Tag: Balcani

  • Dacă iadul ar fi oamenii din jurul tău, Bulgaria ar fi paradisul

    În Bulgaria rurală moartea şi degradarea sunt omniprezente. În sate, chiar şi în cele din apropierea marilor oraşe, şiruri întregi de case stau părăsite de-a lungul străzii principale. Obloane trase, lacăte la uşi, perdele în geam, în cazurile fericite. Altfel, locuinţe în paragină, gata să se prăbuşească, camere devastate, grădini năpădite de bălării şi copaci invazivi. Hameiul sălbatic sufocă pomii fructiferi. În Bulgaria rurală, mor până şi bisericile.

    Mor şi cimitirele – nu mai există morţi care să fie îngropaţi. Satele au fost pline de viaţă odată, mărturie stau pieţele lor mari şi deschise, flancate cu magazine mixte – acum pustii –, căminele culturale şi impozantele clădiri administrative. Oamenii satului sunt doar amintiri, ce te ţintuiesc cu privirea de peste tot, de pe afişele comemorative lipite pe panouri, pe uşi, pe garduri, pe geamurile fostelor magazine, pe stâlpi, prin staţiile de autobuz.

    Cei câţiva săteni rămaşi îşi fac de lucru pe la câmp, pe la câte vreo Lada antică, dar încă funcţională, iar când nu au de lucru te privesc curios, pe tine, un străin, din cârciuma sărăcăcioasă ce ţine loc de inima satului.

    Devin prietenoşi când te prinzi la joacă cu pisicile care au luat locul oamenilor. Pisicile sunt omniprezente, la fel ca afişele cu feţele morţilor. Noaptea se aud din toate părţile şacalii, făpturi ale singurătăţii, temătoare de oameni. Drumurile pustii, liniştea din sate şi livezile devenite păduri le permit să se apropie. Aceste lucruri se văd foarte bine de pe bicicletă.

    Aşa le-am văzut şi eu. Drumurile pustii dintre satele pustii, şoselele naţionale slab circulate, dar bune, fac din Bulgaria un paradis pentru biciclişti, iar de pe bicicletă poţi înţelege cel mai bine o naţiune: îi respiri aerul, îi simţi mirosurile, căldura sau frigul, traficul, îi saluţi oamenii. Poţi opri la fiecare cârciumă din fiecare sat.

    Acolo afli, spre exemplu, că România este mai bogată, sau cel puţin mai scumpă decât Bulgaria – aceasta este impresia bulgarilor (cel puţin la nivel de preţul berii, satele româneşti şi cele bulgăreşti se aliniază perfect). Dar afli acest lucru într-o limbă internaţională constând din gesturi, cuvinte în bulgăreşte învăţate din programele de desenele animate bulgăreşti interceptate în vremurile comuniste, germane, spaniole şi în cel mai rău caz ruseşti.


    Partea cu rusa este de înţeles. Bătrânul Jivkov a fost loial URSS-ului până la moartea imperiului, iar rusa a fost predată intens în şcoli. Tablouri cu fostul dictator încă mai pot fi văzute în cârciumile cu stil. Iar partea cu germano-spaniolo-italiano-olandeza spune totul despre prezentul şi viitorul  Bulgariei.

    Bulgaria a pierdut o cincime din populaţie din 1990 încoace. Oamenii, mai ales tinerii, au plecat din ţară, alungaţi de sărăcie, pentru a găsi un trai mai bun în alte colţuri ale Europei. Aderarea la Uniunea Europeană, unde forţa de muncă se mişcă liberă, a accelerat depopularea.

    ONU estimează că populaţia Bulgariei se va reduce de la 7,2 milioane de persoane, cât sunt în prezent, la 5,2 milioane până în 2050, ceea ce face ca Bulgaria să fie naţiunea care se micşorează cel mai rapid din lume. Catastrofa demografică este concentrată în zona rurală. Oraşele mici se micşorează cam cu 2.000 de persoane în fiecare an. Sunt sate care n-au mai văzut un nou-născut de două decenii. Un mit local spune că mai mulţi bulgari trăiesc în afara ţării decât în Bulgaria, cel mai sărac stat din UE. 

