BusinessMagazin

Tag: aurescu

  • Prima reacţie a lui Iohannis după ce a fost învestit guvernul Orban

    Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, marţi, la ceremonia de preluare a mandatului de ministru al Afacerilor Externe de către Bogdan Aurescu, că trebuie refăcută încrederea partenerilor externi în România şi trebuie reparat tot ce a stricat PSD.

    „Este cazul să reparăm ce au stricat pesediştii, este cazul să refacem încrederea partenerilor noştri în România, în politica externă a României. Convingerea mea fermă este că România trebuie să aibă o politică externă solidă, de succes, de încredere, indiferent de cine guvernează la un moment dat ţara noastră. Acest lucru acum începe să redevină posibil. După mulţi ani în care politica externă a fost afectată de guvernări eşuate, am ajuns într-o zonă în care putem să fim optimişti că Preşedintele şi Guvernul României vor colabora loial, aşa cum este scris în Constituţia României”, a spus Klaus Iohannis, la ceremonia de la MAE.

    Şeful statului a susţinut că o prioritate pe care o are în materie de politică externă pentru România e Parteneriatul Strategic cu SUA şi rolul pe care România îl are în NATO.

    „Doamnelor şi domnilor, priorităţile mele în materie de politică externă pentru România sunt bine cunoscute şi îmi face plăcere să le repet, ca să ştim. Politica externă a României se bazează pe Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, pe rolul României în NATO, pe locul şi rolul României în Uniunea Europeană, se bazează pe consolidarea, întărirea şi extinderea parteneriatelor strategice pe care le avem, vizează o bună profilare a României în plan global, întărirea poziţiei României şi întărirea încrederii pe care încă o avem din partea tuturor statelor cu care avem relaţii”, a adăugat Iohannis.

    El a afirmat, totodată, că politica externă a României a avut de suferit în ultimii trei ani.

    „Un lucru trebuie să vă spun foarte clar acum şi aici: politica externă a României – pe care cred că am condus-o rezonabil – a avut în ultimii trei ani şi jumătate de suferit. Lideri pesedişti diletanţi au crezut că se pot profila folosind politica externă a României. Eroare! Singurul lucru pe care l-au obţinut este decredibilizarea României în relaţia cu mulţi parteneri cu care am avut legături strânse şi încredere reciprocă. Ştiţi foarte bine care sunt dosarele ratate de guvernarea pesedistă şi aş menţiona poate numai dosarul ONU unde am avut o poziţie de start foarte bună şi, în final, nu ne-am atins obiectivul, şi altele pe care nu vreau să le menţionez acum fiindcă le cunoaşteţi foarte bine”, a mai spus şeful statului.

    Preşedintele României i-a urat succes noului ministru al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

    „Sunt foarte mulţumit că domnul Bogdan Aurescu a fost cooptat, domnule Prim-ministru, de dumneavoastră, în echipa guvernamentală şi, evident, că a acceptat. Este pentru mine o garanţie a faptului că lucrurile vor fi abordate serios, profesionist şi vă garantez că împreună vom avea succes. Pe Bogdan îl ştiţi foarte bine, este unul dintre cei mai profilaţi diplomaţi români, a început activitatea în minister, s-a profilat extraordinar de pozitiv cu acel renumit proces de la Haga pe care l-a câştigat pentru România, a continuat cariera în minister, a fost ministru şi este acum iarăşi ministru de Externe. Domnule Prim-ministru, domnule ministru, onorată asistenţă, vă doresc şi îmi doresc o colaborare foarte bună cu singurul scop de a-i servi pe români şi România. Mulţumesc!”, a subliniat Iohannis.

    La ceremonia de preluare a portofoliului de la Externe de către Bogdan Aurescu au participat şi fostul ministru Ramona Mănescu şi premierul Ludovic Orban.

  • Aurescu: Ridicarea de garduri care să delimiteze Europa, un gest autist şi inacceptabil

    “În ceea ce priveşte migraţia, am reiterat necesitatea unei viziuni strategice la nivelul UE care să abordeze toate dimensiunile acestei problematici, mai ales să încercăm să găsim soluţii durabile pentru gestionarea la sursă în statele de origine a problemei migraţiei, pentru că este nevoie de a trata cauzele acestui fenomen şi nu doar simptomele pe care le vedem astăzi în Europa. I-am spus domnului ministru că, în opinia mea, ridicarea de garduri care să delimiteze Europa civilizată, între ghilimele, de restul Europei este un gest mai degrabă autist şi inacceptabil, în afara spiritului european. În schimb, România este frontiera externă a UE şi a NATO şi avem toată capacitatea de a apăra comunitatea de valori din care facem parte”, a afirmat Aurescu.

    Ministrul de Externe olandez a arătat că este important ca problema să fie rezolvată prin colaborare între ţările UE şi că trebuie văzut care sunt originile acestei crize.

    “În contextul crizei cu refugiaţii pe care o avem în Europa, este important ca toate ţările din Europa să colaboreze şi să discute despre ce este de făcut şi este important ca toate ţările să ia deciziile a două componente. În primul rând, trebuie să abordăm problema de la rădăcină, când am avut reuniunea miniştrilor afacerilor interne, se vorbea despre o componentă foarte importantă care se va discuta la summit-ul de miercuri, care sunt originile aceste crize, nu numai conflictul din Siria, ci şi sprijinul acordat refugiaţilor în Libia, cooperarea pe care o avem cu Turcia şi trebuie să aflăm care sunt originile crizei şi cred că este important să discutăm săptămâna aceasta. Trebuie să dăm dovadă de solidaritate în Europa, toată lumea trebuie să colaboreze, este o încercare din care nu poate ieşi nicio ţară dacă acţionează singură. De asemenea, încrederea care există între ţările UE este maximă pentru că nu avem alternativă la colaborare şi sunt convins că vom colabora constructiv, pentru a rezolva problema, este un test pentru Europa. Cu toţii avem probleme diferite, dar trebuie să rezolvăm această problemă împreună”, a arătat oficialul olandez.

    Cei doi miniştri au menţionat relaţiile diplomatice bune între cele două ţări, fiind sărbătoriţi în acest an 135 de ani de relaţii diplomatice. Cu această ocazie, Orchestra Regală din Olanda va susţine un concert în cadrul Festivalului “George Enescu” şi va fi organizată o expoziţie cu documente care ilustrează relaţia diplomatică.

  • Aurescu: Primirea a 1785 refugiaţi – limita fizică pe care o avem la nivel naţional acum

    “Preşedintele a vorbit despre asta (cotele de refugiaţi – n.r) după reuniunea CSAT de săptămâna trecută, unde au fost prezenţi primul-ministru, miniştrii şi preşedintele. Am vorbit despre această situaţie şi poziţia expimată de preşedinte este bineînţeles valabilă. Noi nu credem că, dacă se impune un număr anume de refugiaţi, este un lucru bun. Nu credem că acesta reprezintă spiritul european, solidaritatea, un fel de solidaritate pe care o sprijinim foarte mult”, a spus Aurescu, întrebat dacă România îşi menţine poziţia că poate primi doar aproximativ 1700 de refugiaţi şi în legătură cu faptul că preşedintele României a spus este nevoie de mai multe fonduri europene.

    Bogdan Aurescu a făcut aceste declaraţii după întrevederea cu omologul său olandez, Bert Koenders.

    Şeful diplomaţiei române a adăugat că 1785 refugiaţi este numărul maxim pe care îl poate primi România, este “limita fizică”, dar acest lucru nu înseamnă că nu îşi poate îmbunătăţi capacităţile în viitor, pentru care este nevoie de fonduri europene.

    “Reamintesc că în iulie deja avem 1785 de refugiaţi pe care îi vom primi în România, acesta reprezintă numărul maxim pe care îl putem primi acum, în funcţie de capacitatea la nivel naţional. E vorba despre limita fizică pe care o avem la nivel naţional acum. De aceea, menţinem această poziţie. Nu înseamnă că în viitor nu vom putea să ne îmbunătăţim capacitatea naţională de a primi mai mulţi refugiaţi. Desigur, în acest proces, de îmbunătăţire a capacităţii noastre, avem nevoie de sprijin, cu ajutorul fondurilor europene şi sprijinul Comisiei şi vedem împreună după reuniunea miniştrilor de justiţie şi de afaceri interne care sunt fondurile disponibile pentru sprijinul la nivel naţional şi pentru a vedea care este capacitatea statelor membre de a se ocupa de această criză a refugiaţilor”, a menţionat Aurescu.

    Ministrul de Externe olandez a precizat, la rândul său, că este încrezător că în această săptămână se va găsi o soluţie privind refugiaţii, adăugând că este importantă solidaritatea în UE şi sprijinul financiar pentru cei trimişi în alte ţări din Europa.

    “Sunt încrezător că vom găsi o soluţie în această săpămână şi este important să avem solidaritate în UE, trebuie, de asemenea, să-i putem ajuta şi financiar pe cei care vor fi trimişi în alte ţări în Europa”, a afirmat Bert Koenders.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, după şedinţa CSAT, că, Consiliul JAI extraordinar de săptămâna viitoare, ministrul de Interne va avea un mandat “foarte asemănător” cu cel de la ultima reuniune, şi anume că “România este solidară cu celelalte state membre din Uniunea Europeană, dar nu putem să considerăm cotele obligatorii o soluţie la problema migraţiei”.

    “Cu acest mandat se va merge la Consiliul JAI. Însă, noi am vrut să discutăm ce se întâmplă şi după acest consiliu, fiindcă (…) Parlamentul European a votat o recomandare în acest sens, care, din păcate, conţine cote obligatorii. Este posibil ca printr-o procedură care va fi aplicată săptămâna viitoare, Uniunea Europeană să ne oblige să primim mai mulţi refugiaţi decât am oferit noi locuri. Este un scenariu pe care nu ni-l dorim, este un scenariu care nu cred că ajută la rezolvarea problemei refugiaţilor, dar este un scenariu care, cel puţin teoretic, este posibil şi atunci am discutat ce se poate întâmpla şi în acest context. Dacă se întâmplă aşa ceva, atunci este clar că trebuie să întreprindem ceva. În speţă, s-a vehiculat ideea, nu s-a luat o decizie, dar s-a vehiculat ideea care probabil ar putea duce la o soluţie, de a folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor de primire a refugiaţilor sau, sigur, in extremis, de a folosi fonduri europene pentru construirea altor centre de primire pentru refugiaţi”, a spus preşedintele.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR – Aurescu: Cotele anunţate de CE sunt propuneri, ele se negociază. Nu există sancţiuni în planul Comisiei

    Ministrul de Externe Bogdan Aurescu, prezent joi la discuţii în Comisia parlamentară de Afaceri Europene, a precizat că, aşa cum au declarat premierul şi preşedintele, România nu poate primi un număr mai mare de refugiaţi decât capacitatea sa, insistând asupra faptului că planul Comisiei Europene conţine propuneri, iar aceste propuneri vor fi discutate la nivelul instituţiilor europene, un prim pas fiind discuţiile din cadrul Consiliului JAI care va avea loc luni, 14 septembrie.

    “Propunerile Comisiei sunt doar propuneri, ele sunt negociate, discutate, se convine asupra lor de către statele membre. Primul pas în acest proces de negociere se desfăşoară pe 14 septembrie, la Consiliul extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne”, a declarat Aurescu.

    Ministrul a afirmat că acestea vor fi analizate în şedinţa CSAT, care va avea loc săptămâna viitoare.

    “Analiza propunerilor pe care Comisia Europeană le-a făcut în cursul zilei de ieri, atât a celor care au fost incluse în discursul preşedintelui Comisiei şi cele care fac parte din pachetul care a fost înaintat spre luare în considerare de către statele membre, urmează să reprezinte baza pentru mandatul care va fi stabilit de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prin urmare este vorba despre o poziţie consolidată a statului român. (…) Din perspectiva României, aşa cum spunea şi primul ministru în luările de poziţie din zilele trecute, un stat nu poate să primească mai mult decât are capacitate efectivă de a primi şi de a integra social din aceste cifre de refugiaţi”, a mai declarat ministrul.

    Întrebat de jurnalişti dacă România riscă sancţiuni în cazul în care nu va respecta cota de peste 6000 de refugiaţi, ministrul a spus: “Eu nu am văzut în discursul sau planul preşedintelui CE menţionându-se sancţiuni. Statele care nu pot prelua refugiaţi vor trebui să plătească o compensaţie de 0,002% din PIB”.

    Aurescu a mai spus că refuză să facă speculaţii legate de evoluţia discuţiilor în cazul în care JAI decide că vor fi impuse cote obligatorii.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că mandatul României va fi să nu accepte cote obligatorii de refugiaţi, adăugând că nu este oportun şi nu este o soluţie să fie stablite astfel de cote şi că este nemulţumit de anunţul Comisiei Europene.

    Şeful statului a precizat că a discutat joi cu ministrul de interne care va participa la Consiliul JAI, care va avea loc luni, 14 septembrie, iar “mandatul lui este să nu declare adeziunea noastră pentru cotele obligatorii”.

    În opinia preşedintelui, cotele obligatorii “calculate într-un mod foarte birocratic”, fără consultare, nu vor rezolva problema imigranţilor, iar un astfel de proiect ca cel prezentat de CE nu era necesar “în această fază”.

    “Aici nu vorbim de cifre. Este vorba de oameni, şi nu de piese care trebuie numărate, vorbesc de imigranţii care vin în Europa. În al doilea rând, este vorba de o solidaritate europeană, iar România şi-a declarat-o nu doar prin vorbe, ci şi prin oferta de a primi un număr mare, pentru noi, de refugiaţi, ceea ce nu considerăm că este o soluţie sau oportun să vorbim de cote obligatorii, calculate într-un mod foarte birocratic, contabiliceşte, aş putea spune, fără a consulta statele membre”, a conchis Iohannis.

    România s-a angajat să preia 1785 de refugiaţi, însă CE a atribuit Bucureştiului o cotă de 6.351.

     

  • Aurescu: România este pentru o cotă voluntară de refugiaţi. Cifra va fi negociată între statele UE

    “Vom vedea care sunt elementele pe care preşedintele comisiei le va prezenta. Poziţia pe care atât primul ministru cât şi preşedintele României au exprimat-o este aceea de a prefera un sistem de cote voluntare şi nu cote obligatorii, prin urmare orice fel de propunere a comisiei, orice fel de cifră care ar putea fi avansată este supusă în primul rând procesului analizei interne interinstituţională şi în al doilea rând urmează să fie supusă negocierii între statele membre”, a spus ministrul de externe Bogdan Aurescu, întrebat care va fi decizia României dacă cifra de refugiaţi pe care ar urma să o primească va fi de 6.000, aşa cum s-a vehiculat neoficial.

    Aurescu a făcut aceste precizări după ce a participat la şedinţa Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, unde a prezentat situaţia în privinţa chestiunii migraţiei.

    “În acest moment se derulează prezentarea de către preşedintele Comisiei Europene a discursului privind stării Uniunii în care se vor regăsi şi elementele referitoare la planul comun cu privire la tratarea chestiunii migraţiei . După ce planul integral va fi transmis oficial statelor membre, analiza noastră va continua şi vom elabora mandatul pe care îl vom supune aprobării CSAT de săptămâna viitoare”, a spus Aurescu.

    El a adăugat că ministerul de externe va lucra cu ministerul de interne.

    “Vom lucra foarte aproape cu ministerul de interne pentru că prima reuniune de negociere a aspectelor care rezultă din propunerea Comisiei europene se va desfăşura pe 14 septembrie, reuniunea miniştrilor de interne ai UE de la Luxembourg, urmată de o reuniune tot a miniştrilor de interne pe 8-9 octombrie, urmată de reununiea Consiliului European”, a arătat Aurescu.

    Întrebat în legătură cu afirmaţia premierului Victor Ponta că România ar trebui să aibă şi drepturi, nu numai obligaţii şi trebuie să adere la spaţiul Schengen, Aurescu a arătat că aceasta este şi poziţia exprimată de el.

    “Este ce am spus şi eu. Chestiunea migraţiei este un dosar extrem de sensibil, complicat care afectează capacitatea statelor membre de a se concentra pe alte chestiuni, dar aderarea României la spaţiul Schenghen, mai ales în aceste condiţii în care acest spaţu este supus presiunii din punct de vedere al securităţii, al migraţiei, ar întări securitatea spaţiului Schengen, la frontirele spaţiului. Avem nu doar drepturi, ci şi obligaţii, solidaritate trebuie să funcţioneze în dublu sens. Nu este vorba de o condiţionare, dar spunem că aderarea la spaţiul Schengen nu face decât să sporească securitatea”, a mai spus Aurescu.

    Uniunea Europeană “nu se află acolo unde trebuie”, recunoaşte preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, în deschiderea primului său discurs despre “starea Uniunii” pe care-l susţine miercuri în Parlamentul European (PE), adăugând că “există o lipsă de Europa în Europa”.

    Juncker a precizat că programul iniţial de repartizare a 40.000 de imigranţi va fi extins la un număr de 160.000 de imigranţi.

    Luni, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România nu poate primi mai mult de 1.785 şi a precizat că cifrele privind numărul refugiaţilor pe care ar urma să îi primească România, prezentate de ”diverse gazete”, sunt ”speculaţii jurnalistice”.

  • Aurescu: România va lua o decizie privind cotele de refugiaţi după ce va fi prezentat planul CE

    “După ce vom vedea planul Comisiei Europene, vom avea o discuţie foarte serioasă, într-un format interinstituţional, pentru că Ministerul de Externe nu are o competenţă excepţională în această chestiune. Şi este firesc că nu s-a luat încă o decizie, pentru că nu avem încă baza de discuţie. Această bază trebuie să fie analizată şi trebuie să vedem care este criteriul după care se va face o astfel de distribuţie între statele membre. Trebuie luată în considerare şi capacitatea statelor membre de a primi astfel de persoane, capacitatea de integrare a lor în societatea statului respectiv”, a declarat ministrul de externe Bogdan Aurescu, la Digi 24 TV.

    Potrivit acestuia, la finalul acestei analize, “se va face un mandat solid, care să fie însuşit de toţi factorii de răspundere ai statului”.

    Aurescu a mai afirmat că deşi presa internaţională a avansat o serie de cote, care ar urma să revină statelor membre UE, “aceste cifre nu au fost comunicate oficial niciunuia dintre statele membre. Scurgerile acestea doar cu privire la cote nu ne ajută în luarea unor decizii. Aceste cifre rămân, deocamdată, la nivel de speculaţii”.

    Premierul Victor Ponta a declarat joi, cu privire la articolul din ziarul britanic Daily Mail, potrivit căruia România ar urma să preia 7.000 de imigranţi, că nu există la Guvern niciun document oficial cu privire la această cifră.

    României i-ar reveni să primească 6.937 de refugiaţi, conform cotei sale de 3,7%, potrivit unui plan care ar fi fost întocmit de lideri europeni în vederea distribuirii a 160.000 de refugiaţi pe continent, scria joi site-ul tabloidului britanic Daily Mail, invocând un document “divulgat” în presă.

     

  • Aurescu cere UE deschidere în privinţa asistenţei financiare acordate Republicii Moldova

    Prezent la reuniunea informală a miniştrilor de externe din statele membre UE, care s-a desfăşurat vineri şi sâmbătă la Luxemburg, Bogdan Aurescu a solicitat deschidere şi flexibilitate în acordarea de asistenţă financiară pentru Republica Moldova şi a informat despre principalele măsuri luate de Bucureşti în această direcţie.

    De asemenea, potrivit unui comunicat de presă al MAE, ministrul Aurescu a informat despre vizita recentă a premierului român la Chişinău şi despre asistenţa pe care o acordă ţara noastră, prezentând şi perspectivele dosarului transnistrean.

    În condiţiile în care printre temele aflate pe agenda reuniunii au figurat şi evoluţiile din Vecinătatea Estică şi relaţiile UE-Rusia, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat “necesitatea unui angajament cât mai solid”, pe termen mediu şi lung, al UE în regiune, reafirmând importanţa sprijinului european pentru stimularea statelor partenere, în special a celor care doresc o apropiere mai mare de UE, precum R. Moldova, Georgia şi Ucraina.

    Conform comunicatului MAE, şeful diplomaţiei române a reiterat dorinţa României de a se implica în revitalizarea Parteneriatului Estic, în contextul procesului de revizuire a Politicii Europene de Vecinătate. De asemenea, a reluat ideea necesităţii unei strategii a relaţiilor UE-Rusia, cu luarea în considerare a gradului de implicare a Rusiei în aplicarea Acordurilor de la Minsk.

    Aurescu a mai arătat că regimul de sancţiuni decis de UE faţă de situaţia din Ucraina trebuie menţinut până la aplicarea integrală a acestora şi a adăugat că nu trebuie uitată “ocuparea continuă şi
    ilegală a Crimeii”.

    În acest context, el a exprimat preocuparea României pentru continuarea de către Rusia a procesului de militarizare a regiunii Mării Negre, mai ales în Crimeea. Bogdan Aurescu s-a referit şi la necesitatea unei mai mari implicări a UE în soluţionarea conflictelor prelungite din Vecinătatea Estică şi la îmbunătăţirea comunicării strategice.

  • Aurescu: Statele cu minorităţi româneşti să adopte măsuri adecvate pentru conservarea identităţii

    Într-un mesaj transmis participanţilor la cea de a XIII-a ediţie a Universităţii de Vară, care a început, luni, la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a salutat organizarea evenimentului, pe care l-a catalogat ca o “manifestare de excepţie, având deja o bună tradiţie centrată pe problemele românilor de pretutindeni”.

    Ministrul de Externe a afirmat că dezvoltarea politicilor pentru conservarea, promovarea şi dezvoltarea identităţii specifice a românilor de pretutindeni reprezintă o preocupare şi, totodată, “o temă de interes aparte” în cadrul activităţii Ministerului Afacerilor Externe (MAE), derulată atât prin Departamentul politici pentru relaţia cu românii de pretutindeni, cât şi prin comisiile mixte bilaterale privind protejarea minorităţilor naţionale cu Serbia, Ucraina şi Ungaria, respectiv prin demersurile diplomatice permanente ale diplomaţiei romane.

    “Trebuie să fim continuu conştienţi că toate comunităţile româneşti din afară au nevoie de sprijin atent direcţionat şi de răspuns concret pentru problemele cu care se confruntă. Doresc să vă asigur de implicarea mea personală în identificarea celor mai potrivite soluţii care să răspundă acestor nevoi concrete, chiar dacă nu toate problemele pot fi soluţionate imediat în integralitate. Vor fi făcute însă toate eforturile şi demersurile care ne stau la dispoziţie”, a precizat Bogdan Aurescu, în mesajul său.

    El a menţionat că România, ca stat înrudit, are un interes direct şi clar conturat în protejarea drepturilor minorităţii române din afara României, indiferent de etnonimul folosit pentru identificarea acesteia pe teritoriul statului de reşedinţă, şi că se aşteaptă ca măsurile adoptate în acest sens de către statele în care trăiesc români să fie “cel puţin similare” celor promovate de România în favoarea minorităţilor naţionale de pe teritoriul său.

    “Interesul nostru nemijlocit, decurgând din considerente de apartenenţă comună la filonul spiritual românesc şi solidaritate culturală şi lingvistică, este acela ca statele care găzduiesc pe teritoriul lor minoritate românească să adopte măsuri adecvate şi substanţiale pentru conservarea şi promovarea identităţii sale etnice, culturale, religioase, lingvistice a românilor de acolo. România are aşteptări ca măsurile adoptate în acest sens de către aceste state să fie cel putin similare celor promovate de România în favoarea minorităţilor naţionale de pe teritoriul său, menite să asigure protejarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a persoanelor aparţinând acestor comunităţi”, a transmis Aurescu.

    Ministrul de Externe a afirmat că România are “un argument puternic” pentru aşteptările sale, deoarece a reuşit să genereze, în ultimele două decenii, în cadrul unui proces complex de aplicare a standardelor în materie de protecţie a minorităţilor naţionale, “un veritabil model de dialog intercultural între minorităţi şi în raporturile lor cu majoritatea”.

    “România a învăţat din propria sa experienţă provocările la care trebuie să răspundă politicile în domeniul minorităţilor naţionale şi a înţeles fără îndoială că societăţile cu o democraţie solidă sunt cele bazate pe toleranţă, respect reciproc, diversitate culturală, dialog interetnic, intercultural, în beneficiul societăţii în ansamblul său. Acest model de interculturalitate, factor de stabilitate în plan intern şi extern, la nivel regional, reprezintă în esenţă un model de bună practică pe care dorim să îl promovăm în spaţiul european şi, în mod deosebit, în acele state care găzduiesc pe teritoriul lor persoane aparţinând minorităţii române”, a explicat Aurescu.

    Ministrul a subliniat că responsabilitatea legată de conservarea valorilor, promovarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase şi a prosperităţii comunităţilor româneşti din alte state reprezintă “o mare responsabilitate”.

    Potrivit acestuia, folosirea limbii materne, accesul la serviciul religios în limba maternă, accesul la educaţie şi la informaţie în limba română, participarea la viaţa socială, economică, culturală şi publică în societăţile unde trăiesc românii sunt elemente fundamentale ale păstrării identităţii specifice, protejate de normele de drept internaţional, “asupra cărora România insistă şi nu va pregeta să o facă în continuare în dialogul bilateral cu statele de reşedinţă, respectiv la nivel multilateral”.

    Ministrul de Externe atenţionează că de aceste drepturi, ca de altfel de orice alte drepturi prevăzute de dreptul internaţional şi de standardele în materie de protecţie a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, trebuie să se bucure toţi românii de pretutindeni, indiferent de denumirea folosită pentru identificarea lor.

    “Am fost identificaţi, de-a lungul timpului, sub diferite nume, toate reflectând, însă, aceeaşi rădăcină, aceeaşi cultură, aceeaşi limbă, aceeaşi spiritualitate: românitatea. Drept pentru care ne opunem oricăror încercări de a rescrie istoria noastră de o manieră care să afecteze principiul sacrosanct al autoidentificării şi să impună o identitate diferită acelora care simt româneşte şi se declară ca aparţinând culturii şi spiritualităţii româneşti. Diviziunile artificiale nu pot justifica ignorarea obligaţiilor internaţionale relevante pentru conservarea şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale «victimă» a diviziunii”, se precizează în mesajul ministrului.

    Prin declaraţia sa, ministrul de Externe face trimitere la discuţiile bilaterale ale României, în special cu Serbia, dar şi cu celalalte state balcanice, unde populaţia românească se autodenumeşte istroromână, aromână sau meglenoromână, dar şi la discuţiile cu Ucraina, unde o parte a comunităţii româneşti este denumită moldoveană.

    “Pe deplin încredinţaţi de faptul că, dincolo de frontierele României (unele dintre acestea fiind şi ale Uniunii Europene), există o comuniune de limbă şi de istorie care transcende realităţile geopolitice ale momentului, avem conştiinţa faptului că, pe termen lung, trebuie să identificăm soluţiile optime pentru o implicare cât mai consistentă a statului român pentru sprijinirea comunităţilor româneşti, astfel încât acestea să poată exercita un rol semnificativ de dezvoltare a relaţiilor dintre România şi statele pe teritoriul cărora se află”, a declarat Aurescu.

    Potrivit acestuia, România va continua să răspundă afirmativ eforturilor de sprijinire a democraţiei şi de apărare a drepturilor omului din statele din vecinătatea sa.

    “Respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este unul din punctele centrale care asigură funcţionarea pe baze democratice a unui stat de drept, iar România va continua să sprijine orice efort bilateral, multilateral, regional sau universal care se va concentra pe acest tip de abordare”, a spus, în finalul mesajului său, ministrul de Externe al României, urând “deplin succes” lucrărilor Universităţii de Vară.

    La Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului a încput, luni, a XIII-a ediţie a Univerităţii de Vară “România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”, la care sunt aşteptaţi, între alţii, fostul preşedinte Traian Băsescu, liderul Partidului Social Românesc, Mircea Geoană, şi preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu.

    La Universitatea de Vară participă 80 de lideri de asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din vecinătatea României şi diaspora.

  • Bogdan Aurescu: În România s-au făcut paşi importanţi pentru studierea Holocaustului

    “Acest eveniment este o consecinţă directă a protocolului pe care l-am semnat pe 5 februarie 2015, Protocolul de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe şi B’nai B’rith România. Mă bucur că MAE s-a implicat în cadrul celei de-a doua ediţii a Podurilor Toleranţei, care se desfăşoară în România”, a declarat Bogdan Aurescu, în cadrul seminarului diplomatic “Diplomaţia românească – Contribuţii ale iudaismului românesc”.

    Esenţa proiectului “Podurile Toleranţei” se referă la educarea tinerei generaţii şi invită la adoptarea unei atitudini deschise, în care societatea sprijină combaterea oricăror forme de discriminare, intoleranţă sau manifestări extremiste. “Educaţia în spiritul toleranţei nu preocupă şi nu trebuie să preocupe instituţiile de învăţământ sau pe cele din domeniul cultural sau din domeniul cultelor şi trebuie să devină un mod de a fi a societăţilor în ansamblul său”, a mai spus ministrul.

    Aurescu a vorbit despre importanţa diversităţii etnice şi religioase din România, menţionând că toate minorităţile naţionale, inclusiv comunitatea evreiască, sunt parte a istoriei. “Sistemul constituţional al României moderne, de după marea unire sin 1918, dar şi modelul imaginat după 1989, ca să mă refer doar la două repere eseţiale ale istoriei contemporane ale României ar fi incomplete fără valoarea adăugată a diversităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a grupurilor minorităţilor naţionale”, a mai spus Bogdan Aurescu.

    Ministrul consideră că promovarea diversităţii, promovarea respectului faţă de celălalt, egalitatea în faţa legii şi a justiţiei reprezintă principii esenţiale care trebuie să stea la baza funcţionării oricărui stat democratic.

    B’nai B’rith România şi B’nai B’rith Europa, în parteneriat cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Parlamentul României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Primăria Sectorului 3, Institutul Cultural Român, Fundaţia Ronald S. Lauder România, Complexul Educaţional Lauder-Reut, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi Consiliul Municipal al Elevilor, au deschis lucrările celei de-a doua ediţii a proiectului european “Podurile Toleranţei”, eveniment desfăşurat pe parcursul a trei zile.

  • Aurescu se întoarce de urgenţă în ţară, în urma informaţiilor despre românul răpit în Burkina Faso

    Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu era plecat la reuniunea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei care se desfăşoară la Bruxelles.

    Acesta va reveni, marţi, urgent în ţară, în urma informaţiilor noi apărute în presă privind românul răpit în Burkina Faso în luna aprilie, potrivit surselor diplomatice.

    Gruparea jihadistă salafistă din Sahel Al-Mourabitoune afirmă într-o înregistrare audio difuzată de agenţia mauritană Al-Akhbar că-l deţine pe românul răpit în Burkina Faso în aprilie şi “îndeamnă Guvernul român să acorde atenţie serioasă negocierilor pe tema eliberării ostaticului”, relatează VOA.

    Mesajul audio este prezentat în numele lui Adnan Abou Walid Sahraoui, care se prezintă drept liderul grupării, rivalul algerianului Mokhtar Belmokhtar.

    Afirmând că vorbeşte în numele lui “Adnan Abou Walid Sahraoui, emirul Al-Mourabitoune”, autorul acestei înregistrări audio în arabă “îndeamnă Guvernul român să acorde o atenţie serioasă negocierilor pe tema eliberării ostaticului deţinut de către grupare”.

    “Guvernul român va purta întreaga responsabilitate a sorţii ostaticului, dacă întârzie să profite de ocazia care îi este dată să-şi elibereze cetăţeanul”, adaugă el, referindu-se aparent la lipsa negocierilor cu Bucureştiul.

    Românul, ofiţer de securitate într-o mină de mangan din Tambao, în nordul Burkina Faso, în apropiere de frontiera cu Nigerul şi Mali, a fost răpit pe 4 aprilie de către persoane înarmate care purtau turbane, o răpire care nu a făcut anterior obiectul niciunei revendicări considerate credibile.