BusinessMagazin

Tag: Banca Mondiala

  • „A venit sfârşitul unei ere“? Banca Mondială anunţă o încetinire generală a economiilor lumii şi „acutizarea“ pericolelor.

    Pentru cele mai multe economii de pe glob, acest final de eră ar însemna sfârşitul unei perioade prelungite de creştere accelerată. Europa de Est, unde ţări precum România au bătut recorduri de creştere, nu face excepţie. Campionii regionali de acum un an au obosit. Însă în regiune o cursă interesantă, impresionantă chiar şi pentru Banca Mondială, o are Polonia.

    „Chiar şi când decidenţii politici şi ajutoarele lor caută să menţină şi să accelereze ritmul de creştere într-o perioadă în care energia se epuizează, ei nu pot lua ca pe un dat ceva ce a jucat un rol important în stimularea activităţii în ultimii ani: o lungă perioadă cu inflaţie redusă şi stabilă“, se arată în cea mai recentă analiză a Băncii Mondiale asupra economiei mondiale, intitulată „Cerul se întunecă“. Instituţia financiară cu sediul la Washington a remarcat că  războiul comercial dintre marile economii ale lumii şi creşterea tarifelor de import au început deja să facă victime în lumea emergentă, unde revenirea economică stagnează în contextul contracţiei comerţului şi al înăspririi condiţiilor de finanţare. BM avertizează şi asupra creşterii datoriilor economiilor în curs de dezvoltare.
     

  • Banca Mondială dă de pământ cu sectorul imobiliar din România. Ce se întâmplă cu preţurile este rupt din filmele de groază

    Locuinţele în zonele metropolitane europene au devenit inaccesibile pentru mulţi oameni pentru că ritmul de dezvoltare a noilor construcţii nu ţine pasul cu cererea.

    Faptul că o mare parte a fondului locativ este deţinută în proprietate de generaţiile mai în vârstă ţine la distanţă generaţiile mai tinere care nu îşi pot permite să locuiască în cele mai productive oraşe, unde se află cele mai multe oportunităţi de ocupare a unui loc de muncă de o calitate ridicată, cum ar fi capitalele”, a declarat Gabriela Inchauste, Economist pentru Sărăcie şi Egalitate în cadrul Băncii Mondiale şi coautor al raportului.

    Raportul evidenţiază trei recomandări cheie pentru decidenţii politici de la nivelul UE: alocarea terenuriloraflate în proprietate publică, dar neutilizate, pentru dezvoltarea de locuinţe, accelerarea procesului de aprobare a autorizaţiilor de construcţie şi invesiţii în dezvoltarea unor proiecte  rezidenţiale situate în zone limitrofe, pe terenuri virane , cu conexiuni bune de transport dinspre suburbii, pentru a permite oraşelor să îşi extindă reţeaua economică, şi crearea de registre publice pentru îmbunătăţirea transparenţei preţurilor de vânzare ale locuinţelor şi, în consecinţă, pentru stimularea concurenţei între zone.
     

  • Banca Mondială: Preţurile exorbitante ale locuinţelor şi chiriilor împiedică accesul tinerilor din Europa la locuri de muncă de calitate. În România preţurile ridicate se resimt cel mai puternic

    Locuinţele în zonele metropolitane europene au devenit inaccesibile pentru mulţi oameni pentru că ritmul de dezvoltare a noilor construcţii nu ţine pasul cu cererea. Faptul că o mare parte a fondului locativ este deţinută în proprietate de generaţiile mai în vârstă ţine la distanţă generaţiile mai tinere care nu îşi pot permite să locuiască în cele mai productive oraşe, unde se află cele mai multe oportunităţi de ocupare a unui loc de muncă de o calitate ridicată, cum ar fi capitalele”, a declarat Gabriela Inchauste, Economist pentru Sărăcie şi Egalitate în cadrul Băncii Mondiale şi coautor al raportului.

    Raportul evidenţiază trei recomandări cheie pentru decidenţii politici de la nivelul UE: alocarea terenuriloraflate în proprietate publică, dar neutilizate, pentru dezvoltarea de locuinţe, accelerarea procesului de aprobare a autorizaţiilor de construcţie şi invesiţii în dezvoltarea unor proiecte  rezidenţiale situate în zone limitrofe, pe terenuri virane , cu conexiuni bune de transport dinspre suburbii, pentru a permite oraşelor să îşi extindă reţeaua economică, şi crearea de registre publice pentru îmbunătăţirea transparenţei preţurilor de vânzare ale locuinţelor şi, în consecinţă, pentru stimularea concurenţei între zone.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Banca Mondială: Preţurile exorbitante ale locuinţelor şi chiriilor împiedică accesul tinerilor din Europa la locuri de muncă de calitate. În România preţurile ridicate se resimt cel mai puternic

    Locuinţele în zonele metropolitane europene au devenit inaccesibile pentru mulţi oameni pentru că ritmul de dezvoltare a noilor construcţii nu ţine pasul cu cererea. Faptul că o mare parte a fondului locativ este deţinută în proprietate de generaţiile mai în vârstă ţine la distanţă generaţiile mai tinere care nu îşi pot permite să locuiască în cele mai productive oraşe, unde se află cele mai multe oportunităţi de ocupare a unui loc de muncă de o calitate ridicată, cum ar fi capitalele”, a declarat Gabriela Inchauste, Economist pentru Sărăcie şi Egalitate în cadrul Băncii Mondiale şi coautor al raportului.

    Raportul evidenţiază trei recomandări cheie pentru decidenţii politici de la nivelul UE: alocarea terenuriloraflate în proprietate publică, dar neutilizate, pentru dezvoltarea de locuinţe, accelerarea procesului de aprobare a autorizaţiilor de construcţie şi invesiţii în dezvoltarea unor proiecte  rezidenţiale situate în zone limitrofe, pe terenuri virane , cu conexiuni bune de transport dinspre suburbii, pentru a permite oraşelor să îşi extindă reţeaua economică, şi crearea de registre publice pentru îmbunătăţirea transparenţei preţurilor de vânzare ale locuinţelor şi, în consecinţă, pentru stimularea concurenţei între zone.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Banca Mondială: Regândiţi cota unică de impozitare, aveţi nevoie de bani la buget să oferiţi tinerilor condiţii mai bune, să nu mai plece din România

    “Există o anxietate generală în Europa, oamenii nu mai au încredere în viitor, iar în Europa de Est tinerii pleacă în masă în străinătate. Trebuie ca sistemul fiscal şI social să fie schimbat, trebuie să le creăm condiţii să rămână în ţările lor, să vrea să trăiască aici. Pentru aceasta, trebuie un sistem de taxare şI de contribuţii sociale mai progresiv, adic la venituri mai mari să fie plătite rate de impozitare şI rate de contribuţii mai mari”, a spus Timmer în cadrul unei conferinţe unde a fost prezentat un studiu al Băncii Mondiale privind distribuţia veniturilor în societate în Europa şI Asia.

    El a refuzat să spună direct dacă România ar trebui spre exemplu să renunţe la cota unica de impunere, redusă anul acesta de la 16% la 10%, dar a subliniat că tot pachetul de taxe şI contribuţii sociale trebuie regândit astfel încât cei care câştigă mai mult să plătească un procent mai mare de taxe şI contribuţii sociale.
    România a introdus cota unică în 2004, adică se impozitează cu aceeaşI rată, acum de 10%, orice venit, fie salariul minim de 1.900 de lei brut fie un salariu de 190.000 de lei pe lună. Anterior, erau 5 praguri de impozitare, cu deductibilităţI, ultimul prag fiind la 36% pentru veniturile mari.
     
    “Trebuie să luaţI măsuri în aşa fel încât să faceţi din nou ţară atractivă pentru tineri. Satele din Macedonia, din România au rămas goale, sunt case părăsite, au rămas aici numai oamenii bătrâni care nu sunt în stare să plece. Guvernele trebuie să investească în bunuri publice de calitate, să atragă tinerii, să le ofere condiţii bune de educaţie şI sănătate astfel încât aceştia să contribuie la fondurile de pensii şI sănătate”, a explicat Timmer.
     

