BusinessMagazin

Tag: bacalaureat

  • Doar jumătate dintre cei intraţi în clasa I în urmă cu 12 ani au ajuns să ia Bacul

    Cu toate proiectele de reformă în educaţie, o analiză input / out­put arată că doar 45% dintre cei care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani au luat bacul.

    Însumate pentru o perioadă de cinci ani, da­tele arată că, din cei peste un milion de elevi care s-au înscris în clasa I în România în perioada 2006-2010, doar 450.000 au ajuns în clasa a XII-a şi au promovat exa­menul de bacalaureat, arată datele centra­lizate de ZF.

    Acesta este rodul a 30 de ani de subfinanţare a sistemului de învăţământ, atât la nivelul salariilor profesorilor, cât şi la nivelul infrastructurii şcolare.

    În loc să urmeze exemplul şcolilor private, să preia modelul şcolilor turceşti, franceze, britanice sau europene din Bucureşti şi să construiască şi ei campusuri şcolare, liderii politici precum Ponta sau Năstase au ales soluţia individuală şi şi-au înscris copiii la şcoli private, lăsând sectorul de stat în paragină. Dacă în sectorul medical acum patru ani sub conducerea PSD/Dragnea s-a oprit hemoragia de valori prin triplarea salariilor, în şcoli ajung acum să lucreze ca profesori cel mai prost plătiţi absolvenţi dintr-o generaţie.

    Un profesor cu studii superioare, ca debutant, câştigă 2.500 de lei net pe lună, cât un angajat de la Lidl, pe când un medic rezident câştigă 5-6.000 de lei net, iar un ofiţer de poliţie debutant câştigă 7- 8.000 de lei net.

    Doar în 2022 au absolvit bacalaureatul circa 91.000 de elevi, însă în anul şcolar 2009/2010, când ei erau în clasa I, numărul total de elevi înscrişi la clasa I era de peste 200.000 de copii, de peste două ori mai mare.

  • Adevărata criză din educaţie, despre care nimeni nu vorbeşte: Doar jumătate dintre cei intraţi în clasa I în urmă cu 12 ani au ajuns să ia bacul. Restul devin chelneri, casieri şi spălători de maşini

    ♦ Degradarea competenţei corpului profesoral din cauza salariilor mici şi neglijarea investiţiilor în infrastructura şcolară au adus dezastrul în România: doar unu din doi copii înscrişi în clasa I ia bacul ♦ Restul devin „carne de tun“ pentru munci necalificate în România şi în străinătate.

    Cu toate proiectele de reformă în educaţie, o analiză input / out­put arată că doar 45% dintre cei care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani au luat bacul. Însumate pentru o perioadă de cinci ani, da­tele arată că, din cei peste un milion de elevi care s-au înscris în clasa I în România în perioada 2006-2010, doar 450.000 au ajuns în clasa a XII-a şi au promovat exa­menul de bacalaureat, arată datele centra­lizate de ZF.

    Acesta este rodul a 30 de ani de subfinanţare a sistemului de învăţământ, atât la nivelul salariilor profesorilor, cât şi la nivelul infrastructurii şcolare. În loc să urmeze exemplul şcolilor private, să preia modelul şcolilor turceşti, franceze, britanice, sau europene din Bucureşti şi să construiască şi ei campusuri şcolare, liderii politici precum Ponta sau Năstase au ales soluţia individuală şi şi-au înscris copiii la şcoli private, lăsând sectorul de stat în paragină. Dacă în sectorul medical acum patru ani sub conducerea PSD/Dragnea s-a oprit hemoragia de valori prin triplarea salariilor, în şcoli ajung acum să lucreze ca profesori cel mai prost plătiţi absolvenţi dintr-o generaţie.

    Un profesor cu studii superioare, ca debutant, câştigă 2.500 de lei net pe lună, cât un angajat de la Lidl, pe când un medic rezident câştigă 5-6.000 de lei net, iar un ofiţer de poliţie debutant câştigă 7- 8.000 de lei net.

    Doar în 2022 au absolvit bacalaureatul circa 91.000 de elevi, însă în anul şcolar 2009/2010, când ei erau în clasa I, numărul total de elevi înscrişi la clasa I era de peste 200.000 de copii, de peste două ori mai mare.

    ”Cei mai mulţi copii care se pierd sunt de la sate, iar motivele sunt multiple, de la sărăcie la faptul că părinţii pleacă în străinătate şi nu pot avea grijă de ei, mai sunt şi copii care se duc la şcoli profesionale, dar nu ştim câţi şi unde se duc, pentru că nimeni nu îi monitorizează. Degeaba avem cel mai mare procent de promovare din ultimii ani şi nu ştiu câţi de 10 la bacalaureat dacă pierdem aproape jumătate de copii dintr-o generaţie”, a explicat Anca Târcă, consultant educaţional.

     Soluţii pentru ameliorarea situaţiei ar exista, dacă guvernanţii s-ar preocupa mai mult de problemele de fond – cum ar fi îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare din mediul rural prin programe integrate – şi mai puţin pe schimbări de formă, cum sunt eliminarea tezelor sau înlocuirea semestrelor cu module, a mai spus ea.

    O economie puternică produce valoare adăugată mare atunci când are angajaţi înalt calificaţi. Însă sărăcia familiilor din satele României anulează şansele copiilor de a studia pentru ca ulterior să aibă o profesie sau o meserie.

    ”Faţa reală a sistemului de educaţie din România este cea din rural, pentru că în urban sistemul este susţinut cu banii părinţilor. Cifrele sunt grave oricum, cu 50% dintre elevi pierduţi între clasa I şi clasa a XII-a înseamnă că, peste o generaţie, jumătate dintre noi vom fi total needucaţi şi fără bacalaureat absolvit. Situaţia este şi mai gravă, pentru că peste cei 50% se mai adaugă procentul de 9% dintre copii care au vârstă şcolară şi pe care părinţii nu îi înscriu niciodată la şcoală”, a spus Mihaela Nabăr, director executiv al World Vision România, organizaţie non-guvernamentală care susţine elevii de la sate să continue studiile la liceu prin programul ”Vreau în clasa a 9-a”.

    În total, în perioada 2005- 2010, peste 1 milion de copii s-au înscris în clasa I în şcolile din România, iar dintre aceştia circa 450.000 au absolvit bacalaureatul, iar alţi peste 633.000 ”s-au pierdut” în acest interval de 12 ani de şcoală, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la UNICEF, Ministerul Educaţiei şi Institutul Naţional de Statistică.

    ”Un procent de 24% dintre copiii din rural spun că nu are cine să îi ajute la teme, profesorii nu au activităţi de tip şcoală după şcoală, iar acasă mulţi părinţi sunt analfabeţi şi nu îi pot ajuta, arată rezultatele unui studiu World Vision. În plus, unu din trei adolescenţi lipseşte de la şcoală uneori sau întotdeauna pentru că trebuie să lucreze în gospodărie”, a mai spus Mihaela Nabăr.

    Nivelul de educaţie ”dictează” şi nivelul de trai al absolventului care se angajează, iar cu cât un angajat este mai educat, cu atât salariul său este mai mare.

    Un absolvent de facultate care se angajează imediat după absolvire primeşte un salariu destul de apropiat de cel al unui muncitor dintr-o fabrică, însă după 5 ani de activitate salariul absolventului de facultate se dublează, pe când al muncitorului are o creştere de 41%, arată datele extrase din studiul salarial realizat de firma de consultanţă Mercer Marsh Benefits

  • Lucrare de 9,80 la Bacalaureat, notată cu 2,80. Cîmpeanu: Este o eroare dramatică pentru acel elev

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a spus că din cele 120 de note schimbate cu mai mult de 2 puncte, în urma contestaţiilor, 114 care au crescut, iar 6 note au scăzut cu diferenţă mai mare de 2 puncte.

    „Din cele 120 avem 109 lucrări cu diferenţe între 2 şi 3 puncte. Avem 7 lucrări cu diferenţe între 3 şi 4 puncte şi avem câte două lucrări cu diferenţe între 4 şi 5 puncte, respectiv între 4 lucrări între 5 şi 6 puncte. Ultimele 4 lucrări menţionate, între 4 şi 5 şi 5 şi 6 sunt erori materiale”, a spus ministrul.

    Cîmpeanu a dat exemplul unui elev în cazul căruia a fost transcris din 9,80 nota 2,80.

    „Este o eroare dramatică pentru acel elev care ştie că a făcut de 9,80 şi s-a văzut pe liste cu 2,80. Aceste erori pot fi eliminate doar prin procesul de digitalizare a evaluării”, a menţionat Cîmpeanu.

  • 42 de licee din România nu au nici un candidat promovat la Bacalaureat

    Conform statisticii, din totalul de aproape 1.400 de licee, în 74 de unităţi au promovat Bacalaureatul toţi copiii. La polul opus sunt 42 de licee cu rata de promovare zero şi 11 licee care au fiecare câte un candidat promovat.

    În liceele cu rezultate proaste vor fi făcute analize şi modificări a anunţat Cîmpeanu.

    „Avem probleme foarte grave la nivelul acestor licee, nu poate fi doar vina elevilor… procesul de predare-învaţare trebuie să fie îmbunătăţit”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

    Probleme sunt şi în ceea ce priveşte modul în care au fost corectate lucrările candidaţilor. 120 de lucrări vor fi analizate deoarece diferenţa între nota iniţială şi cea după contestaţie este de câteva puncte.

    „Vom analiza punctual lucrare cu lucrare, pentru a determina care au fost cauzele pentru aceste diferenţe mari”, a spus Sorin Cîmpeanu.

    Sunt patru cazuri în care diferenţa între note este între cinci şi şase puncte. La cele patru este vorba despre erori de transcriere, a mai spus Cîmpeanu. Totuşi, în celelalte situaţii sunt şi erori de interpretare sau nu există explicaţii, a precizat ministrul.

    „Avem erori materiale de transcriere în şi din borderou, erori de interpretare şi diferenţe pentru care nu găsesc explicaţii”, a explicat ministrul Educaţiei.

  • Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu spune care este motivul pentru care anul aceasta au fost cele mai bune rezultate din ultimii 10 ani la bacalaureat

    Ministrul spune că a fost eliminat conţinutul care a fost predat în perioada în care şcolile au fost închise, în contextul epidemiei de COViD. „Începând de anul viitor, o să avem o tranziţie către normalitate. Programa va fi simplificată şi anul viitor, cu ce s-a predat în clasa a 10 -a şi eventual în clasa a 9 -a dar vom avea deja conţinut complet pentru clasa a 11-a şi a 12-a”, a spus ministrul.

    O analiză separaată vi fi efecturată în judeţul Călăraşi, unde evaluareaa a fost digitală. Un chestionar de satisfacţie din partea profesorilor evaluatori, cu privire la evaluarea digitală a indicat rezultate covârşitoare în favoarea evaluării digitale, a spus Câmpeanu.”Anul viitor, ne dorim să putem extinde, la nivel naţional, evaluarea digitală”, a spus ministrul.

    Rata de promovare la examenul de bacalaureat din acest an este 73,3%, acesta fiind cel mai bun rezultat din ultimii 10 ani. Cele mai ridicate rate de promovare au fost înregistrate în Cluj (85,1%), Iaşi (81,7%), Galaţi (81,6%) şi Brăila (81,3%). În Bucureşti rata de promovare este de 77,4%. În total, 89.000 de candidaţi au reuşit la examen, înainte de contestaţii, faţă de 86.000 de candidaţi care au reuşit anul trecut.

  • NEWS ALERT! Ministrul Educaţiei a anunţat rezultatele la BAC 2022

    Rata de promovare la examenul de bacalaureat din acest an este 73,3%, acesta fiind cel mai bun rezultat din ultimii 10 ani, a anunţat luni ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu.

    În Bucureşti rata de promovare este de 77,4%, a precizat ministrul. Cele mai ridicate rate de promovare au fost înregistrate în Cluj (85,1%), Iaşi (81,7%), Galaţi (81,6%) şi Brăila (81,3%).

    În total, 89.000 de candidaţi au reuşit la examen, înainte de contestaţii, faţă de 86.000 de candidaţi care au reuşit anul trecut, în condiţiile în care în 2021 s-au înscris mai mulţi caandidaţi, a spus ministrul.

    Judeţele cu cea mai scăzută rată de promovare au fost Ilfov – 47%, Giurgiu – 55% şi Călăraşi cu 53%. În cele trei judeţe numărul candidaţilor a fost redus, de circaa 1.000, în comparaţie cu aproape 15.000 în Bucureşti, cu 5.000 în Iaşi şi Suceava şi 4.000 în Cluj.

    162 de candidaţi au obţinut media 10, clasamentul fiind condus de Bucureşti, cu 30 de note, urmat de Prahova, cu 15 note de 10, Galaţi şi Vâlcea cu cîte 9 note, şi Cluj şi Iaşi cu câte 8 note, a mai declarat Cîmpeanu. Judeţele unde nu s-au luat nicio medie de 10 au fost Alba, Braşov, Argeş, Timiş, Ilfov, Călăraşi, Giurgiu şi Tulcea.

    În rural rata de promovare de 69,2%, iar în urban, de 82,7%, a adugat ministrul.

    Sorin Câmpeanu spune că există şcoli unde promovarea a fosr zero, şi a promis că în aceste instituţii vor fi făcute analize pentru a determina cauzele pentru rezultatele slabe sau pentru care elevii nu s-au înscris la examen.

    Rezultatele sunt afişate începând cu ora 10:00.

  • Exerciţiul-capcană de la BAC: ‘Un produs costă 90 de lei. Care e preţul după o scumpire de 10%?

    Matematica le-a cam dat bătăi de cap unora dintre cei care s-au prezentat la proba de azi de la examenul de bacalaureat. De exemplu, între subiecte a fost un exerciţiul-capcană la care mulţi elevi au greşit: „Un produs costă 90 de lei. Care e preţul după o scumpire de 10%?”.

    Este vorba despre exerciţiul numărul 4 de la subiectul I (de la profilul Tehnologic), exerciţiu notat cu 5 puncte.

    Cum se rezolva exerciţiul
    Mulţi elevi au greşit din neatenţie. Grăbindu-se, au calculat în cap 90+10 = 100. Dar nu este corect.

    10% din 90 lei = 9 lei.

    Răspunsul corect este, aşadar: 90 lei + 9 lei = 99 lei.

    Citeşte şi BAC 2022 | Ce subiecte au picat la matematică + Baremul de corectare la Bacalaureat

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Peste 126.000 de absolvenţi de liceu s-au înscris la Bacalaureat

    Peste 126.000 de absolvenţi de liceu s-au înscris pentru susţinerea examenului naţional de Bacalaureat în sesiunea iunie-iulie 2022, anunţă Ministerul Educaţiei. Numărul candidaţilor este în scădere în comparaţie cu anii precedenţi.

    Examenul naţional de bacalaureat 2022 (prima sesiune) începe luni, 6 iunie, cu probele de evaluare a competenţelor. Acestea se vor desfăşura în intervalul 6 – 16 iunie.

    Conform datelor înregistrate şi transmise de comisiile judeţene, 126.454 de absolvenţi de liceu (111.329 din promoţia curentă şi 15.125 din seriile anterioare) s-au înscris pentru a susţine probele.

