BusinessMagazin

Tag: Balcani

  • Primăvara protestelor în Balcani. Albania, Serbia şi Muntenegru – în fruntea „plutonului”. Violenţe la Tirana

    La Tirana, forţele de ordine au folosit, sâmbătă, gaze lacrimogene şi tunuri cu apă împotriva manifestanţilor care încercau să pătrundă în clădirea Legislativului, potrivit Klan TV.

    Noul protest din capitala albaneză a fost organizat tot de opoziţie, care cere demisia premierului socialist Edi Rama. Liderul Partidului Democratic, locomotiva opoziţiei, Lulzim Basha îl acuză pe şeful Executivului de legături cu crima organizată şi de fraude electorale.

    „În fiecare zi şi în fiecare noapte vor exista acţiuni din partea cetăţenilor, proteste, rezistenţă. Nu ar trebui să întoarcem celălalt obraz atunci când bandiţii de stat ne lovesc”, a strigat Basha într-o portavoce către suporterii săi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este omul de afaceri care vrea SĂ CUMPERE Telekom România

    Omul de afaceri bulgar Spas Roussev, care tocmai a finalizat achiziţia operaţiunilor din Albania ale Deutsche Telekom pentru 50 mil. euro, susţine că negociază cu gigantul german şi achiziţia operaţiunilor din România, ca parte a unei tentative de a consolida piaţa de comunicaţii din Balcani, scrie publicaţia bulgară Capital.

    “Achiziţia Telekom Albania este primul pas al încercării mele de a consolida piaţa de telecom din Balcani. Negocierile cu Deutsche Telekom continuă pentru operaţiunile lor din România, negocieri în care, datorită dimensiunii tranzacţiei, sunt implicat alături de un partener. Ulterior vor fi discuţii şi pentru Macedonia”, a declarat Roussev.
     
    Publicaţia bulgară notează că omul de afaceri ar avea nevoie de un partener puternic şi cu bani având în vedere dimensiunea operaţiunilor din România ale Telekom – un rulaj de aproape un miliard de euro pe an cu un profit operaţional de peste 160 mil. euro.
     
    Spas Roussev a achiziţionat Telekom Albania alături de omul de afaceri bulgar de origine albaneză Elvin Guri.
     

  • Preşedintele Comisiei Europene avertizează că un nou RĂZBOI ar putea izbucni în curând, în apropiere de România

    “Dacă o astfel de regiune europeană complexă are impresia că nu suntem serioşi în privinţa perspectivei europene, vom experimenta, mai devreme sau mai târziu, ce am văzut în regiunea balcanică în anii 1990”, a declarat Juncker, citat de cotidianul Blic din Serbia.

    Afirmaţiile preşedintelui Executivului UE au fost făcute în cadrul Parlamentului de la Viena.

    Juncker a făcut apel la Uniunea Europeană să nu dea impresia ţărilor balcanice că nu pot adera la Blocul comunitar.

    Doar două din fostele state iugoslave, Slovnia şi Croaţia, sunt în prezent membre UE, în timp ce negocierile cu Serbia şi Muntenegru au fost deja demarate.

    Bosnia şi Herţegovina sunt recunoscute de Uniunea Europeană ca fiind un “potenţial candidat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum vrea China să cucerească Europa: Construieşte autostrăzi şi căi ferate, dă bani, constructori şi chiar forţă de muncă

    Circa 250 de companii chineze şi reprezentanţi ai 700 de firme europene au luat parte la eveniment, însă acordurile încheiate şi declaraţiile făcute au fost modeste în amploare şi conţinut. Beijingul nu vrea să supere pe nimeni din vestul Europei în condiţiile în care are nevoie de aliaţi puternici în războiul comercial cu SUA, unii dintre aceştia fiind Comisia Europeană şi Germania. Experţi în relaţii externe şi diplomaţi europeni au avertizat că prin investiţii şi proiecte China îşi cumpără şi influenţă politică în regiune.

    Investiţiile cumulate ale Chinei în Europa Centrală şi de Est (ECE) au ajuns la aproape 10 miliarde de dolari, în timp ce fluxul invers de investiţii este de doar 1,4 miliarde de dolari, a spus la Sofia premierul chinez, Li Keqiang. De asemenea, a explicat oficialul, rezultatele co­o­pe­rarii pe baza reuniunilor în formatul 16 plus 1 din ultimii şase ani au depăşit aşteptările, comerţul dintre China şi statele ECE crescând de la 40 de miliarde de dolari la 70 de miliarde de dolari, cu un avans mediu de 6,5%. Li Keqiang a sugerat că mai multe economii din regiune ar trebui să participe la construirea de parcuri industriale în diferite forme adaptate la nevoile economiei respective. El a invitat in­sti­tu­ţiile financiare din ECE să înfiinţeze sub­si­dia­re în China pentru afaceri, scrie presa chineză.

    Cum vrea China să cucerească Europa: Construieşte autostrăzi şi căi ferate, dă bani, constructori şi chiar forţă de muncă

  • Un val de GER ARCTIC ajunge în Europa. Temperaturile vor scădea dramatic şi în România

    Primul val de aer rece va ajunge în nordul şi vestul Europei weekendul aceasta. Curenţii arctici vor fi resimţiţi întâi în Marea Britanie, Peninsula Scandinavă şi Irlanda, urmând să se răspândească dinspre Oceanul Atlantic spre centrul şi estul continentului, până în Balcani.
     
    Un alt val de aer polar, mult mai intens, va ajunge în Europa săptămâna viitoare.  Acesta se va resimţi până în sudul Mediteranei şi în Africa de Nord, iar locuitorii din regiunile montane din Europa Centrală şi Peninsula Balcanică se pot aştepta chiar la primele zăpezi.
     
    Se pare aşadar că trebuie să scoatem din dulap hainele groase, pentru că temperaturile vor scădea în weekend cu circa 10 grade celsius. 
     

  • UE avertizează în legătură cu ideea unui schimb de teritorii între Serbia şi Kosovo

    Belgradul şi Pristina au venit în această lună cu ideea de a redefini frontiera.

    Politicienii şi analiştii din Belgrad spun că un acord care să permită Serbiei să menţină controlul asupra nordului Kosovo, în schimbul Văii Presevo, o zonă populată de etnici albanezi din sudul Serbiei, ar putea fi acceptabilă pentru ambele părţi, depăşind ani de fricţiune şi permiţând ambelor naţiuni să adere la UE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce 2018 este un an crucial pentru statele din Balcani

    “Nu a fost un an uşor în Balcani. Am vizitat cele şase capitale ale regiunii în unele dintre cele mai dificile momente – în unele cazuri, un moment de criză politică profundă. Astăzi, datorită deciziilor îndrăzneţe şi a unei colaborări excelente, aceste crize au fost abordate şi rezolvate în cea mai mare parte. Calea către reforme a început din nou (deşi încă mai trebuie depuse multe eforturi), iar busola integrării europene arată calea. 2018 va fi un an crucial, pentru a consolida şi a face această cale ireversibilă. Ar fi un rezultat important nu numai pentru regiune, ci pentru întreaga Europă”, a scris Mogherini pe blogul său.

    Citeste continuarea pe www.mediafax.ro

  • GSK Consumer Healthcare România şi Balcani are un nou general manager

    GlaxoSmithKline (GSK) Consumer Healthcare anunţă numirea Sylwiei Piankowska în funcţia de general manager pentru România şi ţările balcanice. Sylwia preia postul de la Helen Tomlinson, care a fost numită General Manager al GSK Consumer Healthcare Iberia.

    În noul său rol, Sylwia va conduce operaţiunile companiei GSK Consumer Healthcare în opt ţări şi o echipă de peste 100 angajaţi, cu obiectivul de a continua creşterea în regiune.

    De când s-a alăturat companiei GSK, în august 2002, Sylwia a ocupat numeroase roluri strategice în brand şi category management, în Polonia şi în Europa Centrală şi de Est. Între 2011 şi 2014, Sylwia a ocupat funcţia de director de marketing categoria de ”îngrijire orală” pentru Europa Centrală şi de Est şi a dezvoltat o strategie regională pentru categoria de produse de îngrijire a sănătăţii orale, având ca rezultat o creştere de 30% a businessului. De asemenea, a deţinut rolul de mass market business unit director în cadrul GSK Consumer Healthcare Polonia, iar în ultimii doi ani a fost director de marketing „îngrijire orală” şi OTC pentru Europa Centrală şi de Est.

    Înainte de a se alătura echipei GSK, Sylwia a lucrat în departamentele de Marketing şi Market Research în cadrul companiei Procter & Gamble. De asemenea, a absolvit facultăţile de Management, Psihologie şi Istoria Artei ale Universităţii din Varşovia. Sylwia este de origine poloneză şi este mamă a doi copii.

    Cu privire la noul său rol, Sylwia Piankowska declară: “Sunt foarte entuziasmată că voi coordona operaţiunile din România şi ţările balcanice şi că voi putea consolida eforturile depuse până acum de Helen şi întreaga echipă. Vrem să dezvoltăm în continuare parteneriate puternice cu clienţii noştri şi cu specialiştii din domeniul sănătăţii, pentru a ajuta şi mai mulţi consumatori să realizeze mai multe, să se simtă mai bine şi să trăiască mai mult. De asemenea, la nivel personal, sunt foarte bucuroasă că am ocazia să mă mut în Bucureşti împreună cu familia mea şi să explorez această ţară minunată.”

  • O româncă preia comunicarea pentru americanii de la Uber în Balcani

    Compania americană Uber, cel mai valoros start-up din lume, a recrutat-o pe românca Alexandra Corolea pentru a gestiona comunicarea în Balcani, conform informaţiilor de pe reţeaua socială profesională LinkedIn.

    Potrivit sursei citate Alexandra Corolea a preluat funcţia de Communications Associate pentru Balcani în cadrul Uber în urmă cu o lună, ea fiind recrutată de la Telekom România, cel mai mare grup de comunicaţii fixe şi mobile de pe piaţa locală, unde a ocupat timp de aproape doi ani poziţia de Media Relations & External Communication Senior Coordinator.

    Alexandra Corolea a absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi a urmat un master în Marketing şi comunicare politică la SNSPA. Înainte de a fi recrutată de grupul Telekom, în anul 2014, ea a lucrat, începând cu anul 2009, pentru BCR, unde ultima poziţie deţinută a fost de Community Affairs Senior Expert. Anterior ea a mai lucrat pentru Selenis şi Pastel.

    Uber, care le dă proprietarilor de maşini posibilitatea de a oferi servicii de transport prin intermediul unei aplicaţii care îi pune în legătură cu clienţii şi asigură şi platforma de taxare şi gestionare a comenzilor, a fost lansat în Bucureşti în urmă cu aproape un an de zile. Compania are operaţiuni şi în alte ţări din regiune, printre care Bulgaria şi Ungaria.

  • Manager de hub cibernetic

    Cu douăzeci de ani în urmă, Ken Xie, un specialist în securitate, şi-a dat seama de limitările serviciilor de firewall instalate pe cele mai multe calculatoare şi servere şi a pornit NetScreen, iar în 2000 a pus la punct compania care a lansat pe piaţă Unified Threat Management (UTM), care a pus şi bazele unei industrii al cărei lider încă este, urmată fiind de Cisco şi de Check Point.

    Ken şi Michael Xie, fondatorii Fortinet, au avut o extindere rapidă şi au ajuns la Bucureşti cu produsele lor câţiva ani mai târziu, prin intermediul unor companii de distribuţie, una dintre acestea fiind condusă de Adrian Danciu, un absolvent de ASE cu experienţă de peste 12 ani în piaţa de securitate. În 2005, Danciu a introdus Fortinet pe piaţa din România şi a dezvoltat apoi prezenţa companiei în Balcani şi în regiunea adriatică, ocupând de-a lungul anilor diverse poziţii de vânzări şi roluri de management, fiind în prezent responsabil de gestionarea şi dezvoltarea afacerilor Fortinet în Europa de Sud-Est.

    „Am început distribuţia în România în ianuarie 2005 şi, ulterior, am început să creştem foarte repede. Fortinet era reprezentată aici prin parteneri, asta însemnând distribuitori şi integratori. Văzând că distribuţia merge foarte bine în România, am decis să ne extindem şi în ţările din fosta Iugoslavie, în Balcani şi în alte ţări din regiune.”

    Când Fortinet a decis să deschidă o reprezentanţă în România, Adrian Danciu a fost persoana cea mai potrivită pentru acest demers. „În 2010, compania a decis să deschidă un birou propriu în România; fiind probabil mulţumiţi de ce am făcut cu distribuţia mi‑au făcut o propunere, pe care am acceptat-o. Provocarea a fost aceea de a dezvolta businessul Fortinet mai departe, dar din perspectiva producătorului, nu a distribuitorului. Biroul din România a ajuns astăzi să gestioneze nu numai afacerile din România, ci şi pe cele din Europa de Sud-Est. România merge extraordinar de bine, poate pentru că este şi cea mai mare piaţă din regiune, atât ca întindere geografică, dar şi ca număr de locuitori. Businessul aici este foarte bun.”

    Fortinet creşte mai repede decât piaţa de securitate în general, spune CEO-ul companiei, iar acest lucru înseamnă şi o creştere constantă a numărului de clienţi: „Piaţa de securitate creşte la nivel global cu sub 10% pe an, iar Fortinet menţine o creştere anualăde 25-30%, ceea ce înseamnă că permanent câştigăm din cota de piaţă a competitorilor. Pentru trimestrul III al acestui an, spre exemplu, creşterea noastră a fost de 35%, iar asta ne ajută să evoluăm foarte repede”.

    Creşterile înregistrate de Fortinet ar putea poziţiona România în zona pieţelor emergente. Danciu explică însă că doar creşterea este una specifică pieţelor emergente, România fiind o piaţă maturizată în ultimii ani. Este vorba însă şi despre piaţă, care creşte şi dezvoltă ameninţări din ce în ce mai complexe.

    Iniţial era vorba despre atacuri care veneau doar pe calculator, însă ele pot veni acum pe smarpthone‑uri, pe televizoare inteligente sau pe frigidere conectate la internet, iar Internet of Things creşte gradul de risc şi ridică noi provocări pentru companiile de securitate cibernetică. „Deşi se tot vorbeşte de foarte mult timp care ar fi cea mai mare ameninţare la nivelul securităţii unei companii, până la urmă e vorba tot de oameni. Pare ciudat, dar e adevărat; orice tehnologie ai avea, oricât de bună, factorul uman reprezintă un pericol destul de mare. Dacă în viitor personalul companiilor şi utilizatorii nu vor avea parte de traininguri, nu vor fi pregătiţi pentru a fi chiar ei prima linie de apărare, atunci vom vedea din ce în ce mai multe atacuri răsunătoare”, spune Adrian Danciu.