin rollback, balanţa pe cardurile de debit rămâne la fel, indiferent de numărul de tranzacţii făcute la bancomat. În exemplele identificate până în prezent, gruparea infracţională fură bani mergând cu maşina prin oraşe din Rusia, noaptea, şi golind bancomatele de la mai multe bănci, folosind de fiecare dată aceleaşi carduri de debit emise de banca al cărei sistem a fost afectat. Reuşesc astfel să obţină bani pe parcursul unei singure nopţi.

    “În prezent, faza activă a unui atac cibernetic se scurtează. Atunci când atacatorii se perfecţionează într-un anumit mod de operare, le ia doar câteva zile sau o săptămână să obţină ce vor şi să fugă”, spune Sergey Golovanov, Principal Security Researcher la Global Research & Analysis Team, Kaspersky Lab.

    În timpul investigaţiei, experţii Kaspersky Lab au descoperit că membrii Metel reuşesc să infecteze iniţial un sistem prin email-uri de phishing create special, ce au în attach documente malware, şi prin intermediul pachetului de exploit-uri Niteris, care vizează vulnerabilităţile din browser-ul victimei. Odată pătrunşi în reţea, infractorii cibernetici folosesc instrumente legitime şi teste de vulnerabilitate (pentesting) pentru a avansa, obţinând acces asupra sistemului de control al domeniului local şi, în cele din urmă, localizând şi obţinând control asupra computerelor folosite de angajaţii băncii responsabili cu procesarea cardurilor.

    Grupul Metel este încă activ, iar investigaţia asupra acţiunilor lor este în derulare. Până acum, nu au fost identificate semne ale unor atacuri realizate în afara Rusiei. Totuşi, există motive de suspiciune că acţiunile lor sunt mult mai răspândite, iar băncile din toată lumea sunt sfătuite să verifice dacă nu cumva au fost infectate.

    Dar ca abilităţi de a se ascunde, gruparea GCMAN merge şi mai departe: uneori poate ataca cu succes o organizaţie fără să folosească malware, doar cu instrumente legitime şi de testare a vulnerabilităţilor. În cazurile identificate de experţii Kaspersky Lab, aceştia au văzut gruparea deplasându-se în interiorul reţelei, până când atacatorii au găsit un aparat ce putea fi folosit pentru a transfera bani către servicile de monedă electronică, fără să alerteze alte sisteme bancare.

    Într-unul dintre atacuri, infractorii cibernetici au rămas conectaţi la reţea timp de un an şi jumătate, înainte de a declanşa furtul. Banii au fost transferaţi în sume de aproximativ 200 de dolari, limita superioară de plăţi care pot fi efectuate anonim în Rusia. La fiecare minut, organizatorul Cron declanşa un script malware şi o altă sumă era transferată în conturi de monedă electronică aparţinând unui intermediar. Ordinele de plată erau trimise direct, fără să apară nicăieri în sistemele interne ale băncii.
    Carbanak 2.0 marchează revenirea grupării APT Carbanak, cu aceleaşi instrumente şi tehnici, dar un profil diferit al victimelor şi modalităţi inovatoare de a obţine bani.

    În 2015, ţintele vizate de Carbanak 2.0 nu au fost doar băncile, ci şi departamentele de buget şi contabilitate din orice organizaţie de interes. Într-unul dintre exemplele studiate de Kaspersky Lab, banda Carbanak 2.0 a pătruns într-o instituţie financiară şi a reuşit să modifice credenţialele deţinute de o mare companie. Informaţiile au fost modificate astfel încât să se refere la un intermediar al lor drept un acţionar al companiei, afişându-i ID-ul.
     

  • ADEVĂRUL de la bancomat: Cât vă costă să scoateţi bani. Băncile au ajuns să taxeze şi AFIŞAREA soldului! Topul celor mai mari comisioane

    Comisioanele continuă să fie o sursă de câştiguri pentru bănci. Activitatea anemică de creditare din ultimii ani i-a împins pe bancheri spre comisionarea chiar şi a simplei afişări a soldului la bancomat.

    Băncile percep comisioane chiar şi de 0,25% din suma retrasă dacă tranzacţia se face la bancomatul instituţiei de credit care a emis cardul, însă pentru retragerile pe care clienţii le fac la ATM-urile altei bănci, comisionul poate să ajungă şi la 1% plus o sumă fixă.

  • Banca Transilvania a devenit emitent de carduri contactless

    Cardurile de debit BT destinate persoanelor fizice, emise în variantă contactless, sunt următoarele: Visa Electron, Mastercard Mondo, Mastercard Direct şi Mastercard Gold.

    Cardurile contactless pot fi utilizate ca oricare alt card, atât pentru cumpărături la comercianţi, cât şi pentru retrageri de numerar de la bancomat, cumpărături online, pentru plata facturilor la bancomat sau la automatele de plăţi din sediile BT.

    Utilizarea unui card contactless nu presupune costuri suplimentare. Taxele şi comisioanele cardurilor contactless sunt similare celor pentru cardurile standard, cu excepţia comisionului de emitere a cardului: Visa Electron (15 lei), Mastercard Mondo (15 lei), Mastercard Direct (4 euro). În cazul Mastercard Gold, comisionul nu este modificat, acesta fiind de 50 de lei.

    Banca Transilvania are în portofoliu peste 2 milioane de carduri, fiind unul dintre cei mai mari emitenţi de carduri din România. În funcţie de volumele de tranzacţii generate prin utilizarea cardurilor BT de către clienţi, cota de piaţă este de 17%. Oferta băncii cuprinde 16 tipuri de carduri, destinate persoanelor fizice şi companiilor. Dintre acestea, cardurile STAR BT aduc clienţilor posibilitatea de a face cumpărături în rate fără dobândă, respectiv puncte de fidelitate la fiecare tranzacţie.

    Banca Transilvania are o reţea de 18.500 de POS-uri şi aproape 900 de bancomate. Anul trecut a înregistrat un profit brut de 443,1 milioane lei, mai mare cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, respectiv un profit net de 374,9 milioane lei. Activele băncii totalizau la sfârşitul lunii decembrie 32,066 miliarde lei.

  • Banca Transilvania a atins pragul de 2 milioane de carduri

    Comparativ cu 2012, BT a înregistrat în acest an o creştere de 13% a volumelor totale tranzacţionate cu cardul, o creştere de 25% a numărului plăţilor la comercianţi efectuate cu cardul, o creştere cu 260% a volumelor de tranzacţii e-commerce şi o creştere cu 430% a numărului de tranzacţii e-commerce, informează banca.

    Oferta băncii cuprinde 16 tipuri de carduri, destinate persoanelor fizice şi companiilor. Banca Transilvania are o reţea de 18.500 de POS-uri şi aproape 900 de bancomate.

    Cardurile Star BT, incluse în programul de loialitate Star BT, au introdus posibilitatea de a face cumpărături în rate fără dobândă, respectiv puncte de fidelitate la fiecare tranzacţie. Din acest program fac parte 5.500 de comercianţi din ţară. Star BT a generat, de la lansarea sa de acum doi ani şi jumătate, o creştere cu 130% a plăţilor la comercianţi cu cardurile BT incluse în program. Două din trei tranzacţii cu cardurile Star BT reprezintă plăţi la comercianţi.

    Banca Transilvania, a treia bancă din România în funcţie de mărimea activelor, este organizată pe patru linii principale de business: persoane fizice, IMM, companii mari, respectiv Divizia pentru Medici. Banca are peste 6.000 de angajaţi, o reţea formată din 550 de sedii şi aproape 1,68 milioane de clienţi activi.

  • Cât se fură într-un minut

    SPĂRGĂTORII AU ADOPTAT ÎN ULTIMA PERIOADĂ NOI MODURI DE OPERARE, în care ingeniozitatea este completată cu tupeu extrem şi forţă brută„, spune Gabriel Badea, chairman şi CEO al Global Security Systems (GSS). Infractorii se deplasează rapid de la o ţintă la alta, dau chiar două sau trei spargeri într-o singură noapte, folosind maşini furate, eventual înmatriculate în alte ţări, care ulterior sunt abandonate. „Sunt vizate mai ales magazine mici de cartier, agenţii de pariuri, case de amanet„, spune Badea, care adaugă că sunt căutaţi în special banii şi bunurile de valoare uşor de cărat şi de vândut pe piaţa neagră, cum sunt ţigările, băuturile fine, electronicele sau cartelele de telefon.

    Spărgătorii nu sunt prea intimidaţi nici de prezenţa sistemelor de alarmă, pentru că jafurile durează, de obicei, mai puţin decât timpul necesar pentru apariţia echipelor de intervenţie. „Acest tip de spargeri durează în medie 60 de secunde, dar a existat şi un caz în care durata a fost de numai 30 de secunde„, spune reprezentantul GSS. Cea mai lungă spargere de acest fel a durat numai un minut şi 28 de secunde.

    Or, un asemenea interval de timp – din momentul în care se declanşează alarma până când hoţii pleacă – este prea scurt pentru ca forţele de intervenţie, fie ele publice sau private, să ajungă la locul faptei. Durează măcar 3-4 minute ca poliţia sau agenţii unei firme de securitate să ajungă în locul în care s-a declanşat alarma, iar hoţii ştiu acest lucru.

    Mai mult, infractorii poartă cagule astfel încât nu pot fi recunoscuţi nici de eventuali martori şi nici de cei ce urmăresc înregistrările video. „Într-o astfel de acţiune se pot fura bunuri de mii şi chiar zeci de mii de euro, iar cei păgubiţi trebuie să suporte şi cheltuielile cu reparaţiile„, afirmă reprezentantul GSS. Pentru că adeseori spărgătorii nu pierd vremea pentru a descuia încuietori, ci pur şi simplu distrug uşile sau chiar pereţii folosind levierul şi barosul. Şi chiar dacă poliţia reuşeşte să-i prindă pe făptaşi, „sunt puţine şanse ca victimele să-şi recupereze banii sau bunurile furate; iar numărul celor care sunt asiguraţi pentru astfel de riscuri este foarte mic„, punctează Badea, care lucrează de 17 ani în mediul privat iar anterior a fost, povesteşte el, ofiţer în brigada antiteroristă. Reprezentantul GSS va prelua preşedinţia Federaţiei Serviciilor de Securitate.