    Bulgaria a „donat” forţă de muncă în valoare de 40 de miliarde de leva Uniunii Europene, a calculat profesorul Boian Durankev. Comentariile sale au fost publicate de Novinite. O leva face cam o jumătate de euro. Leva este ancorată de moneda unică europeană încă de la introducerea acesteia, în 1999, pentru evitarea colapsurilor valutare, iar Bulgaria este un exemplu de cumpătare bugetară.

    Are şi ratinguri bune, superioare celor ale României. Însă acest lucru nu le este de folos oamenilor. Profesorul a precizat că ţările importante din Uniune sunt interesate să extragă personal din Bulgaria, dar şi din România şi celelalte ţări est-europene. El a explicat că este necesar ca ţările în cauză să solicite despăgubiri de la UE, iar cu aceşti bani să se creeze condiţiile care să-i încurajeze pe oameni să rămână să muncească în propriile ţări.

    „Aceasta ar însemna investiţii mult mai mari din fonduri europene în aceste economii. În al doilea rând, ar trebui un al 13-lea salariu sau o a 13-a pensie pentru toată lumea şi, de asemenea, o ridicare mult mai accelerată a salariului minim şi, treptat, a salariului mediu. Nu este nimic rău în a avea un salariu minim european comun“, apreciază profesorul Boian Durankev.

    Însă, după cum spunea Cicero, „Ubi bene, ibi patria”, unde-i bine, acolo este patria. Lipsa banilor este doar un element al ecuaţiei catastrofei demografice bulgare. Bulgaria este percepută ca fiind una dintre cele mai corupte ţări din UE, iar corupţia înrădăcinată adânc în societate şi devenită un mod de viaţă denotă un deficit de civilizaţie. Suspiciunea faţă de străini este un simptom al acestui deficit de civilizaţie.

    Guvernul de la Sofia nu ţine o evidenţă strictă a celor care pleacă să muncească în străinătate, însă unii ecomomişti, printre care Ţvetan Davidkov, estimează că cel puţin 60.000 de bulgari îşi părăsesc ţara în fiecare an. Şi chiar şi această estimare s-ar putea să fie optimistă, având în vedere că doar Germania, cea mai mare economie europeană, a primit în 2017 circa 30.000 de noi rezidenţi bulgari. Acolo, în 2006, anul de dinaintea intrării Bulgariei în UE, au venit doar 8.000 de bulgari. În anul următor, numărul a sărit la 20.000. O localitate întreagă s-a mutat în Germania.

    „Prognozele privind populaţia nu sunt optimiste, iar acest lucru este o mare problemă pentru noi”, spune pentru BBC Davidkov, profesor la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Sofia. Hemoragia de talente, continuă el, afectează toate sectoarele economiei deoarece majoritatea bulgarilor, de la doctori la muncitori în construcţii, cred că afară îi aşteaptă oportunităţi mai bune.

    Şi alte ţări est-europene suferă de o astfel de hemoragie de capital uman, inclusiv România. Însă în Bulgaria boala este deja cronică. Periferiile oraşelor mai mari sau mai mici din România se extind, apar cartiere noi, se construieşte, iar acest boom alimentează o întreagă industrie. Tineri care au plecat să lucreze în străinătate se întorc şi îşi fac familii, îşi cheltuiesc banii pe locuinţe şi maşini. În Bulgaria, odată ieşit din oraşe te întâmpină deşertul uman.

    Veliko Tîrnovo este un bun exemplu. Este un oraş istoric, frumos, plin de viaţă şi de oameni, înconjurat de frumuseţi naturale deosebite. Drumurile care ies din oraş sunt bune, dar nu duc nicăieri. Satele pustii te întâmpină de la nici 5 kilometri de ieşiri. Există şi câteva oaze de viaţă rurală în regiune: canionul şi satul Emen, frumosul sat tradiţional Bojenţite sau canionul şi cascada de la Hotniţa. Deşi ruina este încă prezentă, muzica pulsează, miroase a mâncare, maşini şi motoare urlă turate, iar copiii se aleargă şi râd. Dar mulţi dintre ei sunt români. Înjurăturile tradiţionale ale părinţilor îi dau de gol. Liniştea şi dezolarea Bulgariei rurale au farmecul lor.

    Sunt chiar atrăgătoare pentru unii. La intarea în Gorsko Kalugerovo (sau la ieşire), un scoţian şi-a instalat într-o gospodărie locală o minibrutărie, cu pâini şi pâinişoare şi prăjituri de tot felul făcute de el. Serveşte clienţilor mâncare caldă doar duminica, în rest stă pe terasa luată în primire de vreo 15 pisici la discuţii cu clienţii şi trecătorii. Oamenii îl ştiu şi-i apreciază produsele.

    Vestea locului s-a dus din vorbă în vorbă. Străinii vin şi opresc, cumpără şi discută înconjuraţi de pisici, încântaţi că engleza lor poate fi înţeleasă de cineva. Vin şi bulgari. Coşurile cu produse se golesc rapid, însă scoţianul se ţine de principiul lui, de a nu găti în fiecare zi. Banii astfel obţinuţi îi ajung să-şi plătească taxele şi să-şi hrănească pisicile.

  • BREAKING Radovan Karadzici, supranumit „măcelarul din Balcani”, condamnat la închisoare pe viaţă

    Karadzici, în vârstă de 73 de ani, a fost condamnat în 2016, de către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, la 40 de ani de închisoare, însă a făcut apel. El şi-a motivat apelul susţinând că a fost condamnat pe baza unor “zvonuri”.
     
    Karadzici a fost găsit vinovat pentru zece acuzaţii de genocid, crime de război şi alte atrocităţi, inclusiv plănuirea masacrului de la Srebreniţa din iulie 1995. Atunci, militari sârbi bosniaci au ucis aproximativ 8.000 de musulmani într-o “zonă sigură” din Srebreniţa, protejată de forţele ONU de menţinere a păcii. Masacrul de la Srebreniţa este cel mai mare astfel de eveniment petrecut în Europa după 1945.
     
  • Primăvara protestelor în Balcani. Albania, Serbia şi Muntenegru – în fruntea „plutonului”. Violenţe la Tirana

    La Tirana, forţele de ordine au folosit, sâmbătă, gaze lacrimogene şi tunuri cu apă împotriva manifestanţilor care încercau să pătrundă în clădirea Legislativului, potrivit Klan TV.

    Noul protest din capitala albaneză a fost organizat tot de opoziţie, care cere demisia premierului socialist Edi Rama. Liderul Partidului Democratic, locomotiva opoziţiei, Lulzim Basha îl acuză pe şeful Executivului de legături cu crima organizată şi de fraude electorale.

    „În fiecare zi şi în fiecare noapte vor exista acţiuni din partea cetăţenilor, proteste, rezistenţă. Nu ar trebui să întoarcem celălalt obraz atunci când bandiţii de stat ne lovesc”, a strigat Basha într-o portavoce către suporterii săi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este omul de afaceri care vrea SĂ CUMPERE Telekom România

    Omul de afaceri bulgar Spas Roussev, care tocmai a finalizat achiziţia operaţiunilor din Albania ale Deutsche Telekom pentru 50 mil. euro, susţine că negociază cu gigantul german şi achiziţia operaţiunilor din România, ca parte a unei tentative de a consolida piaţa de comunicaţii din Balcani, scrie publicaţia bulgară Capital.

    “Achiziţia Telekom Albania este primul pas al încercării mele de a consolida piaţa de telecom din Balcani. Negocierile cu Deutsche Telekom continuă pentru operaţiunile lor din România, negocieri în care, datorită dimensiunii tranzacţiei, sunt implicat alături de un partener. Ulterior vor fi discuţii şi pentru Macedonia”, a declarat Roussev.
     
    Publicaţia bulgară notează că omul de afaceri ar avea nevoie de un partener puternic şi cu bani având în vedere dimensiunea operaţiunilor din România ale Telekom – un rulaj de aproape un miliard de euro pe an cu un profit operaţional de peste 160 mil. euro.
     
    Spas Roussev a achiziţionat Telekom Albania alături de omul de afaceri bulgar de origine albaneză Elvin Guri.
     
  • Preşedintele Comisiei Europene avertizează că un nou RĂZBOI ar putea izbucni în curând, în apropiere de România

    “Dacă o astfel de regiune europeană complexă are impresia că nu suntem serioşi în privinţa perspectivei europene, vom experimenta, mai devreme sau mai târziu, ce am văzut în regiunea balcanică în anii 1990”, a declarat Juncker, citat de cotidianul Blic din Serbia.

    Afirmaţiile preşedintelui Executivului UE au fost făcute în cadrul Parlamentului de la Viena.

    Juncker a făcut apel la Uniunea Europeană să nu dea impresia ţărilor balcanice că nu pot adera la Blocul comunitar.

    Doar două din fostele state iugoslave, Slovnia şi Croaţia, sunt în prezent membre UE, în timp ce negocierile cu Serbia şi Muntenegru au fost deja demarate.

    Bosnia şi Herţegovina sunt recunoscute de Uniunea Europeană ca fiind un “potenţial candidat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum vrea China să cucerească Europa: Construieşte autostrăzi şi căi ferate, dă bani, constructori şi chiar forţă de muncă

    Circa 250 de companii chineze şi reprezentanţi ai 700 de firme europene au luat parte la eveniment, însă acordurile încheiate şi declaraţiile făcute au fost modeste în amploare şi conţinut. Beijingul nu vrea să supere pe nimeni din vestul Europei în condiţiile în care are nevoie de aliaţi puternici în războiul comercial cu SUA, unii dintre aceştia fiind Comisia Europeană şi Germania. Experţi în relaţii externe şi diplomaţi europeni au avertizat că prin investiţii şi proiecte China îşi cumpără şi influenţă politică în regiune.

    Investiţiile cumulate ale Chinei în Europa Centrală şi de Est (ECE) au ajuns la aproape 10 miliarde de dolari, în timp ce fluxul invers de investiţii este de doar 1,4 miliarde de dolari, a spus la Sofia premierul chinez, Li Keqiang. De asemenea, a explicat oficialul, rezultatele co­o­pe­rarii pe baza reuniunilor în formatul 16 plus 1 din ultimii şase ani au depăşit aşteptările, comerţul dintre China şi statele ECE crescând de la 40 de miliarde de dolari la 70 de miliarde de dolari, cu un avans mediu de 6,5%. Li Keqiang a sugerat că mai multe economii din regiune ar trebui să participe la construirea de parcuri industriale în diferite forme adaptate la nevoile economiei respective. El a invitat in­sti­tu­ţiile financiare din ECE să înfiinţeze sub­si­dia­re în China pentru afaceri, scrie presa chineză.

    Cum vrea China să cucerească Europa: Construieşte autostrăzi şi căi ferate, dă bani, constructori şi chiar forţă de muncă

  • Un val de GER ARCTIC ajunge în Europa. Temperaturile vor scădea dramatic şi în România

    Primul val de aer rece va ajunge în nordul şi vestul Europei weekendul aceasta. Curenţii arctici vor fi resimţiţi întâi în Marea Britanie, Peninsula Scandinavă şi Irlanda, urmând să se răspândească dinspre Oceanul Atlantic spre centrul şi estul continentului, până în Balcani.
     
    Un alt val de aer polar, mult mai intens, va ajunge în Europa săptămâna viitoare.  Acesta se va resimţi până în sudul Mediteranei şi în Africa de Nord, iar locuitorii din regiunile montane din Europa Centrală şi Peninsula Balcanică se pot aştepta chiar la primele zăpezi.
     
    Se pare aşadar că trebuie să scoatem din dulap hainele groase, pentru că temperaturile vor scădea în weekend cu circa 10 grade celsius. 
     
  • UE avertizează în legătură cu ideea unui schimb de teritorii între Serbia şi Kosovo

    Belgradul şi Pristina au venit în această lună cu ideea de a redefini frontiera.

    Politicienii şi analiştii din Belgrad spun că un acord care să permită Serbiei să menţină controlul asupra nordului Kosovo, în schimbul Văii Presevo, o zonă populată de etnici albanezi din sudul Serbiei, ar putea fi acceptabilă pentru ambele părţi, depăşind ani de fricţiune şi permiţând ambelor naţiuni să adere la UE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce 2018 este un an crucial pentru statele din Balcani

    “Nu a fost un an uşor în Balcani. Am vizitat cele şase capitale ale regiunii în unele dintre cele mai dificile momente – în unele cazuri, un moment de criză politică profundă. Astăzi, datorită deciziilor îndrăzneţe şi a unei colaborări excelente, aceste crize au fost abordate şi rezolvate în cea mai mare parte. Calea către reforme a început din nou (deşi încă mai trebuie depuse multe eforturi), iar busola integrării europene arată calea. 2018 va fi un an crucial, pentru a consolida şi a face această cale ireversibilă. Ar fi un rezultat important nu numai pentru regiune, ci pentru întreaga Europă”, a scris Mogherini pe blogul său.

    Citeste continuarea pe www.mediafax.ro

  • GSK Consumer Healthcare România şi Balcani are un nou general manager

    GlaxoSmithKline (GSK) Consumer Healthcare anunţă numirea Sylwiei Piankowska în funcţia de general manager pentru România şi ţările balcanice. Sylwia preia postul de la Helen Tomlinson, care a fost numită General Manager al GSK Consumer Healthcare Iberia.

    În noul său rol, Sylwia va conduce operaţiunile companiei GSK Consumer Healthcare în opt ţări şi o echipă de peste 100 angajaţi, cu obiectivul de a continua creşterea în regiune.

    De când s-a alăturat companiei GSK, în august 2002, Sylwia a ocupat numeroase roluri strategice în brand şi category management, în Polonia şi în Europa Centrală şi de Est. Între 2011 şi 2014, Sylwia a ocupat funcţia de director de marketing categoria de ”îngrijire orală” pentru Europa Centrală şi de Est şi a dezvoltat o strategie regională pentru categoria de produse de îngrijire a sănătăţii orale, având ca rezultat o creştere de 30% a businessului. De asemenea, a deţinut rolul de mass market business unit director în cadrul GSK Consumer Healthcare Polonia, iar în ultimii doi ani a fost director de marketing „îngrijire orală” şi OTC pentru Europa Centrală şi de Est.

    Înainte de a se alătura echipei GSK, Sylwia a lucrat în departamentele de Marketing şi Market Research în cadrul companiei Procter & Gamble. De asemenea, a absolvit facultăţile de Management, Psihologie şi Istoria Artei ale Universităţii din Varşovia. Sylwia este de origine poloneză şi este mamă a doi copii.

    Cu privire la noul său rol, Sylwia Piankowska declară: “Sunt foarte entuziasmată că voi coordona operaţiunile din România şi ţările balcanice şi că voi putea consolida eforturile depuse până acum de Helen şi întreaga echipă. Vrem să dezvoltăm în continuare parteneriate puternice cu clienţii noştri şi cu specialiştii din domeniul sănătăţii, pentru a ajuta şi mai mulţi consumatori să realizeze mai multe, să se simtă mai bine şi să trăiască mai mult. De asemenea, la nivel personal, sunt foarte bucuroasă că am ocazia să mă mut în Bucureşti împreună cu familia mea şi să explorez această ţară minunată.”