  • Banca Mondială: Regândiţi cota unică de impozitare, aveţi nevoie de bani la buget să oferiţi tinerilor condiţii mai bune, să nu mai plece din România

    “Există o anxietate generală în Europa, oamenii nu mai au încredere în viitor, iar în Europa de Est tinerii pleacă în masă în străinătate. Trebuie ca sistemul fiscal şI social să fie schimbat, trebuie să le creăm condiţii să rămână în ţările lor, să vrea să trăiască aici. Pentru aceasta, trebuie un sistem de taxare şI de contribuţii sociale mai progresiv, adic la venituri mai mari să fie plătite rate de impozitare şI rate de contribuţii mai mari”, a spus Timmer în cadrul unei conferinţe unde a fost prezentat un studiu al Băncii Mondiale privind distribuţia veniturilor în societate în Europa şI Asia.

    El a refuzat să spună direct dacă România ar trebui spre exemplu să renunţe la cota unica de impunere, redusă anul acesta de la 16% la 10%, dar a subliniat că tot pachetul de taxe şI contribuţii sociale trebuie regândit astfel încât cei care câştigă mai mult să plătească un procent mai mare de taxe şI contribuţii sociale.
    România a introdus cota unică în 2004, adică se impozitează cu aceeaşI rată, acum de 10%, orice venit, fie salariul minim de 1.900 de lei brut fie un salariu de 190.000 de lei pe lună. Anterior, erau 5 praguri de impozitare, cu deductibilităţI, ultimul prag fiind la 36% pentru veniturile mari.
     
    “Trebuie să luaţI măsuri în aşa fel încât să faceţi din nou ţară atractivă pentru tineri. Satele din Macedonia, din România au rămas goale, sunt case părăsite, au rămas aici numai oamenii bătrâni care nu sunt în stare să plece. Guvernele trebuie să investească în bunuri publice de calitate, să atragă tinerii, să le ofere condiţii bune de educaţie şI sănătate astfel încât aceştia să contribuie la fondurile de pensii şI sănătate”, a explicat Timmer.
     

  • Oraşul care bate Clujul şi Bucureştiul? Premieră pentru România! 347 de milioane de euro, fonduri europene cu asistenţa specială a Băncii Mondiale

    Dacă la Cluj primarul Emil Boc a avut ideea bugetare participativă (cetăţenii propun proiecte iar Primăria le finanţează) Braşovul a trecut la un alt nivel. Împreună cu specialişti de la Banca Mondială are acum o listă fezabilă de proiecte de investiţii ce pot fi implementate până în 2023 în valoare de 347 de milioane de euro cu finanţare europeană. O premieră pentru România.

    Reprezentanţii Băncii Mondiale au prezentat miercuri, 26 septembrie 2018, plenului Consiliului Local, o listă de proiecte prioritare având ca termen limită de această listă, care va face parte din strategia de dezvoltare a Municipiului Braşov, în şedinţa din luna octombrie.

    Lista de investiţii a fost elaborată în cadrul programului de consultanţă acordat Municipiului Braşov de Banca Mondială. Dacă propunerea va fi aprobată, aceasta va fi „prima dată în România când o listă de proiecte prioritare comprehensivă şi fezabilă e adoptată de o autoritate publică locală, printr-o decizie a Consiliului Local“, potrivit specialiştilor Băncii Mondiale.

    „În mai toate administraţiile publice nu există de obicei un plan de acţiune şi o predictibilitate; în mare parte se merge pe proiecte de investiţii bazate pe decizii luate relativ ad-hoc, fără un plan de acţiune pe termen lung. Programele cu finanţare europeană au adus predictibilitate, termene de implementare, reguli de implementare clare, dar au făcut acest lucru doar pentru un set limitat de proiecte.

     

    Ceea ce vedeţi aici este un exerciţiu care s-a făcut pentru Axa 4 POR şi care a fost dus mai departe. Pe baza execuţiei bugetare a Municipiului Braşov pe câţiva ani din urmă am proiectat un buget de investiţii de capital pentru perioada de implementare 2014-2023.

    Ce rezolvă acest lucru este o mai mare predictibilitate. Atunci când există o strategie de dezvoltare, dacă există şi o listă de proiecte, atunci ea este foarte mare, de ordinul miilor, care duc la o valoare nerealistă.

    Noi am propus limitarea acestei liste şi identificarea unor priorităţi clare, care ajută în perioada la care ne referim la un efort mult mai eficient, începând de la elaborarea caietelor de sarcini şi temelor de proiectare şi până la monitorizare şi alocarea eficientă a fondurilor.

    Nu este o listă de proiecte neapărut bătute în cuie, însă ajută la o predictibilitate mult mai mare şi o organizare mult mai eficientă în modul de operare al Primăriei şi a modului în care proiectele sunt implementate“, a explicat Marcel Heroiu, senior specialist în dezvoltare urbană la Banca Mondială.

    „În perioada următoare vom include această listă într-un proiect de hotărâre de Consiliu Local foarte detaliat, care să fie validat, pentru ca apoi să ne apucăm de derularea etapelor tehnice pentru implementarea acestor proiecte.

    Sunt lucruri importante pentru Braşov, pe care Consiliul Local trebuie să le cunoască în fiecare etapă, pentru a putea detalia şi clarifica anumite aspecte, iar legislativul să fie implicat în toate etapele.

    Fiind vorba de o strategie, multe dintre proiecte vor avea o perioadă de implementare mai lungă, care va depăşi probabil perioada mandatelor unora sau altora dintre noi, şi este necesar ca toată lumea să cunoască direcţia în care se îndreaptă Braşovul.

    Este doar un pas şi cred că este important ca după ce trecem peste etapa care înseamnă dezvoltarea Braşovului în interior, să trecem la etapa Zonei Metropolitane şi a localităţilor din jurul Braşovului, astfel încât să corelăm – tot împreună cu specialiştii Băncii Mondiale şi cu administraţiile primăriilor din jur – planurile fiecărei comunităţi locale cu planul general al Braşovului şi al Zonei Metropolitane“, a declarat primarul George Scripcaru.

  • Oraşul care bate Clujul şi Bucureştiul? Premieră pentru România! 347 de milioane de euro, fonduri europene cu asistenţa specială a Băncii Mondiale

    Dacă la Cluj primarul Emil Boc a avut ideea bugetare participativă (cetăţenii propun proiecte iar Primăria le finanţează) Braşovul a trecut la un alt nivel. Împreună cu specialişti de la Banca Mondială are acum o listă fezabilă de proiecte de investiţii ce pot fi implementate până în 2023 în valoare de 347 de milioane de euro cu finanţare europeană. O premieră pentru România.

    Reprezentanţii Băncii Mondiale au prezentat miercuri, 26 septembrie 2018, plenului Consiliului Local, o listă de proiecte prioritare având ca termen limită de această listă, care va face parte din strategia de dezvoltare a Municipiului Braşov, în şedinţa din luna octombrie.

    Lista de investiţii a fost elaborată în cadrul programului de consultanţă acordat Municipiului Braşov de Banca Mondială. Dacă propunerea va fi aprobată, aceasta va fi „prima dată în România când o listă de proiecte prioritare comprehensivă şi fezabilă e adoptată de o autoritate publică locală, printr-o decizie a Consiliului Local“, potrivit specialiştilor Băncii Mondiale.

    „În mai toate administraţiile publice nu există de obicei un plan de acţiune şi o predictibilitate; în mare parte se merge pe proiecte de investiţii bazate pe decizii luate relativ ad-hoc, fără un plan de acţiune pe termen lung. Programele cu finanţare europeană au adus predictibilitate, termene de implementare, reguli de implementare clare, dar au făcut acest lucru doar pentru un set limitat de proiecte.

     

    Ceea ce vedeţi aici este un exerciţiu care s-a făcut pentru Axa 4 POR şi care a fost dus mai departe. Pe baza execuţiei bugetare a Municipiului Braşov pe câţiva ani din urmă am proiectat un buget de investiţii de capital pentru perioada de implementare 2014-2023.

    Ce rezolvă acest lucru este o mai mare predictibilitate. Atunci când există o strategie de dezvoltare, dacă există şi o listă de proiecte, atunci ea este foarte mare, de ordinul miilor, care duc la o valoare nerealistă.

    Noi am propus limitarea acestei liste şi identificarea unor priorităţi clare, care ajută în perioada la care ne referim la un efort mult mai eficient, începând de la elaborarea caietelor de sarcini şi temelor de proiectare şi până la monitorizare şi alocarea eficientă a fondurilor.

    Nu este o listă de proiecte neapărut bătute în cuie, însă ajută la o predictibilitate mult mai mare şi o organizare mult mai eficientă în modul de operare al Primăriei şi a modului în care proiectele sunt implementate“, a explicat Marcel Heroiu, senior specialist în dezvoltare urbană la Banca Mondială.

    „În perioada următoare vom include această listă într-un proiect de hotărâre de Consiliu Local foarte detaliat, care să fie validat, pentru ca apoi să ne apucăm de derularea etapelor tehnice pentru implementarea acestor proiecte.

    Sunt lucruri importante pentru Braşov, pe care Consiliul Local trebuie să le cunoască în fiecare etapă, pentru a putea detalia şi clarifica anumite aspecte, iar legislativul să fie implicat în toate etapele.

    Fiind vorba de o strategie, multe dintre proiecte vor avea o perioadă de implementare mai lungă, care va depăşi probabil perioada mandatelor unora sau altora dintre noi, şi este necesar ca toată lumea să cunoască direcţia în care se îndreaptă Braşovul.

    Este doar un pas şi cred că este important ca după ce trecem peste etapa care înseamnă dezvoltarea Braşovului în interior, să trecem la etapa Zonei Metropolitane şi a localităţilor din jurul Braşovului, astfel încât să corelăm – tot împreună cu specialiştii Băncii Mondiale şi cu administraţiile primăriilor din jur – planurile fiecărei comunităţi locale cu planul general al Braşovului şi al Zonei Metropolitane“, a declarat primarul George Scripcaru.

  • Banca Mondială acordă României 50 de milioane de euro pentru infrastructura de urgenţă şi răspuns la dezastre

    „Acest împrumut va contribui la îmbunătăţirea rezilienţei infrastructurii de urgenţă şi răspuns la dezastre şi va spori capacităţile instituţionale pentru planificarea investiţiilor vizând reducerea riscurilor la dezastre şi adaptarea la schimbările climatice. Proiectul investiţional aprobat va completa eforturile de dezvoltare a politicilor publice privind capacitatea de răspuns a României în faţa dezastrelor naturale, susţinute prin intermediul unui împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre”, precizează Banca Mondială.

    „Foarte multe clădiri aparţinând serviciilor de urgenţă şi răspuns la dezastre din România au vulnerabilităţi structurale şi se pot prăbuşi în cazul unui cutremur“, a declarat Tatiana Proskuryakova, Director de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.

    „Noul Proiect de Consolidare a Managementului Riscurilor de Dezastre va sprijini investiţiile în clădirile de pompieri şi urgenţe, precum şi în cele ce au rol de coordonare a răspunsului la dezastre, asigurând buna funcţionare a acestora în cazul producerii oricăror tipuri de calamităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • India a depăşit Franţa şi a devenit a şasea cea mai mare economie a lumii

    Naţiunea din sudul Asiei este o economie de 2.597 mld. dolari, cu puţin mai mare decât Franţa cu un PIB de 2.582 mld. dolari.

    India va deveni a patra cea mai mare economie mondială până în anul 2022, potrivit estimărilor FMI.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro