Tag: bancomat

  • Surpriză de la Banca Transilvania. Se întâmplă pentru prima oară de când este în piaţă

    Banca Transilvania (BT), cea mai mare ban­că de pe piaţa locală, a dezvoltat un banco­mat la care clienţii băncii pot face re­trageri de numerar contactless cu telefonul, acce­soriile BT Play, cardu­rile constact­less şi cu NEO private beta.

    „Clienţii Băncii Transilvania au ocazia să îşi gestioneze banii inclusiv printr-un ATM de ultimă generaţie, 100% contactless, fără fantă pentru card. Acesta se află în Bucureşti, la Prome­nada Mall. Banii se pot re­trage cu telefonul, prin aplicaţia BT Pay şi Apple Pay, cu oricare dintre ac­cesoriile colecţiei BT Pay şi cu cardurile BT contactles. Noutatea este valabilă, de asemenea, pentru clienţii BT care folosesc aplicaţia NEO private beta“, a transmis banca. La finalul lunii iulie, Banca Transilvania a devenit prima bancă din România de la care clienţii pot retrage contactless bani de la bancomat cu telefonul sau cu cardul fără a fi introdus în fantă. În circa de trei luni, clienţii Băncii Transilvania au făcut peste 600.000 de retrageri contactless de la ATM.

    Accesul contactless la bancomate oferă clienţilor aceleaşi funcţionalităţi ca şi până acum, cu excepţia activării cardului şi personalizării PIN-ului din motive de siguranţă.

    Banca Transilvania oferă, prin co­lecţia BT Pay, o serie de alternative de plată contactless, de tip wearables: ceas, brăţară, sticker, aplicaţia BT Pay, Garmin Pay, Fitbit Pay şi tastatu­ra/extensia BT Pay.

    Banca Transilvania a raportat un profit net de 848 mil. lei în primul semestru (S1) al anului 2019, în creştere cu 28% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 

  • Bancomat aruncat în aer în Arad. Hoţii nu au reuşit să fure nimic pentru că aparatul era gol

    Incidentul a avut loc, în noaptea de marţi spre miercuri, pe Calea Aurel Vlaicu din oraşul Arad.

    Persoane necunoscute au folosit de un dispozitiv artizanal pentru a arunca în aer un bancomat aflat în clădirea în care-şi desfăşoară activitatea şi autogara din Arad.

    Hoţii nu au reuşit să fugă cu niciun ban, pentru că aparatul nu era alimentat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trucul „magic” care i-a permis unui barman să retragă o sumă uriaşă dintr-un bancomat

    Chiar dacă în cele din urmă a fost prins şi a ajuns în închisoare, bărbatul spune că nu are niciun regret, deoarece experienţele pe care le-a avut au compensat totul. 

    La momentul descoperirii trucului, Dan Saunders, în vârstă de 29 de ani, lucra ca barman în statul Victoria, având un salariu de 700 de dolari pe săptămână şi avea o iubită care lucra ca profesor de educaţie religioasă.

    El a descoperit o defecţiune tehnică în sistemul ATM al Băncii Naţionale a Australiei în februarie 2011, care i-a permits să aibă acces liber la bani oricând şi oriunde dorea. Saunders a început să scoată sume din ce în ce mai mari de bani.

    În patru luni şi jumătate a retras, în total, 1,6 milioane de dolari. El a cheltuit toţi banii pe alcool scump, excursii în destinaţii exotice şi insule private, şi pe shopping. „Pentru mine, nu a fost vorba de bani. A fost vorba de experienţele pe care le puteam avea”, a spus Saunders, citat de Daily Mail. El a cumpărat de asemenea serviciile unor escorte de lux şi s-a răsfăţat în hoteluri de cinci stele, limuzine şi ski-jeturi private.

    În iunie 2011, Saunders a renunţat la infracţiuni, după ce ajunsese să se întrebe el însuşi dacă se transformase într-un criminal internaţional. A sunat la bancă, de unde a aflat că poliţia deschisese deja o anchetă. El a admis faptul că s-a gândit să transfere milioane de dolari peste hotare şi să dispară, însă nu şi-a pus planul în aplicare deoarece ar fi trebuit să-şi lase prietenii şi familia în urmă. Aşa că s-a autodenunţat autorităţilor şi a petrecut un an în spatele gratiilor, fiind amendat, de asemenea, cu 250.000 de dolari.

    Saunders, care a revenit acum la slujba de 22 de dolari pe oră, spune că nu are regrete. „Bineînţeles, viaţa poate părea uneori puţin banală şi plictisitoare după ce am experimentat, dar e în regulă”.

     

  • La jumătate de secol după primul bancomat: Oamenii se îndepărtează deja de această tehnologie şi trec înspre plăţile cu cardul

    Săptămâna aceasta, în 1967, primul bancomat din lume a fost instalat în Marea Britanie, potrivit Quartz.

    Astăzi, jumătate de secol mai târziu, bancomatele îşi pierd din popularitate, într-o societate care se îndreaptă spre o viaţă fără cash. Britanicii se îndepărtează de cash, scrie publicaţia americană.

    Plăţile cu cardurile de debit electronice le-au depăşit pe cele cu bani cash anul trecut, pentru prima dată în istoria ţării, potrivit datelor de la Ministerul britanic de Finanţe.

    Proporţional, numărul de bancomate din Marea Britanie a scăzut odată cu numărul tranzacţiilor cash. În 2017 erau aproximativ 69.600 de bancomate în Marea Britanie, potrivit datelor LINK – reţeaua cre leagă aproape toate bancomatele ţării. Această cifră este în scădere comparativ cu numărul record atins în 2015, de 70.600 de bancomate.

    Declinul vine dinspre bancomatele care percep comision de utilizare, care reprezintă acum doar 3% din retragerile de bani. Cu toate acestea, numărul bancomatelor care nu percep comisioane este în creştere.

     

     

  • Ce poate face un şobolan închis într-un bancomat? Poate sfâşia 18.000 de dolari

    Un şobolan a rămas blocat într-un bancomat al State Bank of India în oraşul Tinsukia din India. În timpul pe care l-a petrecut acolo înainte de a muri, acesta a sfâşiat rupii în valoare de 17.662 de dolari.

    Bancomatul a fost scos din funcţiune mai multe zile după ce s-a oprit din a elibera bani, potrivit Reuters. Antreprenorii din zonă au raportat problema, iar când tehnicienii băncii au ajuns la faţa locului, au găsit un şobolan mort şi mai multe bancnote sfâşiate.

    Mai mult de jumătate din cei 2,9 milioane de rupii (42.685 de dolari) aflaţo în bancomat au fost recuperaţi.

    „Am lansat o investigaţie pentru a analiza acest incident rar şi vom lua măsuri pentru a preveni acest lucru din a se întâmpla iar”, spune Chandan Sharma, managerul sucursalei bancare.

    Şobolanul nu a fost descoperit de camera din interiorul bancomatului. Majoritatea bancomatelor au astfel de camere instalate în interior.

    State Bank of India are peste 50.000 de bancomate la nivel naţional.

     
  • Ţara unde cetăţenii cu salariu minim îşi pot lua doar două cartoane de ouă, un kilogram de mălai şi o pungă de paste

    Antonio Perez, 73 de ani, s-a trezit la 5 dimineaţa pentru a sta la coadă la bancomat de unde vrea să-şi scoată banii de pensie. La micul dejun a băut o cafea. Când a ajuns la bancomat era deja o coadă de aproape 140 de oameni care şi ei aşteptau să-şi retragă banii. În medie, o pensie lunară a unui venezuelan înseamnă 1,8 dolari pe piaţa neagră.

    “Abia dacă mai putem supravieţui. Dacă preţurile continuă să crească nu ştiu ce vom mânca”, spune bătrânul care nu este singurul în această situaţie disperată. În timp ce economia Venezuelei continuă să se destrame, viaţa de zi cu zi devine o corvoadă pentru centăţeni ce încearcă să-şi administreze cât mai eficient salariul. Salariul minim din Venezuela a ajuns la 1,307,000 de bolivari (adica în jur de 6 dolari pe piaţa neagră) şi este de ajuns pentru a cumpăra două cartoane de ouă, un kilogram de mălai şi o pungă de paste sau doi litri de lapte, patru conserve de ton şi o pâine.

    De când preşedintele Nicolas Maduro se află la conducere, după moartea lui Hugo Chavez în 2013, salariul minim a fost mărit de 21 de ori, ultima dată chiar pe 1 martie 2018. Aceasta este o încercare disperată pentru a recupera terenul pierdul în detrimetul inflaţiei. Rata anuală a inflaţiei în Venezuela a ajuns la 2000%. Guvernul a renunţat să mai publice informaţii despre rata inflaţiei sau estimări. FMI-ul prognozează că inflaţia din Venezuela va ajunge la 13000% în acest an. Asta înseamnă că preţurile se pot schimba oricând. Mai mult, unele localuri au renunţat să tot schimbe preţurile aşa că oamenii află la casă cât costă.

    Oamenii au renunţat la carne pentru că este prea scumpă şi atunci când intră salariul în contul bancar se grăbesc să cumpere produsele de care au nevoie de frică ca preţul să nu crească. Venezuelenii acum îşi fac griji în legătură cu ce mănâncă. Nici nu se mai gândesc la alte bunuri: un săpun costă 200.000 de bolivari adică cât salariu pe o săptămână.

    O altă problemă este faptul că au o limită de retragere de la ATM de 10.000 de bolivari (5 centi americani) cu care un venezuelean poate cumpăra cel mult 2 bomboane cu mentă. Despre alte plăceri precum o cină în oraş (salariul pe o lună) sau un film la cinema (o treime din salariul minim) nici nu poate fi vorba.

    În contextul creşterii preţurilor în economia afectată de criză, a lipsei de hrană şi şi a riscului crescut de crimă la care sunt expuşi agenţii de securitate în statul Zulia, Venezuela,  o firmă de pază a găsit o metodă originală de a atrage noi angajaţi.  
     
    Conducerea firmei Atlas Security a decis ca, pe lângă pe un salariu de 10 milioane de bolivari, ceea ce înseamnă doar 10 dolari pe lună, să le ofere angajaţilor şi un bonus „motivational”, adică un cofrag de ouă. Pentru a primi bonusul  săptămânal de 36 de ouă, în valoare de aproximativ 2 dolari, personalul trebuie să ajungă la timp, să nu rateze schimburile şi să se îmbrace adecvat.

    „Mulţi nu respectau aceste reguli de bază, de aceea am făcut acest lucru”, a declarat Cindy Fuenmayor, manager resurse umane al agenţiei Atlas Security. „Am primit o mulţime de aplicaţii de când am publicat anunţul. Suntem inovativi. Este un stimulent bun”, adaugă Fuenmayor. Aproximativ 200 de posturi sunt disponibile la Atlas.

    Venezuela s-a lovit de multe crize politice de-a lungul istoriei sale, însă indiferent de situaţie potenţialul economic al ţării nu a fost niciodată negat. Imediat după descoperirea petrolului la începutul secolului al XX-lea, naţiunea din America de Sud şi-a construit întreaga economie pe spatele aurului negru. Chiar şi astăzi Venezuela conduce în topul rezervelor de petrol, cu 300 de miliarde de barili.

    În 1950, când majoritatea ţărilor de pe glob se zbăteau să-şi revină după cel de-al doilea război mondial, Venezuela era extrem de bogată, având al patrulea PIB per capita din lume. Astfel, ţara era de două ori mai bogată decât Chile, de patru ori mai prosperă decât Japonia şi de 12 ori mai bogată decât China. Din păcate pentru Venezuela, această situaţie nu avea să continue foarte mult. În perioada 1950-1980, economia venezueleană a crescut constant, iar în 1982 era cea mai prosperă economie din America Latină. Autorităţile s-au folosit de resurse vaste de petrol pentru a plăti diferite programe sociale, în sănătate, educaţie, transport sau alimentaţie. La vremea aceea, muncitorii din Venezuela erau printre cel mai bine plătiţi din regiune.

    La mijlocul anilor ’80, preţul petrolului s-a prăbuşit şi a decimat economia venezueleană. Astăzi, Venezuela este una dintre cele mai sărace economii din regiune şi lucrurile se vor înrăutăţi dacă criza actuală va continua, potrivit Fondului Monetar Internaţional. FMI prognozează că până în 2022, PIB-ul per capita va fi de doar 12.210 dolari, ceea ce ar însemna o sărăcie mai mare decât chiar înainte de era Chavez. În ultimii patru ani, PIB-ul ţării a scăzut cu peste 35%, adică o scădere mai drastică decât au avut-o Statele Unite ale Americii în timpul Marii Crize Economice din 1929-1933.

    Venezuela se sprijină în continuare foarte mult pe petrol (95% din exporturile ţării este reprezentat de această resursă), ceea ce înseamnă că orice fluctuaţie a preţului petrolului face diferenţa dintre bogăţie şi sărăcie. După scăderea semnificativă a preţului petrolului în anii ’80, inflaţia a crescut ajungând în 1989 la 84,5%, iar în 1996 la 99,9%. În 1998, Hugo Chavez a fost ales preşedinte şi a promis că va reduce sărăcia, iar standardul de viaţă va creşte. Revenirea preţului petrolului a făcut ca acest lucru să se întâmple în anii 2000. Anul 2004 a fost unul critic pentru Chavez din cauza creşterii fulminante a preţului barilului de petrol.

    Economia a mers din ce în ce mai bine, iar preşedintele s-a ţinut de promisiune şi a cheltuit banii pentru a îmbunătăţi viaţa celor mai săraci; astfel procentul sărăciei s-a înjumătăţit până în 2010. Acest lucru a dus la creşterea deficitului ţării, context în care menţinerea programelor de bunăstare socială devenea imposibilă dacă preţul petrolului scădea. Lucru care s-a întâmplat de altfel când Maduro a preluat conducerea.

    Chavez a murit în 2013 şi Nicolas Maduro a preluat şefia statului. Din păcate pentru el, preţul petrolului s-a prăbuşit din nou şi era clar că Venezuela urma să aibă o bătălie intensă cu inflaţia, iar bancnota naţională urma să se devalorizeze foarte mult. Acum ţara duce o lipsă masivă de alimente, medicamente şi alte bunuri esenţiale, iar violenţa şi protestele cresc în Caracas.

    Recent, guvernul a modificat constituţia ţării pentru a câştiga şi mai multă putere, deşi 80% din populaţia ţării nu-l mai vrea la conducere. Nicolas Maduro refuză să-şi dea demisia în ciuda unor proteste masive care au acaparat întreaga ţară şi în urma cărora au murit peste 100 de oameni. Aşadar, în condiţiile unei crize economice şi politice profunde, regimul preşedintelui Nicolas Maduro a devenit tot mai dependent de Rusia pentru finanţare, oferind în schimb Moscovei active ale companiilor de stat, în special din industria petrolieră, se arată într-o analiză a Reuters.

    Compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela (PDVSA) este angrenată în negocieri cu firma rusă de stat Rosneft pentru cedarea unor participaţii în câteva din cele mai productive proiecte petroliere din Venezuela, potrivit unui oficial de rang înalt de la Caracas şi unor surse din industria energiei. În ultimii doi ani, regimul preşedintelui Maduro a devenit din ce în ce mai dependent de Moscova, după ce China şi-a redus expunerea în această ţară din cauza corupţiei şi criminalităţii. Multe companii multinaţionale şi-au redus sau închis operaţiunile locale din cauza gravei crize politice şi economice cu care se confruntă Venezuela.

  • Un bărbat a rămas blocat în bancomatul pe care trebuia să-l repare

    ărbatul trebuia să repare o încuietoare a bancomatului, aflat în Corpus Christi, din statul american Texas. Din pricina neatenţiei, bărbatul a rămas blocat în spaţiul foarte îngust din interiorul bancomatului. Ghinionul a făcut ca bărbatul blocat să nu aibă telefonul asupra lui pentru a putea cere ajutor.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbare importantă la ING: toţi clienţii băncii vor fi fericiţi

    Începând cu 5 iulie 2017, clienţii ING România care au salariul sau un alt venit recurent de minim 700 de lei şi care efectuează minim o plată sau un transfer bancar pe lună prin ING Card Complet vor beneficia de comisioane zero pentru operaţiuni de retragere de la ATM oriunde în lume, pentru plăţi şi încasări sau pentru servicii de administrarea a contului, cardului şi serviciului de internet banking.

    Banca a anunţat că “ai comision zero cand retragi bani de oriunde in lume, de la bancomatul oricarei banci. Sigur ca si in Romania, dar si in restul lumii”.

    Din 5 iulie, se vor modifica şi comisioanele pentru clienţii care nu au salariul la ING astfel:

    7 lei/lună pentru administrarea ING Card Complet, comparativ cu comisionul anterior de 5 lei; 3 lei/tranzacţie pentru retrageri  de la bancomatele ING sau ale oricărei alte bănci din România, comparativ cu un comision de 1,5 lei la retragerile din ATM-urile ING şi 5 lei la ATM-urile altor bănci. Majorarea comisionului de retragere pentru clienţii ING, de la ATM-urile ING, a fost influenţată de costul numerarului pe piaţa locală şi de costul de administrare a ATM-urilor; comision unic de 4 euro/tranzacţie la retrageri de la un ATM din străinătate, comparativ cu formula de calcul 1% + 10 lei la retragerea din ATM internaţional cu cardul de lei sau 1% + 2,5 euro la retrageri din ATM international cu cardul de euro.

    ING Bank ocupă locul şapte în topul băncilor din România după active şi mizează în continuare pe creşterea organică după ce anul trecut şi-a majorat cota de piaţă după active până la 7,6% şi nu are în vedere achiziţii pentru dezvoltarea viitoare, după cum a indicat conducerea băncii.

    Portofoliul de credite al ING a avansat cu 22% faţă de 2015, la 17,6 mld. lei, creditarea în lei fiind principalul motor de creştere. Împrumuturile în lei acordate de ING Bank au ajuns la 11,7 mld. lei, cu 37% mai mult decât în anul anterior. Creditarea pentru populaţie a crescut cu 36%, până la 9,1 mld. lei.

     

  • Schimbare importantă la ING: toţi clienţii băncii vor fi fericiţi

    Începând cu 5 iulie 2017, clienţii ING România care au salariul sau un alt venit recurent de minim 700 de lei şi care efectuează minim o plată sau un transfer bancar pe lună prin ING Card Complet vor beneficia de comisioane zero pentru operaţiuni de retragere de la ATM oriunde în lume, pentru plăţi şi încasări sau pentru servicii de administrarea a contului, cardului şi serviciului de internet banking.

    Banca a anunţat că “ai comision zero cand retragi bani de oriunde in lume, de la bancomatul oricarei banci. Sigur ca si in Romania, dar si in restul lumii”.

    Din 5 iulie, se vor modifica şi comisioanele pentru clienţii care nu au salariul la ING astfel:

    7 lei/lună pentru administrarea ING Card Complet, comparativ cu comisionul anterior de 5 lei; 3 lei/tranzacţie pentru retrageri  de la bancomatele ING sau ale oricărei alte bănci din România, comparativ cu un comision de 1,5 lei la retragerile din ATM-urile ING şi 5 lei la ATM-urile altor bănci. Majorarea comisionului de retragere pentru clienţii ING, de la ATM-urile ING, a fost influenţată de costul numerarului pe piaţa locală şi de costul de administrare a ATM-urilor; comision unic de 4 euro/tranzacţie la retrageri de la un ATM din străinătate, comparativ cu formula de calcul 1% + 10 lei la retragerea din ATM internaţional cu cardul de lei sau 1% + 2,5 euro la retrageri din ATM international cu cardul de euro.

    ING Bank ocupă locul şapte în topul băncilor din România după active şi mizează în continuare pe creşterea organică după ce anul trecut şi-a majorat cota de piaţă după active până la 7,6% şi nu are în vedere achiziţii pentru dezvoltarea viitoare, după cum a indicat conducerea băncii.

    Portofoliul de credite al ING a avansat cu 22% faţă de 2015, la 17,6 mld. lei, creditarea în lei fiind principalul motor de creştere. Împrumuturile în lei acordate de ING Bank au ajuns la 11,7 mld. lei, cu 37% mai mult decât în anul anterior. Creditarea pentru populaţie a crescut cu 36%, până la 9,1 mld. lei.

     

  • ATENŢIE mare atunci când scoţi bani de la bancomat. Descoperire şocantă făcută de poliţişti: ”Pe asta nu am mai văzut-o. Rămâi instant fără banii tăi”

    Furtul de bani din conturi devine din ce în ce mai sofisticat, în urma descoperirii poliţiştilor.
     
    Pentru ochiul neantrenat, imaginea de mai jos poate părea una obişnuită, care reprezintă milioanele de ATM-uri pe care oamenii le folosesc pentru a extrage bani. Dar în acestea există găuri minuscule în plastic care ascund o informaţie tulburătoare despre strategiile sofisticate ale hoţilor.