    Probele de evaluare a competenţelor se vor susţine astfel:
    • 6 – 8 iunie: Proba A – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română;
    • 8 – 9 iunie: Proba B – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă;
    • 8 – 10 iunie: Proba D – evaluarea competenţelor digitale;
    • 14 – 16 iunie: Proba C – evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională.

    Probele sunt monitorizate audio-video. Nu este permis accesul candidaţilor în sălile de examen cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, şi nici cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul/comunicare. Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de examen duce la eliminarea candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu, a mai anunţat Ministerul Educaţiei.

    Probele scrise din sesiunea iunie-iulie 2022 încep luni, 20 iunie, cu examenul la Limba şi literatura română. Proba obligatorie a profilului este programată marţi, 21 iunie, fiind urmată miercuri, 22 iunie de proba la alegere a profilului şi specializării. Proba la Limba si literatura maternă se va desfăşura joi, 23 iunie.

    Afişarea primelor rezultate va avea loc în data de 27 iunie (până la ora 12:00). Pentru depunerea contestaţiilor a fost alocat intervalul orar 12:00 – 18:00 în aceeaşi zi. Afişarea rezultatelor finale este prevăzută în data de 1 iulie.
    Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii studiilor liceale care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor, au susţinut toate probele scrise şi au fost notaţi cel puţin cu 5 la fiecare dintre acestea, obţinând cel puţin media 6 la probele scrise, a precizat Ministerul Educaţiei.

    Numărul candidaţilor este în scădere. Anul trecut, pentru susţinerea probelor scrise s-au înscris 133.663 de candidaţi, iar în anul 2020 s-au înscris 155.639 de candidaţi în prima sesiune.

  • Cifra săptămânii 12 – 18 iulie 2021

  • Luni se afişează primele rezultate ale examenului de Bacalaureat

    Au trecut deja câteva zile de când absolvenţii clasei a 12-a au pus pixurile jos şi au predat ultima lucrare, în cadrul probei scrise susţinute joi, 1 iulie, la Limba maternă, sau, în cazul celor mai mulţi elevi, miercuri, 30 iunie, în cadrul probei scrise la alegere.

    Emoţiile sunt tot mai mari, atât în rândul candidaţilor, cât şi în familiile acestora. Nota la Bacalaureat contează enorm pentru unii, fiind o condiţie pentru a ajunge la facultatea mult visată. Alţii au aşteptări mai modeste şi vor doar să se asigure că au promovat.

    Luni, până în ora 12.00, se afişează primele rezultate ale examenului de Bacalaureat 2021. Tot luni, în intervalul orar 12.00 – 18.00, are loc depunerea contestaţiilor pentru cei nemulţumiţi de notele primite. În perioada 5-9 iulie vor fi rezolvate contestaţiile, iar pe 9 iulie candidaţii vor afla rezultatele finale.

    Şi anul acesta, la fel ca în 2020, rezultatele examenelor de Bacalaureat şi Evaluare Naţională sunt anonimizate. Acest lucru înseamnă că nimeni nu va putea vedea numele niciunui candidat asociat cu o notă. Totul se va desfăşura pe baza unor coduri unice, corespunzătoare fiecărui participant în parte.

    Atât la avizier, cât şi pe pagina online dedicată rezultatelor de la Bac 2021, vor apărea coduri în dreptul cărora vor fi afişate notele şi mediile obţinute. Fiecare candidat va avea la dispoziţie, în prealabil, codul corespunzător.

    Ministerul Educaţiei a prezentat clar care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca un candidat să fie considerat „promovat”. Sunt doar trei cerinţe, care trebuie însă îndeplinite cumulativ. Candidatul trebuie:

    -să aibă echivalate, recunoscute sau să fi susţinut toate examenele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale;
    -să dea toate examenele scrise şi să obţină (cel puţin) nota 5 la fiecare dintre acestea;
    -să obţină (cel puţin) media 6 la probele scrise.

    Contestaţiile la probele scrise se depun şi se înregistrează la centrul de examen, în perioada prevăzută de calendarul examenului de Bacalaureat.

    Comisiile de contestaţii reevaluează lucrările primite şi acordă note lucrărilor contestate, conform baremelor de evaluare pentru probele scrise. După terminarea evaluării şi deschiderea lucrărilor, preşedintele comisiei de contestaţii analizează notele acordate după reevaluare, în comparaţie cu cele acordate iniţial. În situaţia în care se constată diferenţe de notare mai mari de 1,50 puncte, în plus sau în minus, între notele de la evaluarea iniţială şi cele de la contestaţii, preşedintele comisiei de contestaţii decide reevaluarea lucrărilor respective de către o a treia comisie, formată din alţi profesori cu experienţă, alţii decât cei care au evaluat iniţial lucrările în centrul de contestaţii. Reevaluarea se va face după o nouă secretizare a lucrărilor, respectând cu stricteţe baremul de evaluare şi toate procedurile de evaluare. Nota acordată de a treia comisie este nota care va fi acordată de comisia de contestaţii.

    Pentru lucrările care au primit iniţial note cuprinse între 4,50 – 4,99, inclusiv notele de 4,50 şi 4,99, sau o notă cel puţin egală cu 9,50, nota definitivă este nota acordată de către comisia de contestaţii.

    Pentru celelalte lucrări, nota definitivă este nota acordată de comisia judeţeană de contestaţii/a municipiului Bucureşti, dacă între nota iniţială şi nota acordată la contestaţii se constată o diferenţă de cel puţin 0,50 puncte. Dacă diferenţa dintre cele două note este mai mică de 0,50 puncte, nota definitivă este nota iniţială, acordată de comisia din centrul zonal de evaluare.

    Nota definitivă nu mai poate fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă.

    Rezultatele la contestaţii se comunică prin afişare la avizierul centrului de examen, conform calendarului.

    În prima sesiune a examenului de Bacalaureat de anul acesta s-au înscris 133.663 de candidaţi, dintre care 114.137 de candidaţi din promoţia curentă, respectiv 19.526 de candidaţi din promoţiile anterioare. În Capitală au susţinut probele scrise ale examenului de Bacalaureat peste 15.300 de candidaţi.

    Examenul a fost organizat în 802 centre.

    Anul trecut, în urma primei sesiuni a examenului de Bacalaureat s-au obţinut 232 de medii de 10. Privind situaţia din ultimii ani, este cel mai mare număr de elevi care au reuşit să ia 10 curat. Rata de promovare, însă, oferă o perspectivă mai puţin optimistă: înainte de contestaţii, doar 62.9% din candidaţi au obţinut media 6 la Bacalaureat. A fost cea mai mică rată de promovare din ultimii şase ani, calculaţi în raport cu momentul publicării rezultatelor.

    În 2020, judeţele care au înregistrat cea mai mare promovabilitate la BAC au fost Cluj (77.8%), Sibiu (71.8%), Iaşi ( 71.4%) şi Braşov (71.00%). În Bucureşti, rata de promovare s-a situat la 70%. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de elevii din sectorul 2 – 82,3%, iar cea mai mică rată de promovare s-a înregistrat în sectorul 5 – 64,58%.

    În 2019, judeţele care au înregistrat cea mai mare promovabilitate la BAC au fost Cluj, cu un procent de aproape 81%, urmat de Iaşi – cu 76% şi Bacău – cu 75%. Alte patru judeţe au înregistrat procente de promovabilitate între 70% şi 75%: Sibiu, Galaţi, Braşov şi Bucureşti. La polul opus s-au clasat judeţele Ilfov – cu 38%, Giurgiu – cu 47% şi Harghita – cu 50%.