BusinessMagazin

Tag: autism

  • STUDIU: Suplimentele de fier administrate în timpul sarcinii ar putea influenţa riscul de autism

    Cercetătorii de la Facultatea de medicină din cadrul Universităţii California din oraşul Davis au descoperit că mamele cu copii diagnosticaţi cu autism au spus că au luat suplimente de fier de mai puţine ori în timpul sarcinii în comparaţie cu celelalte mame. Totuşi, constatarea nu este suficientă să dovedească, doar prin ea însăşi, o asociere directă cu această afecţiune.

    “Chiar dacă am descoperit o asociere, ea este doar o asociere, care are nevoie de a fi repetată (pentru a fi luată în considerare, n.r.)”, a declarat Rebecca J. Schmidt, coordonatoarea studiului.

    “Dacă rezultatul va fi repetat, el va întări teoria potrivit căreia femeile ar trebui să urmeze recomandările specifice referitoare la consumul de fier înainte de a rămâne însărcinate, cel din timpul sarcinii şi cel de după naştere şi din perioada alăptării”, a adăugat ea.

    Deficienţa de acid folic (vitamina B) a fost şi ea asociată cu riscul de autism. Atât acidul folic, cât şi fierul, sunt implicate în dezvoltarea creierului fetusului şi sunt de obicei incluse în vitaminile prenatale. Acesta a fost primul studiu care s-a concentrat în mod special pe consumul de fier al viitoarelor mame şi riscul de autism al bebeluşului.

    Pentru acest studiu, autorii săi au intervievat mame din California cu copii de 2-5 luni în legătură cu multivitaminele, vitaminele prenatale şi alte suplimente pe care aceste femei le-au luat înainte, în timpul şi după sarcină.

    Cercetătorii au inclus în chestionar şi întrebări despre cerealele fortificate şi alte surse alimentare de fier.

    Ei au comparat răspunsurile oferite de 520 de mame cu copii diagnosticaţi cu maladii din spectrul autistic cu cele oferite de 346 de mame cu copii care aveau o dezvoltare considerată normală.

    Mamele din grupul cu copii cu dezvoltare normală au declarat că au luat mai multe suplimente de fier şi au primit doze zilnice mai mari.

    Vitaminele prenatale au reprezentat cea mai mare sursă de fier pentru mamele din ambele grupuri – între 30 şi 32 miligrame pe zi. Restul cantităţilor de fier au provenit în special din suplimentele de fier, folosite de 31% dintre mamele cu copii cu dezvoltare normală şi de 25% dintre mamele cu copii diagnosticaţi cu autism.

    Studiul a fost publicat în American Journal of Epidemiology.

    În total, mamele din grupul tipic au primit în medie 57 miligrame de fier pe zi, iar cele cu copii autişti doar 51 de grame de fier pe zi.

    Însă mamele din ambele grupuri au primit în general cantităţi mai mari decât dozele zilnice de fier recomandate. O femeie normală şi fertilă ar trebui să primească 18 miligrame de fier în fiecare zi, potrivit Institute of Medicine.

    În timpul sarcinii, aproape jumătate dintre femei prezintă carenţe de fier, iar medicii recomandă creşterea dozei zilnice de fier la 27 miligrame şi cu cel puţin alte 9 miligrame în timpul alăptării.

    Potrivit tabelelor alcătuite de Institute of Medicine, nivelul superior de fier care este tolerabil pentru bărbaţii şi femeile adulte este de 45 miligrame pe zi, însă alte studii au descoperit că femeile însărcinate din Statele Unite ale Americii primesc în general 48 miligrame pe zi din suplimente. Autorii acestui studiu consideră că aceste recomandări privind suplimentele trebuie revizuite.

    Fierul în exces, din suplimente, poate fi toxic, avertizează coordonatoarea acestui studiu, însă pentru fierul din dieta zilnică, ce provine din cereale fortificate, fasole, carne roşie şi ciocolată neagră, nu există niveluri stabilite de toxicitate.

    Unele dintre vitaminele prenatale includ fier, însă altele, precum popularele vitamne gelatinoase, nu conţin fier. Fierul poate să provoace greaţă şi din acest motiv anumite vitamine prenatale nu conţin fier, pe care femeile trebuie să îl ia separat, seara, înainte de a merge la culcare.

  • Tăriceanu: Demisia lui Iohannis, recunoaşterea unui eşec. Poziţia lui Antonescu, a unui autist

     “Dincolo de demisia de care spuneaţi, e important ca azi PNL să facă analiza lucidă şi să încerce să asculte în final glasul electoratului, pentru că, aşa cum arată rezultatele, e vorba de o sancţiune severă pentru o serie de decizii greşite luate în ultimul an şi jumătate, decizii succesive”, a spus Tăriceanu.

    Potrivit acestuia, nu este foarte simplu ca cei care au greşit să accepte, să recunoască şi să se dea la o parte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se vede lumea la pagina 266

    Unii poate îşi vor aduce aminte de un film apărut în urmă cu două decenii, care se numea “Uleiul lui Lorenzo”; povestea, inspirată de un caz real, a unor părinţi care luptă pentru sănătatea copilului lor, diagnosticat cu o boală prea rară pentru a stârni interesul cercetării medicale şi prea complicată pentru restul oamenilor, care se resemnează. “Scânteia, povestea unei mame care a crescut un geniu”, de Kristine Barnett, este o poveste asemănătoare; geniul din titlu este Jacob Barnett, acum în vârstă de 16 ani, un adolescent cu un IQ mai mare decât al lui Einstein, văzut deja drept un candidat serios la un premiu Nobel. Dar în fragedă copilărie Jake Barnett a fost diagnosticat cu autism.

    Copilul s-a retras într-o lume a lui, compusă din tăceri, cartonaşe cu litere colorate, cutii cu cereale răsturnate, rafturi de dulap şi fire de lână colorate aşezate laborios în motive geometrice prin casă. A intrat într-un program pentru copii cu nevoi speciale, dar nu a înregistrat progrese. Drept urmare, mama a decis să aplice propriul său sistem de lucru cu copilul, sistem care i-a scos la iveală acestuia realele aptitudini; la trei ani conversa cu un astronom, la observator, asupra sateliţilor lui Marte. Ceva mai târziu Jake a dovedit că putea memora 200 de zecimale ale lui “pi”, pe care le spunea şi într-un sens, şi în celălalt, iar la nouă ani lucra la propria teorie în astrofizică. Un copil despre care “sistemul” a afirmat că nu va putea să citească vreodată. Obstacolele nu au fost puţine pentru familia Barnett: fratele mai mic al lui Jake, Wesley, s-a dovedit a fi bolnav şi un copil cu nevoi speciale, şi chiar Kristine a suferit un atac cerebral la vârsta de 30 de ani şi a fost diagnosticată cu lupus. Cum a depăşit familia Barnett toate aceste obstacole, determinarea şi dârzenia lor sunt lucruri de mirare.

    Sigur, Jake Barnett este o excepţie, iar nu toţi copiii cu nevoi speciale îi seamănă. Mulţi chiar au nevoie de dedicaţie cotidiană şi de atenţie permanentă, iar răspunsul lor nu va fi semănând cu cel pe care l-a oferit Jake. Pe de altă parte, cred că şi sistemul de îngrijire, specialiştii şi educatorii ar trebui să se dovedească mai elastici, mai înţelegători şi să nu încerce să înghesuie cel mai fascinant lucru din lume – personalitatea umană – în aceleaşi şi aceleaşi forme fixe. Cel puţin aşa văd eu, la pagina 266.

    Toate cele de mai sus – suferinţele copiilor, alegerile pe care trebuie să le facă părinţii, o anume lipsă de sensibilitate a sistemului, a celor meniţi să se ocupe de cazurile speciale – sunt lucruri care nu ne plac, pentru că ne scot din confortul obişnuit şi ne dau palme grele. Dovadă stă chiar “Lorenzo’s Oil”, care a avut nominalizări la Oscar şi critici cât se poate de favorabile, dar care nu a fost un succes de casă – a avut încasări de sub 8 milioane de dolari, la un buget de 30 de milioane. Dar dacă tu ai fi fost în locul Kristinei Barnett?

    Kristine Barnett – “Scânteia. Povestea unei mame care a crescut un geniu”, Editura Publica, Bucureşti, 2014

  • Cepoi: Trebuie gândit un program naţional complex pentru autism, de la depistare până la îngrijire

     Cepoi a precizat că problema autismului este una “extrem de complicată” şi că, de fapt, nu a devenit şi una introdusă pe agenda publică, alături de bolile rare.

    Consilierul guvernamental a mai spus că a încercat, anul trecut, să determine o acţiune, însă a constatat că este o lipsă de specialişti care să ştie ce trebuie făcut.

    Cepoi consideră că ar trebui gândit un program naţional complex, cu proceduri clare de identificare, evaluare, sprijin şi monitorizare a copiilor cu tulburări din spectrul autist.

    “E nevoie de un grup de specialişti care chiar cunosc problema şi ar fi necesar un grup de lucru interministerial, dar nu formal, al cărui scop final să fie un program complex. Nici măcar nu cred că este vorba de mulţi bani, căci bani pentru copii oricum se cheltuiesc, dar nu în mod bine ţintit”, a spus Vasile Cepoi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro