BusinessMagazin

Tag: aurescu

  • Convenţie între România şi Norvegia pentru evitarea dublei impuneri, semnată de miniştrii de Externe

    Ministrul Bogdan Aurescu a făcut, luni, o vizită oficială în Norvegia, la invitaţia omologului său, Børge Brende, el având consultări cu ministrul afacerilor externe norvegian şi convorbiri cu preşedintele Parlamentului, Olemic Thommessen.

    Potrivit MAE, în cadrul consultărilor cu ministrul Børge Brende, şeful diplomaţiei române a subliniat faptul că investitorii norvegieni ar putea valorifica stabilitatea economică a României pentru a demara afaceri în ţara noastră şi a pledat pentru intensificarea schimburilor comerciale bilaterale, care în prezent se ridică la 675 milioane de euro. “În acest context, cei doi miniştri au convenit să acţioneze pentru a impulsiona diversificarea cooperării la nivel economic şi sectorial. Bogdan Aurescu a mulţumit pentru faptul că Norvegia pune la dispoziţia României fonduri prin Mecanismul financiar al SEE şi prin Mecanismul financiar norvegian”, menţionează sursa citată.

    Ministrul Bogdan Aurescu şi omologul său Børge Brende au semnat, în cadrul vizitei, “Convenţia între România şi Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit”, document care are ca principal scop stimularea schimburilor economice şi a relaţiilor economice şi sociale, în general, între cele două ţări, se arată în comunicatul MAE.

    În privinţa agendei europene şi de securitate, discuţiile au vizat, cu prioritate, evoluţiile din Vecinătatea Estică. “Ministrul Bogdan Aurescu şi ministrul Børge Brende au reiterat sprijinul pentru implementarea integrală a Acordurilor de la Minsk. Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că mediul de securitate la frontierele estice ale UE a cunoscut o profundă transformare după anexarea ilegală a Crimeei. Referitor la regimul de sancţiuni al Uniunii Europene, ministrul Bogdan Aurescu a punctat faptul că sancţiunile UE trebuie menţinute până la implementarea completă a Acordurilor de la Minsk, poziţie împărtăşită de omologul norvegian”, menţionează sursa citată.

    Cei doi oficiali au discutat şi despre Summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga, care va avea loc la 21-22 mai. “Reuniunea la vârf va reprezenta un moment important în relaţiile UE cu partenerii săi estici, atât pentru reafirmarea sprijinului Uniunii, cât şi pentru evaluarea progreselor statelor participante la Parteneriatul Estic de la precedentul Summit de la Vilnius. În ceea ce priveşte Republica Moldova, România şi Regatul Norvegiei şi-au declarat din nou susţinerea pentru parcursul european al acestei ţări. Bogdan Aurescu a propus omologului său ca Norvegia să examineze posibilitatea finanţării unor proiecte de interes pentru conectarea Republicii Moldova la spaţiul UE”, se mai arată în comunicat.

    Potrivit sursei citate, în noul context geopolitic european, marcat de provocări atât în sudul, cât şi în estul continentului, ministrul Bogdan Aurescu a apreciat că este necesar ca la Consiliul European din iunie 2015 să fie elaborat un nou document conceptual care să actualizeze Strategia de Securitate a UE din 2003.

    În cadrul consultărilor dintre cei doi miniştri au fost abordate şi principalele teme aflate pe agenda internaţională, respectiv viitorul Summit NATO din 2016, evoluţiile din Orientul Mijlociu şi provocările actuale reprezentate de terorismul internaţional.

    “Şefii celor două diplomaţii au subliniat buna colaborare româno-norvegiană în cadrul NATO. În acest context, Bogdan Aurescu a invitat Norvegia, în calitate de aliat NATO, să aloce personal pentru cele două structuri NATO de comandă şi control care vor fi create pe teritoriul României în aplicarea deciziilor adoptate la Summit-ul de la Wales”, se arată în comunicatul MAE.

    Cei doi miniştri au discutat şi despre situaţia din Balcani, dosarul nuclear iranian şi perspectivele sale, inclusiv efectele finalizării sale în plan regional, criza din Siria şi cea din Yemen, cooperarea la nivel ONU, problematica migranţilor provenind din sudul Marii Mediterane.

    Totodată, potrivit MAE, ministrul norvegian a acceptat “cu plăcere” invitaţia omologului român de a face o vizită la Bucureşti în aceasta toamnă.

    Convorbirile cu preşedintele Parlamentului Regatului Norvegian, Olemic Thommessen, au vizat, în principal, dezvoltarea dialogului politic bilateral şi cooperarea parlamentară între cele două ţări. Ministrul afacerilor externe şi preşedintele Parlamentului Regatului Norvegiei au subliniat, de asemenea, importanţa consolidării dimensiunii diplomaţiei parlamentare.

    “Discuţiile au vizat şi criza din Ucraina şi implicaţiile acesteia asupra securităţii regionale, iar cei doi oficiali au reiterat apelul privind implementarea integrală a Acordurilor de la Minsk. În acest context, preşedintele Parlamentului norvegian a evidenţiat sprijinul ţărilor nordice şi baltice pentru reformarea Parlamentului de la Kiev şi a procesului legislativ din Ucraina. Cei doi oficiali au convenit, la propunerea ministrului român, să exploreze posibilitatea unui program comun româno-norvegian, la care să se asocieze şi Comisia de la Veneţia, destinat trainingului pentru politicieni şi parlamentari din statele din Vecinătatea Estică”, se precizează în comunicat.

    Ministrul Bogdan Aurescu a avut, în cadrul vizitei, şi o întâlnire cu reprezentanţii filialelor norvegiene ale Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), ale Fundaţiei Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români (CAESAR). “Bogdan Aurescu şi-a exprimat convingerea că tinerii de valoare aflaţi la studii sau care îşi desfăşoară activitatea profesională în străinătate pot contribui la promovarea obiectivelor şi profilului real al României şi a subliniat că România are nevoie de cei care fac performanţă în domenii precum educaţia, cercetarea, inovarea, cultura, ştiinţa pentru progresul şi modernizarea ţării. De asemenea, Bogdan Aurescu i-a încurajat pe tinerii studenţi, masteranzi şi doctoranzi români aflaţi la studii în Regatul Norvegiei, să fructifice experienţa şi contactele deja stabilite, să se implice şi să contribuie la evenimente interculturale în plan local. Toate acestea pot avea impact asupra societăţii norvegiene şi arată dinamismul, entuziasmul şi spiritul european al generaţiei tinere din România”, conform MAE.

    “Dumneavoastră, prin contribuţiile personale pe care le aveţi, creaţi valoare în comunităţile în care sunteţi integraţi şi creşteţi astfel profilul pozitiv al României”, a arătat Bogdan Aurescu, citat în comunicat.

    “Reprezentanţii LSRS şi ai Fundaţiei CAESAR au exprimat aprecierea pentru colaborarea iniţiată de MAE, în luna ianuarie 2015, şi au arătat interesul pentru continuarea programului de stagii «Smart Internship» la Ambasada României din Oslo, de a sprijini evenimentele organizate de ambasadă şi de a interacţiona cu presa locală pentru promovarea poveştilor de succes ale tinerilor români de elita din Norvegia”, conform comunicatului MAE.

  • Aurescu: România nu se simte intimidată de ameninţările Rusiei

    Întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă la Cluj-Napoca, înaintea unei dezbateri la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş – Bolyai (UBB), cum comentează declaraţia MAE rus potrivit căreia România trebuie să fie conştientă de “responsabilitatea” şi de “consecinţele” suplimentării efectivelor NATO pe teritoriul său, Bogdan Aurescu a răspuns că măsurile luate de NATO sunt de reasigurare şi protecţie ca reacţie la o anumită atitudine agresivă a Rusiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Am luat notă de declaraţia MAE rus şi ceea ce pot să spun este că măsurile pe care NATO le-a luat în urma deciziilor adoptate la summit-ul din Marea Britanie de anul trecut şi care au fost implementate în urma deciziilor adoptate la ministerialele NATO, de Externe şi Apărare din decembrie 2014 şi februarie 2015, sunt măsuri luate pentru protecţia aliaţilor din flancul estic în urma a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, în Crimeea, ocuparea ilegală a Crimeei, în urma susţinerii de către Federaţia Rusă a separatiştilor pro-ruşi din Estul Ucrainei. Este vorba de măsuri de reasigurare şi protecţie ca reacţie la o anumită atitudine agresivă a Rusiei. Federaţia Rusă nu poate să invoce aceste măsuri de protecţie a aliaţilor de pe flancul estic, care sunt reacţii la atitudinea Rusiei în Ucraina, ca justificare pentru a adresa ameninţări mai mult sau mai puţin voalate, mai mult sau mai puţin directe către aliaţii din flancul estic. România nu se simte intimidată de aceste ameninţări”, a spus Aurescu.

    Ministrul de Externe Aurescu participă, vineri, la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB), la dezbaterea cu tema “Securitatea flancului estic al NATO astăzi: provocări şi oportunităţi”, organizată de Grupul de Reflecţie şi Analiză Internaţională CITADEL, şi la lansarea volumului “The European Union’s Eastern Neighbourhood Today: Politics, Dynamics, Perspectives”, editată de către profesorii Valentin Naumescu şi Dan Dungaciu.

    Anterior, el a participat la aceeaşi facultate, la workshopul “Foreign Policy & Diplomacy”, împreună cu studenţii.

    România trebuie să fie conştientă de “responsabilitatea” şi de “consecinţele” suplimentării efectivelor NATO pe teritoriul său, a avertizat Ministerul rus de Externe, catalogând drept “periculoase” acţiunile Alianţei Nord-Atlantice.

    “Consolidarea forţelor NATO în Europa de Est este un pas fără precedent, care încalcă toate acordurile existente”, a declarat Aleksander Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus Externe.

    “În lipsa clarificărilor privind «efectivele substanţiale de luptă» şi dacă Guvernul României consideră că este posibilă suplimentarea prezenţei unităţilor NATO pe teritoriul său, inclusiv prin crearea unei forţe atât de puternice, trebuie să fiţi conştienţi de responsabilitatea şi consecinţele unui astfel de pas”, a atras atenţia Lukaşevici, catalogând drept “periculoase” acţiunile Alianţei Nord-Atlantice.

     

  • Bogdan Aurescu a expus la Tunis iniţiativa de creare a unei curţi internaţionale contra terorismului

    Ministrul Aurescu a participat, duminică, la Tunis, la marşul internaţional de solidaritate împotriva terorismului, organizat de Adunarea Reprezentanţilor Poporului (Parlamentul tunisian), ca urmare a atentatului de la Muzeul Bardo, din 18 martie.

    Potrivit unui comunicat de presă al MAE, prin prezenţa sa la această manifestare, şeful diplomaţiei române a transmis un mesaj ferm, în numele părţii române, de condamnare a actelor de terorism, precum şi de susţinere a autorităţilor de la Tunis în eforturile de combatere a acestora.

    “Tragicul atentat care a avut loc la Muzeul Bardo a adus în atenţie, o dată în plus, stringenta nevoie pentru o cât mai strânsă şi eficientă cooperare internaţională pentru combaterea oricărei forme de terorism. Am supus spre reflecţie, în acest sens, iniţiativa creării unui nou instrument juridic – o Curte Internaţională care să judece crima de terorism. Am convingerea că dreptul internaţional poate contribui eficient la eforturile de anihilare a acestui fenomen”, a declarat, cu această ocazie, ministrul Bogdan Aurescu, conform sursei citate.

    Cu prilejul deplasării la Tunis, ministrul Bogdan Aurescu a avut convorbiri cu demnitari tunisieni privind stadiul şi perspectivele relaţiilor bilaterale româno-tunisiene, se mai arată în comunicat.

    “Astfel, ministrul român de externe a avut o întrevedere cu omologul tunisian Taieb Baccouche, în cadrul careia a exprimat deplina solidaritate a poporului român cu cel tunisian în faţa fenomenului terorist şi a expus iniţiativa românească de creare a unei curţi internaţionale contra terorismului, idee primită cu interes de interlocutor”, menţionează MAE.

    Totodată, ministrul de Externe a discutat despre calendarul de contacte bilaterale, adresând invitaţia, acceptată de omolog, ca acesta să efectueze o vizită la Bucureşti în acest an.

    Cei doi oficiali au convenit că este necesară impulsionarea relaţiilor economice, inclusiv a schimburilor comerciale, care anul trecut au înregistrat o valoare de aproximativ 315 milioane euro, precum şi schimburile în domeniul educaţional. Totodată, ministrul român a exprimat deplina disponibilitate a României de a oferi sprijin Tunisiei în domeniul tranziţiei democratice.

    De asemenea, ministrul român de externe i-a întâlnit pe preşedintele Parlamentului tunisian şi pe preşedintele Tunisiei, Beji Caid Essebsi. “Ministrul român a exprimat deplina solidaritate a poporului român cu poporul tunisian în aceste momente. Preşedintele Tunisiei a mulţumit ministrului român pentru acest gest de solidaritate care contează foarte mult pentru relaţia bilaterală”, se mai arată în comunicatul MAE.

    La marşul condus de preşedintele tunisian Beji Caid Essebsi, au luat parte numeroase personalităţi politice din ţările Uniunii Europene şi din lumea arabă, membri ai guvernului, parlamentului şi conducerii partidelor politice tunisiene.

    MAE menţionează că, în marja participarii la eveniment, ministrul român a avut o discuţie cu ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Garcia Margallo, care a exprimat la rândul său susţinerea pentru proiectul curţii penale împotriva terorismului, cei doi miniştri convenind ca experţii jurişti să lucreze împreună la conceptul Curţii.

    Ministrul român de externe a efectuat deplasarea la Tunis împreună cu ministrul olandez de externe, care a făcut o scurtă vizită la Bucureşti la 28 martie.

     

  • Aurescu: Pentru români, minoritatea germană a fost întotdeauna un reper şi un partener de încredere

    Bogdan Aurescu a participat, luni, la Sibiu, în contextul vizitei în România a ministrului german al afacerilor externe, Frank-Walter Steinmeier, la evenimentul aniversar dedicat împlinirii a 25 de ani de existenţă a Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR).

    Potrivit unui comunicat al MAE, şeful diplomaţiei române a evidenţiat, în cuvântul său de deschidere, faptul că reprezentanţii FDGR au contribuit, timp de un sfert de secol, la consolidarea şi nuanţarea relaţiilor româno-germane.

    “Modelul convieţuirii româno-germane reprezintă un exemplu de integrare deplină a unei minorităţi în societatea în care trăieşte, inclusiv prin participarea plenară la viaţa publică şi luarea deciziilor în ce priveşte societatea românească în întregul său, protejând şi promovând în acelaşi timp, în mod eficient, propria identitate etnică, culturală, lingvistică şi religioasă”, a spus ministrul român de Externe.

    “Pentru România minoritatea germană are o însemnătate aparte, atât datorită multitudinii expresiilor culturale cu care aceasta îmbogăţeşte patrimoniul spiritual şi material al comunităţii şi al ţării, cât şi datorită rolului de punte de legătură între ţările noastre. Pentru români, minoritatea germană a reprezentat întotdeauna un reper şi un partener de încredere”, a declarat Bogdan Aurescu.

    Ministrul de Externe a arătat că România a dezvoltat de-a lungul timpului, cu importanta contribuţie a membrilor minorităţilor naţionale ce locuiesc pe teritoriul său, un sistem de protecţie a drepturilor acestora, care depăşeşte standardele internaţionale în domeniu.

    “Eficienţa sistemului de protejare şi promovare a identităţii culturale, lingvistice sau religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale care trăiesc pe teritoriul României reiese pe deplin atât din analizele diferitelor mecanisme de monitorizare, stabilite în baza convenţiilor relevante ale Consiliului Europei, cât şi din exemplul pe care ni-l oferă oraşul Sibiu, centrul convieţuirii românilor şi a germanilor”, a spus Aurescu.

    “Acest sistem este astăzi considerat un veritabil model european şi internaţional în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor şi de participare la viaţa publică, la procesul de luare a deciziilor pentru societatea în ansamblul său, nu doar pentru minoritatea în cauză”, a continuat şeful diplomaţiei. “Acest model intercultural asigură diversitatea culturală şi, în egală măsură, integrarea – în opoziţie cu segregarea sau izolarea – acestora în societate. Diversitatea culturală separată poate fi un concept teoretic interesant, dar este practic imposibilă şi social indezirabilă. Culturile care se izolează nu pot progresa”, a subliniat Bogdan Aurescu.

    În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a evocat faptul că în 2015 se împlinesc 20 de ani de la adoptarea şi ratificarea de către România a Convenţiei cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, principalul instrument european în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, adoptat sub egida Consiliului Europei, care orientează politicile în materie ale statelor părţi în vederea asigurării unei reglementări şi aplicări eficiente şi de substanţă a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Ca parte la acest instrument de drept internaţional, România, prin politicile promovate în materie, a demonstrat că este fidelă dezideratului de a asigura un nivel de protecţie cât mai ridicat pentru membrii minorităţilor naţionale de pe teritoriul său, iar România va rămâne consecventă acestui deziderat, în particular, şi celui al respectării drepturilor fundamentale, în general, a asigurat ministrul Aurescu.

    “Integrarea membrilor minorităţii germane în societatea românească şi dialogul stabilit la nivelul societăţii între membrii etniei majoritare şi cei ai etniei minoritare nu au făcut decât să contribuie la avansarea şi perfecţionarea politicilor României în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. (…). România se bazează pe acest tip de dialog între majoritate şi minoritate, politicile sale în materie de protecţie a minorităţilor naţionale urmărind, necondiţionat, conservarea, dezvoltarea şi promovarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a acestora”, a conchis ministrul Bogdan Aurescu, citat în comunicat.

  • Aurescu reafirmă la Riga poziţia României favorabilă menţinerii regimului de sancţiuni pentru Rusia

    Potrivit unui comunicat de presă al MAE remis MEDIAFAX, miniştrii de externe europeni au dezbătut pe larg ultimele evoluţii din Ucraina, cu accent pe implementarea acordului Minsk II. În acest context, au fost analizate şi relaţiile Uniunii Europene cu Federaţia Rusă. Discuţiile au avut loc cu participarea, în deschiderea discuţiei, a Secretarului General al OSCE, Lamberto Zannier.

    Bogdan Aurescu a semnalat importanţa aplicării rapide şi necondiţionate a Acordurilor de la Minsk din 12 februarie 2015, care sunt importante pentru că reprezintă o foaie de parcurs, un traseu spre soluţionarea politică a conflictului din Ucraina şi a arătat că un prim rezultat pozitiv al Acordurilor îl constituie încetarea violenţei în estul Ucrainei, deşi aceasta nu este deplină.

    Ministrul de Externe a reafirmat poziţia României favorabilă menţinerii regimului de sancţiuni, în contextul actual, apreciind că acesta constituie o pârghie eficientă, care trebuie menţinută până la
    aplicarea deplină a Acordurilor de la Minsk, astfel încât să determine un angajament politic autentic, în eforturile de îmbunătăţire a situaţiei din teren şi în procesul de implementare a Acordurilor.

    ”În egală măsură, a arătat Bogdan Aurescu, UE trebuie să fie pregătită pentru adoptarea de noi sancţiuni dacă se reiau luptele, de exemplu în zona oraşului Mariupol, sau dacă aplicarea Acordurilor de la Minsk este blocată în alte aspecte ale acestora”, se mai arată în comunicatul MAE.

    Bogdan Aurescu a subliniat, de asemenea, că este esenţial ca UE să sprijine implementarea paşilor succesivi încetării focului şi retragerii armamentului greu, din Acordurile de la Minsk, în caz contrar, existând riscul de a asista la o “transnistrizare” a estului Ucrainei, fără perspectiva soluţionării politice complete a crizei şi ,totodată, a pledat pentru o strategie a relaţiilor UE cu Rusia, care să aibă în vedere ansamblul situaţiei din Vecinătatea Estică.

    Pe agenda reuniunii ministeriale informale s-au aflat criza din Libia, situaţia din Ucraina şi, în context, relaţiile Uniunii Europene cu Federaţia Rusă, pregătirea Summit-ului Parteneriatului Estic, care va avea loc la Riga, în perioada 21-22 mai 2015 şi revizuirea Politicii Europene de Vecinătate (PEV).

  • Aurescu: Trebuie o nouă foaie de parcurs pentru Parteneriatul Estic. UE nu-şi permite paşi înapoi

    “România va rămâne deplin angajată şi va contribui substanţial – am făcut deja o serie de propuneri în acest sens – pentru modernizarea Politicii de Vecinătate, pentru modernizarea Parteneriatului Estic astfel încât să devină un instrument şi mai eficient pentru susţinerea parcursului european al vecinilor noştri”, a declarat, miercuri, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, cu prilejul lansării Preşedinţiei letone a UE.

    Şeful diplomaţiei a subliniat faptul că este foarte important ca toate statele membre să ratifice “cât mai rapid” Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb semnate de UE cu Republica Moldova, Ucraina şi Georgia.

    Aurescu a precizat că eforturile depuse de statele “cele mai avansate”, Republica Moldova fiind “cel mai bun performer”, reprezintă “o garanţie pentru susţinerea parcursului european al acestor state”.

    “Aceste progrese pe care Republica Moldova, Georgia şi Ucraina le-au făcut în anii trecuţi, mai ales în ultimul an, s-au realizat într-un context geopolitic extrem de complicat, marcat de foarte multe provocări. Cu atât mai mult trebuie să fim alături de aceste state în eforturile pe care le vor face în perioada următoare, să le dăm tot sprijinul politic, toată asistenţa economică şi tehnică, dacă sunt necesare, pentru a-şi putea urma parcursul european”, a spus ministrul de Externe.

    “Va trebui să avem o viziune ambiţioasă şi să proiectăm spre viitor o veritabilă nouă foaie de parcurs pentru Parteneriatul Estic, pentru că eu cred că UE nu-şi poate permite să facă paşi înapoi faţă de partenerii săi estici”, a subliniat Aurescu, adăugând că este “o problemă de credibilitate pentru UE în ansamblu” şi “o atitudine corectă din punct de vedere geopolitic”. “UE trebuie să-şi calibreze oferta în conformitate cu opţiunile politice şi cu aşteptările partenerilor, evident şi cu capacitatea acestora de a obţine rezultate”.

    La rândul său, ambasadorul Letoniei la Bucureşti, Ilgvars Kļava, a subliniat că Parteneriatul Estic reprezintă o prioritate pentru Preşedinţia letonă, amintind că va avea loc un Summit dedicat acestui parteneriat, pe 21-22 mai, la Riga.

    “Avem multe de făcut, trebuie să luăm nişte decizii, trebuie să evaluăm progresele făcute în cadrul Parteneriatului Estic, trebuie să luăm decizii privind modul în care vom continua (…) Sunt ţări diferite, cu interese uşor diferite în ceea ce priveşte cooperarea lor cu UE, trebuie să avem abordări individuale”, a declarat diplomatul leton.

  • Aurescu: Măsurile de combatere a terorismului nu trebuie să afecteze libera circulaţie în UE

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, luni, la Bruxelles, că la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE) au fost discutate o serie de măsuri care ar putea fi luate la nivelul miniştrilor de Externe din UE în vederea obţinerii “unor rezultate mai eficiente” în combaterea terorismului pe fondul evenimentele din Franţa, precum o angajare mai puternică a statelor din regiunea Orientului Mijlociu şi încurajarea abordării comunităţilor musulmane şi a comunităţilor de limbă arabă din Orientul Mijlociu şi din interiorul UE.

    El a precizat că trebuie luate în considerare şi “cauzele fenomenului terorist având în vedere că există o serie de probleme de incluziune şi integrare socială, economică şi culturală care trebuie să fie abordate nu numai prin intermediul măsurilor de aplicare a legii”, care sunt utile dar nu suficiente. “E necesar să fie gândite programe şi iniţiative alternative care să aibă în vedere tocmai aceste probleme care ţin de integrarea economică, socială, culturală a comunităţilor care sunt vulnerabile pentru radicalizare şi recrutare în cadrul unor iniţiative teroriste”, a declarat Aurescu, într-o conferinţă de presă.

    Şeful diplomaţiei a explicat că, în cadrul intervenţiei sale la CAE, a subliniat necesitatea ca setul de măsuri pe care îl va lua Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne în acest sens “să aibă în vedere necesitatea respectării depline a drepturilor şi libertăţilor fundamentale”.

    Totodată, Bogdan Aurescu a subliniat că prin măsurile privind combaterea terorismului nu trebuie să fie afectate “realizări importante ale procesului de integrare europeană, cum este libera circulaţie a cetăţenilor europeni în interiorul UE”.

  • Bogdan Aurescu va face o vizită la Roma în acest an, la invitaţia omologului italian

    Potrivit unui comunicat al MAE, discuţiile dintre ministrul Aurescu şi ambasadorul Brasioli au prilejuit trecerea în revistă a stadiului relaţiilor dintre România şi Italia, precum şi abordarea unor teme de actualitate ale agendei europene şi regionale.

    “Cei doi oficiali au reconfirmat nivelul excelent al relaţiei bilaterale evidenţiată de Parteneriatul Strategic Consolidat, precum şi de frecvenţa vizitelor la nivel înalt şi a consistenţei dialogului bilateral. În acest context, ambasadorul Republicii Italiene a înmânat ministrului Bogdan Aurescu invitaţia omologului italian Paolo Gentiloni pentru realizarea unei o vizite la Roma în cursul acestui an, invitaţie acceptată cu plăcere de către partea română”, menţionează sursa citată.

    MAE precizează că şeful diplomaţiei române a reiterat interesul părţii române pentru iniţierea discuţiilor privind organizarea celei de-a treia ediţii a Summit-ului bilateral interguvernamental, ambele părţi confirmând importanţa unui astfel de eveniment pentru aprofundarea şi diversificarea relaţiilor bilaterale.

    “În cadrul discuţiilor, a fost evocată relaţia bilaterală dinamică în plan economic, fiind amintită poziţia pe care Italia a continuat să o deţină şi în 2014, de al doilea partener comercial al României, precum şi rolul important pe care îl ocupă comunitatea italiană din România, respectiv cele aproximativ 40.000 societăţi cu capital italian care investesc pe plan local, precum şi cel al cetăţenilor români din Italia care sunt foarte bine integraţi şi care reprezintă prima comunitate străină din Italia”, se mai arată în comunicat.

    De asemenea, a fost evocată importanţa participării României la Expoziţia Mondială „Hrănirea planetei, energie pentru viaţă”, care va avea loc în perioada 1 mai – 31 octombrie 2015, la Milano.

    În planul relaţiilor la nivel european, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat cooperarea privilegiată dintre cele două state, inclusiv în contextul deţinerii de către Italia a Preşedinţiei Consiliului UE, în cel de-al doilea semestru al anului 2014.

    Ministrul de Externe a mulţumit Italiei pentru sprijinul constant de care România a beneficiat în procesul de aderare la spaţiul Schengen, sprijin reconfirmat şi pe perioada Preşedinţiei UE.

  • Aurescu: Riscurile scutului antiracheta, cu mult mai mici decat avantajele

    Bogdan Aurescu s-a declarat convins ca “atunci cand te dotezi cu
    un instrument extrem de sofisticat de aparare suplimentara a
    teritoriului national, deci a securitatii nationale, este evident
    ca securitatea nationala este intarita”.

    “Nu trebuie sa uitam ca suntem stat membru NATO deja de cativa
    ani, avem un profil important in cadrul Aliantei si prin instalarea
    acestui sistem antiracheta, care va face parte din sistemul NATO
    antiracheta, deci baza de la Deveselu va deveni o baza NATO
    probabil tot la orizontul anilor 2015, in jurul acestui termen, eu
    cred ca securitatea nationala a Romaniei creste. Riscurile sunt cu
    mult mai mici decat avantajele pe care le presupune participarea
    Romaniei la acest proce s”, a spus oficialul la RFI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aurescu: Nu s-a pus problema unui targ cu SUA – noi dam locatia pentru scut, voi dati vize

    “Parteneriatul cu Statele Unite ale Americii este matur si
    solid, iar in cazul acestui parteneriat sunt foarte multe aspecte
    de colaborare pe zona de siguranta, militara, insa avem si o
    colaborare sigura in ceea ce priveste domeniul economic, cultural.
    Nu s-a pus problema sa facem un targ: «noi va dam locatia, iar voi
    ne dati vize»”, a declarat Bogdan Aurescu intr-o conferinta de
    presa sustinuta la Slatina. Potrivit acestuia, libera circulatie a
    cetatenilor romani in SUA ramane o “prioritate” pentru cele doua
    tari. “Chestiunea vizelor, si aici poate depune marturie si domnul
    Gitenstein (ambasadorul SUA Mark Gitenstein -n.r.) este discutata
    la fiecare intalnire pe care o avem la cel mai inalt nivel.
    Discutam impreuna pentru a putea indeplini conditiile de care
    cetatenii romani au nevoie pentru a circula liber in SUA. Va asigur
    ca este o prioritate pentru MAE, cat si pentru SUA rezolvarea
    problemei vizelor pentru cetatenii romani”, a mai spus Aurescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro