BusinessMagazin

Tag: atragere

  • Oraşul din România care nu se mai opreşte din dezvoltare. Un gigant internaţional anunţă o investiţie de 125 mil. euro, care va crea şi sute de locuri de muncă

    Compania Andreas STIHL Power Tools SRL, companie subsidiară a holdingului Andreas STIHL AG&Co. KG. din Germania, intenţionează să construiască in Oradea, in Parcul Industrial Euobusiness I, din str. Borşului, o nouă locaţie de producţie in valoare de 125 mil. euro, pe o suprafaţă de teren de aproximativ 147.000 mp.

    Această investiţie se va realiza etapizat si a rezultat in urma unor negocieri directe, reprezentând cea mai importantă investitie de la infiinţarea Agenţiei de Dezvoltare Locală Oradea SA. până in prezent.

    Contractul privind investiţia s-a semnat azi, 28.06.2022, de către reprezentanţii Primăriei Municipiului Oradea, reprezentanţii Societăţii ADLO SA., respectiv reprezentanţii Societăţii Andreas STIHL Power Tools SRL.

    Compania STIHL activează in domeniul fabricării de echipamente electrice pentru exterior, pentru profesionişti si consumatori exigenti, şi şi-a exprimat intenţia de a desfăşura in Parcul industrial EBP I activităţile specifice domeniului de activitate şi a oricăror altor activităţi conforme cu Regulamentul de funcţionare al parcului industrial.

    Compania preconizează inceperea producţiei in Oradea la jumătatea anului 2024, urmând a genera pentru inceput un număr de 150 de locuri de muncă.

    ” Aceasta reprezintă o investiţie strategică pentru municipiul Oradea. Conceptul de business promovat, facilităţile oferite investitorilor dar şi buna colaborare dintre mediul public si cel privat au avut un rol esenţial in evoluţia si dezvoltarea economică a municipiului Oradea. ADLO s-a dovedit a fi un model de succes, respectiv un catalizator al dezvoltării economice al judetului Bihor, atingând un total de investitii atrase până in prezent de 0,55 miliarde Euro” a declarat primarul municipiului Oradea Florin Birta.

    Reprezentanţii companiei STIHL au ales Oradea datorită poziţionării geografice.

    „STIHL realizează o mare parte din vânzările sale de baterii în regiunea europeană. Oraşul Oradea ne-a convins nu doar prin conectarea optimă la pieţele care sunt importante pentru noi, ci şi prin infrastructura dezvoltată corect şi condiţiile economice bune”, a declarat Martin Schwarz, membru executiv STIHL pe producţie şi achiziţii.

    Această investiţie reprezintă incă o dovadă a deschiderii si efortului depus de municipalitate in dezvoltarea infrastructurii oraşului şi a facilităţilor oferite, acesta fiind un factor decisiv pentru investitori, atât in ceea ce priveşte serviciile oferite precum şi datorită proiectelor dezvoltate de către ADLO din ultimii ani.

    ”Suntem recunoscători pentru buna colaborare şi dorim să mulţumim pe această cale Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR N-V) pentru recomandarea parcurilor industriale din Oradea investitorilor străini”, a spus Alina Silaghi director general ADLO S.A.

     

  • Ucraina atrage atenţia privind o posibilă epidemie de holeră în Mariupol

    Un consilier al primarului oraşului portuar Mariupol a declarat marţi că apa potabilă a fost contaminată de gunoaie şi cadavre în descompunere după luni de asediu şi atrage atenţia cu privire la o posibilă epidemie de holeră în oraşul ocupat de ruşi, potrivit NBC News.

    Mariupol, oraşul ucrainean bombardat fără încetare şi asediat de forţele ruseşti timp de luni de zile, s-ar putea confrunta cu o epidemie mortală de holeră, au avertizat oficialii locali citaţi de NBC News.

    Un consilier al primarului oraşului portuar ocupat a declarat marţi că apa potabilă a fost contaminată de gunoaie şi cadavre în descompunere, crescând riscul unei epidemii de holeră.

    „Cuvântul <holeră> nu vine doar de la noi acum, ci şi din interiorul oraşului”, a declarat Petro Andriushchenko la televiziunea ucraineană.

    El a adăugat că oficialii oraşului au primit informaţii potrivit cărora un oraş rusesc din apropiere, aflat peste graniţă, pregăteşte unităţi de boli infecţioase în cazul unei epidemii de holeră care ar putea afecta trupele ruseşti din Mariupol.

    „Deci, într-adevăr, această ameninţare nu este recunoscută doar de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de noi, ci şi de ocupanţi”, a spus el.

    Într-un alt interviu televizat marţi, Andriuşcenko a declarat că autorităţile ruse care controlează Mariupol au închis efectiv oraşul şi au introdus o carantină autoimpusă.

    „Situaţia este cu adevărat destul de periculoasă”, a spus el, adăugând că speră că ruşii vor permite intrarea în oraş a experţilor epidemiologici, ucraineni sau internaţionali, pentru a ajuta la controlul situaţiei de acolo.

    NBC News precizează că nu a putut confirma în mod independent afirmaţiile lui Andriuşcenko.

    Acestea au venit după ce consiliul municipal din Mariupol a avertizat săptămâna trecută că portul de la Marea Azov este în pragul unei creşteri a numărului de boli infecţioase. Acesta a declarat săptămâna aceasta că oraşul „se îneacă literalmente în gunoaie şi ape uzate”, deoarece sistemele sale centrale de alimentare cu apă şi de canalizare au fost oprite. Căldura de vară a grăbit descompunerea a mii de cadavre aflate sub dărâmături, ceea ce a agravat problema, a spus acesta.

    Vineri, consiliul l-a citat pe primarul din Mariupol, Vadim Boichenko, care a declarat că zeci de mii de oameni din oraşul devastat ar putea muri de dizenterie şi holeră.

  • Piaţa locală de muncă încearcă să se adapteze la trendurile internaţionale: România vrea să atragă nomazii digitali cu scutiri de la plata impozitelor

    ♦ Andreea Gheorghe, Nestlers: „Condiţia financiară pentru ca o persoană să fie considerată nomad digital este să aibă minimum un salariu lunar brut de aproximativ 3.600 euro.  Practic, impactul din punct de vedere bugetar al adoptării acestui proiect pentru primele 6 luni este de 8.964 euro“ ♦ Sorina Faier, Elite Searchers: „Economia şi piaţa muncii trebuie să fie flexibilă şi să ţină pasul cu noile realităţi.“ ♦ Elena Antoneac, Xpath Global: „România a fost introdusă într-un ranking global că fiind a treia cea mai bună ţară de locuit pentru nomazii digitali. Din păcate, România nu ştie să se promoveze la nivel global.“

    Deputatele Diana Buzoianu de la USR şi Gabriela Horga (PNL) au depus un proiect de lege prin care vor să clarifice regimul fiscal al nomazilor digitali, adică străinii care vin să călătorească în România pentru o perioadă mai mare de timp şi care lucrează de la distanţă pentru o companie din afara UE.

    Practic, proiectul de lege propune trei modificări, valabile pentru primele 6 luni de şedere a nomazilor digitali in România: scutirea de la plata impozitului pentru veniturile din afara României, scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale, respectiv a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate şi stabilirea regimului juridic fiscal al nomadului digital, adică nomadul digital va fi considerat rezident fiscal doar dacă şederea sa în România depăşeşte durata de 183 de zile. 

    Andreea Gheorghe, managing partner în cadrul Nestlers Group, o companie care oferă servicii de mobilitate globală, afirmă că dacă salariile nomazilor digitali sunt suportate de companii nerezidente fiscal în România şi aceştia petrec sub 183 de zile în România, nu trebuie să achite impozit pe venit în ţară. În ceea ce priveşte eliminarea contribuţiilor sociale pentru nomazii digitali, ea crede că CASS, adică contribuţia la asigurările sociale de sanătate nu ar trebui eliminată.

    „În opinia mea, trebuie revizuită această scutire deoarece ar trebui verificat în ce condiţii nomazii digitali ar putea beneficia de servicii medicale în sistemul public din România în perioada în care ei sunt scutiţi de la plata acestei contribuţii“, a explicat Andreea Gheorghe pentru ZF.  Condiţia financiară pentru ca o persoană să fie considerată nomad digital este să aibă minimum un salariu lunar brut de aproximativ 3.600 euro, adaugă ea.

    „Practic, impactul din punct de vedere bugetar al adoptării acestui proiect este următorul: la 3.600 euro brut lunar pe persoană, contribuţii sociale reprezintă 1.260 euro pe lună pe persoană , iar în 6 luni ajungi la 7.560 euro pe persoană.

    „Impozitul pe venit înseamnă 234 de euro pe lună pe persoană, iar în 6 luni înseamnă 1.404 de euro pe persoană. Astfel, rezultă că totalul impactului pe persoană pentru primele 6 luni ar fi de 8.964 euro.“

    În ceea ce priveşte atractivitatea României, Andreea Gheorghe consider că România este o ţară atractivă din punct de vedere fiscal oricum deoarece, comparativ cu alte state europene, există un procent fix final al impozitului pe venitul din salarii – 10%.

    „Într-adevăr, contribuţiile sociale pot fi mai mari comparativ cu alte state, însă scutirea de la plata acestora în primele 6 luni ar putea fi foarte interesantă pentru nomazii digitali care îşi doresc să lucreze din România“,  a concluzionat ea.

    Elena Antoneac, CEO al Xpath Global, o platformă globală care oferă servicii de mobilitate în 130 de ţări, crede că cu aceste modificări România se aliniază altor state chiar şi din afara Uniunii Europene.

    „Aş spune chiar că plusează destul de mult cu aceste facilitaţi. Toate aceste facilitaţi fiscale şi de securitate sociala vor pune serios pe radar România, ceci este o iniţiativă excelentă din punctul nostru de vedere ca specialişti în mobilitate. Ce trebuie avut în vedere este zona de promovare a acestor facilităţi. Adică dacă guvernul doreşte să atragă un număr tot mai mare de nomazi digitali, iar în Parlament avem un astfel de demers care susţine acest proiect, atunci promovarea globală a acestor facilitaţi este mandatorie. România a fost introdusă într-un ranking global că fiind a treia cea mai bună ţară de locuit pentru nomazii digitali sau pentru angajaţii care lucrează remote. Din păcate, România nu ştie să se promoveze la nivel global neavând o strategie în acest sens“, a spus ea pentru ZF.

    În plus, ea subliniază că facilităţile din zona fiscală şi de securitate socială sunt pe un făgaş foarte bun din punct de vedere legislativ în România.

    „Arată extrem de atractiv în acest moment ţara noastră, având în vedere că avem şi o viteză la net excelentă şi costul vieţii este mai scăzut decât în alte ţări din UE. Deci în acest moment avem toate ingredientele necesare, doar promovarea lipseşte cu desăvârşire“, a concluzionat Elena Antoneac.

    Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers, este de părere că, prin aceste modificări, România va atrage cu siguranţă mai mulţi nomazi digitali şi, astfel, piaţa muncii devine mai competitivă şi mai atractivă.

    „Economia şi piaţa muncii trebuie să fie flexibilă şi să ţină pasul cu noile realităţi. Măsurile de sprijin şi stimulentele pentru atragerea nomazilor digitali sunt binevenite. Chiar dacă o parte dintre ele presupun scutiri de impozite şi taxe pentru o perioadă, există beneficii totuşi pentru economia internă. Vorbim de persoane cu venituri peste media din România, care vor cheltui în alte ramuri ale economiei, spre exemplu turism, chirii, HoReCa sau chiar vor alege să devină rezidenţi fiscali în România după o anumită perioadă“, a spus ea pentru ZF.

    Sorina Faier crede că este benefică flexibilizarea şi modernizarea legislaţiei în ceea ce priveşte piaţa muncii interne, dar trebuie să fim atenţi să nu creăm un dezavantaj sau conflicte în rândul angajaţilor sau liber profesioniştilor din ţară.

    Legea prin care era introdusă viza pentru nomazi digitali a fost promulgată în luna ianuarie a anului 2022.

    Prin introducerea conceptului de viză nomad digital, România se aliniază cu alte ţări din ECE precum Croaţia, Estonia, Republica Cehă, care permit lucrătorilor la distanţă să locuiască şi să lucreze în alte ţări decât cea de reşedinţă, iar angajaţii beneficiază de condiţii mai flexibile de lucru la distanţă.

    Prima ţară din Europa care a creat o viză pentru liber profesionişti a fost Germania. Republica Cehă are o viză de afaceri specială care poate fi folosită de nomazii digitali, în timp ce Portugalia a conceput o viză de rezident temporar care poate fi folosită de liber profesionişti şi antreprenori şi le permite să rămână în ţară mai mult de un an. Un tip unic de viză permanentă este disponibil în Norvegia.

     

     

  • Guvernul iese pe pieţele externe pentru a treia ora în acest an: vrea să se împrumute în dolari pe 5 ani şi pe 12 ani. În ianuarie a atras aproape 5 mld. euro de pe extern

    Ministerul Finanţelor, condus de Adrian Câciu, a ieşit pe 18 mai 2022 să se împrumute de pe pieţele externe, în a treia astfel de operaţiune din acest an, într-o finanţare denominată în dolari, pentru finanţarea deficitului, potrivit datelor agregate de ZF din platforma Bloomberg.

    Potrivit datelor publicate în urmă cu puţin timp pe platforma Bloomberg, Ministerul Finanţelor vrea să se finanţeze prin două tranşe, una cu scadenţa pe 5,5 ani şi cealaltă pe 12 de ani în obligaţiuni în dolari. Spre comparaţie pe 19 ianuarie 2022 MFP a atras 2,1 mld. dolari pe pieţele externe iar pe 31 ianuarie alte 2,5 mld. euro.

    Pentru ambele tranşe, dobânda (cuponul) este fixă, plătibilă semi-anual. Prima tranşă are maturitatea 30 aprilie 2027 iar cea de-a doua, 15 mai 2022.

    Pentru prima tranşă dobânda este formată din midswap (MS) plus 250 de puncte de bază, iar pentru cea de-a doua, MS plus 320 puncte de bază.

    Valoarea împrumutului va fi publicată după ce se strâng ofertele de la investitori, iar preţul se va forma în funcţie de cerere. Cel mai probabil, valoarea va fi publicată astăzi, după ora 18.00.

    Potrivit datelor Bloomberg, această finanţare prin eurobonduri are ca bookrunners Citi, Erste J.P. Morgan, Raiffeisen Bank, Societe Generale.

     

  • Rusia ameninţă din nou Finlanda

    Rusia a încercat din nou să avertizeze Finlanda cu privire la consecinţele aderării la NATO, pe măsură ce statul din nordul Europei se apropie din ce în ce mai mult de momentul intrării în alianţă, scrie Business Insider.

    Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat joi că aderarea Finlandei este cu siguranţă o ameninţare pentru Rusia, a informat The Guardian.

    Ministerul de Externe al Rusiei a declarat joi că „Rusia va fi obligată să ia măsuri aspre, atât de natură tehnico-militară, cât şi de altă natură, pentru a opri ameninţările la adresa securităţii sale naţionale care continuă să apară în ultima perioadă”.

    Comentariile Rusiei vin după ce preşedintele şi prim-ministrul Finlandei au declarat joi că doresc ca ţara lor să adere la NATO cât mai curând posibil.

    De asemenea, este de aşteptat ca Suedia să depună la rândul ei cât mai curând cererea de aderare la alinţă.

    Creşterea sprijinului public şi politic pentru aderarea la NATO în ambele ţări a fost determinată de invazia Ucrainei de către Rusia.

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că Finlanda va fi primită cât se poate de rapid în alianţă.

    „În cazul în care Finlanda decide să aplice, ei vor fi primiţi cu căldură în NATO, procesul de aderare fiind lin şi rapid”, a declarat Stoltenberg, potrivit BBC.

  • Faţa ascunsă a conflictului: În timp ce toată lumea e cu ochii pe războiul din Ucraina, Estul şi Vestul duc o luptă în spatele culiselor pentru a atrage în taberele lor două mari super-puteri

    Invazia Ucrainei în zorii zilei de 24 de februarie, a zguduit Europa şi a dus la una dintre cele mai puternice ciocniri dintre Occident şi Rusia, din ultimele decenii. Ambele tabere duc acum pe fondul războiului o luptă tăcută al cărei mize este atragerea Chinei şi Indiei de partea sau împotriva Ucrainei, scrie CNBC.

    Rusia şi Marea Britanie şi-au trimis săptămâna trecută  miniştrii de externe în India, ceea ce a dus la o „ciocnire diplomatică” destul de incomodă pentru cei doi oficiali. Miza călătoriei a fost dezvoltarea unor relaţii comerciale mai puternice cu ţara asiatică, dar şi pentru a convinge India să se alăture uneia dintre tabere.

    Înaintea acestei încercări diplomatice, Liz Truss, şeful afacerilor externe din Marea Britanie, a susţinut că ţara ei urmăreşte să demonstreze administraţiei de Delhi că „formarea unor relaţii mai puternice între Regatul Unit şi India, va contribui atât la menţinerea securităţii în lume cât şi la crearea unor locuri de muncă şi oportunităţi pentru ambele ţări”.

    În replică, omologul său Serghei Lavrov a căutat să stimuleze relaţiile comerciale ruso-indiene şi să vândă mai mult petrol Indiei. Dincolo de dimensiunea diplomatică, ceea ce a încercat Lavrov să facă a fost să găsească pentru Rusia o cale de scăpare din calea boicotului energetic venit din partea SUA şi Europei.

    Cum SUA nu putea să lipsească din cursa pentru Asia, Daleep Singh, unul dintre consilierii de top pe relaţii externe ai naţiunii, a mers de asemenea în India „pentru a discuta cu omologii săi problema invaziei nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei şi atenuarea efectelor sale asupra economiei globale”, potrivit Casei Albe.

    În urma războiului declanşat de Rusia, Vestul s-a conformat şi a lansat un val de sancţiuni economice fără precedent. Rusia încearcă să dezvolte împreuna cu vecinii săi relaţii comerciale mai puternice, tocmai pentru a scăpa din calea sancţiunilor. Aşadar, miza cursei diplomatice pentru Asia este  închiderea rutelor de scăpare a economiei ruseşti.

    După lansarea invaziei, Rusia a fost puternic criticată pe plan global de naţiunile lumii. Pe 2 martie, 141 de ţări au votat în cadrul Rezoluţiei Adunării Generale ONU, pentru condamnarea Rusiei, excepţie făcând Belarus, Corea de Nord, Eritreea şi Siria. Un total de 35 de ţări s-au abţinut de la vot, printre care China şi India. Tot începând de atunci, cele două super-puteri s-au declarat neutre faţă de războiul din est.

    Analiştii sunt de părere că atât India cât şi China sunt destul de îngrijorate şi precaute în ceea ce priveşte conflictul. Pentru China, războiul însemna incertitudine în relaţiile globale comerciale. Pentru India este aproape imposibil să sprijine altă tabără decât cea rusească, pentru că aceasta furnizează Indiei petrol, cele două părţi fiind totodată angajate într-un parteneriat comercial militar.

    Experţii susţin că ambele super-puteri asiatice îşi doresc încetarea cât mai rapidă a focului, în ciuda faptului că Vladimir Putin nu face nimic pentru descaladarea războiului.

  • Cea mai mare economie europeană are nevoie disperată de muncitori. Vor să atragă 400.000 de mii de oameni pe an

    Noul guvern de coaliţie al Germaniei doreşte să atragă 400.000 de lucrători calificaţi din străinătate în fiecare an pentru a aborda atât un dezechilibru demografic, cât şi penuria de forţă de muncă în sectoare cheie care riscă să submineze redresarea după pandemia de coronavirus, scrie Reuters.

    „Lipsa de muncitori calificaţi a devenit atât de gravă până acum încât încetineşte dramatic economia noastră”, a declarat Christian Duerr, liderul parlamentar al co-guvernarii Democraţilor Liberi (FDP), pentru revista de afaceri WirtschaftsWoche.

    „Nu putem controla problema unei forţe de muncă îmbătrânite decât printr-o politică modernă de imigraţie… Trebuie să atingem cât mai repede numărul de 400.000 de muncitori calificaţi din străinătate”, a adăugat Duerr.

    Social-democraţii cancelarului Olaf Scholz, liberalii lui Duerr şi Verzii ecologişti au convenit în acordul lor de coaliţie asupra unor măsuri precum un sistem special pentru specialiştii din afara Uniunii Europene şi ridicarea salariului minim naţional la 12 euro (13,60 USD) pe oră pentru a face munca în Germania mai atractivă.

    Institutul Economic German, prietenos cu angajatorii, estimează că forţa de muncă se va micşora cu peste 300.000 de persoane în acest an, deoarece sunt mai mulţi lucrători în vârstă care ies la pensie decât cei mai tineri care intră pe piaţa muncii.

    Se preconizează că acest decalaj se va mări la peste 650.000 în 2029, lăsând o penurie acumulată lucrători în 2030 de aproximativ 5 milioane. Numărul germanilor angajaţi a crescut la aproape 45 de milioane anul trecut, în ciuda pandemiei de coronavirus.

    După decenii de natalitate scăzută şi migraţie inegală, o forţă de muncă în scădere reprezintă, de asemenea, o bombă demografică cu ceas pentru sistemul public de pensii din Germania, în care mai puţini angajaţi sunt responsabili cu sarcina de a finanţa pensiile unei mase tot mai mari de pensionari care se bucură de o speranţă de viaţă mai lungă.

     

  • Cum a reuşit o companie din plan local să atragă 1.000 de angajaţi în mai puţin de un an

    Dezvoltatorul de produse şi servicii software capitalizează pe model de muncă hibridă şi pe noul model de recrutare pentru a atinge un milestone istoric.

    Cognizant Softvision, unul dintre cei mai importanţi jucători în dezvoltarea de servicii şi produse software, reprezentant al gigantului Cognizant în România, a anunţat astăzi printr-un comunicat că în primele 11 luni ale anului 2021 şi-a mărit echipa cu peste 1.000 de profesionişti în domeniul dezvoltării de software.

    Reprezentanţii businessului spun că atingerea acestui prag de recrutare s-au ajutat de două iniţiative lansate în ultimul an: modelul de recrutare naţională şi modelul cultural Studio eXperience: Recrutarea la nivel naţional, lansat la începutul anului, a facilitat atât angajaţilor proprii, cât şi a celor care urmau să se alăture echipei, să aleagă locaţia din ţară de unde doresc să lucreze. Angajaţii Cognizant Softvision au posibilitatea de a opta pentru munca de la birou, în oraşele unde compania are sedii deschise, de acasă, de oriunde de pe teritoriul României, ori hibrid. Modelul Studio eXperience, născut pe fondul pandemiei de COVID-19, oferă un cadru optim de scalabilitate a operaţiunilor Cognizant Softvision la nivel naţional, prin îmbunătăţirea experienţei de muncă a angajaţilor bazată, printre altele, pe flexibilitate, oferind astfel fiecărui angajat posibilitatea de a alege de unde şi cum lucrează.
     

  • Lanţul de bijuterii Teilor vrea să atragă 8 milioane de euro de la investitorii de la Bursa de la Bucureşti printr-un plasament privat intermediat de BT Capital Partners

    ♦ Plasamentul, programat pentru luna noiembrie ♦ Finanţarea, mix între bonduri în lei şi în euro ♦ Capitalul, pentru dezvoltare, inclusiv peste graniţă.

    Lanţul de bijuterii Teilor, controlat de antreprenorul Florin Enache, intenţionează să atragă 8 milioane de euro (40 mil. lei) de la investitorii de la Bursa de la Bucureşti prin intermediul unui plasament privat intermediat de BT Capital Partners şi programat pentru luna noiembrie, potrivit datelor ZF.

    Emisiunea de obligaţiuni ar urma să fie un mix între instrumente denominate în lei şi în euro, potrivit unor surse ale ZF care menţionează că parametrii finanţării, precum maturitatea, ponderile ca şi deno­minare şi dobânzile, vor fi discutate în perioada următoare. Finanţarea, la care Teilor lucrează şi cu Cornerstone Communications, ar urma să susţină planurile de dez­voltare, inclusiv deschiderea de noi unităţi peste graniţă.

    Potrivit unui anunţ de vineri al Teilor, compania va ajune la o reţea de 61 de magazine până la final de 2021, dintre care 53 în România, patru în Polonia, trei în Bulgaria şi unul în Ungaria.

    Teilor vizează afaceri de 230 de milioane de lei, cu 64% mai mult faţă de anul 2020, când au fost realizate venituri de 140,4 milioane de lei.

    Lanţul de bijuterii are în vedere investiţii de 30 de milioane de lei pentru extinderea reţelei sale de magazine până la finalul anului.

    „În acest an, avem parte de clienţi care îşi majorează bugetul atât pentru inelele de logodnă cât şi pentru verighete şi ne aşteptăm ca această tendinţă să continue în următorii ani, deoarece cuplurile tinere preferă să investească în piese unice, dar în acelaşi timp eterne”, spune Anda Jurcă, group sales director Teilor.

    Teilor a raportat ieri pentru piaţa din România o creştere de 85% a vânzărilor de verighete şi o creştere de 40% a vânzărilor de inele de logodnă pe perioada de vară, între 1 iunie şi 30 septembrie 2021, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Pe lângă creşterea numărului de piese vândute, românii preferă să investească în piese cu o valoare mai ridicată. Prin urmare, în 2021, clienţii Teilor au cheltuit în medie cu 95% mai mult pentru verighete şi cu 70% în plus pentru inele de logodnă comparativ cu anul 2020.

    În 2021, românii cheltuie în medie pentru un inel de logodnă 160% din salariul mediu pe economie, aproape dublu comparativ cu 90% din salariul mediu înregistrat în 2020.

    Potrivit datelor Confidas, preluate de la Ministerul de Finanţe, Teilor a încheiat anul 2020 cu afaceri de 140,4 milioane de lei, în scădere cu 8,2% faţă de anul precedent, în timp ce profitul net s-a majorat cu 6% la 16,8 milioane de lei. Compania are 220 de angajaţi. Cheltuielile se ridică la 128 mil. lei, creanţele la 12 mil. lei, plus 97%, iar datoriile la 91 mil. lei, plus 42%.

    Florin Enache, 46 de ani, antreprenor din Piteşti, este fondatorul şi unicul acţionar al Teilor, companie înfiinţată în anul 1998.

     

  • TransferGo, companie fintech de transferuri de bani prezentă şi în România, atrage o finanţare de 50 mil. dolari în urma dezvoltării accelerate a business-ului. Fondurile Elbrus Capital şi Black River Ventures, principalii investitori

    TransferGo, compania specializată în intermedierea transferurilor de bani online la nivel internaţional, prezentă şi pe plan local, a atras 50 mil. dolari într-o rundă de finanţare serie C, care i-a avut drept principali investitori pe Elbrus Capital Fund III şi Black River Ventures.

    Finanţarea vine ca urmare a creşterii anuale constante, de 80%, înregistrată de companie începând cu 2012, şi ridică valoarea totală a investiţiilor atrase de TransferGo până în prezent la 77 mil. dolari.

    Fondurile vor merge către extinderea bazei de clienţi TransferGo, cât şi la dezvoltarea ofertei de produse a companiei, pentru a susţine creşterea de cinci ori a business-ului în următorii patru ani.

    „Cu această finanţare suplimentară, următoarea etapă de creştere ne va plasa într-o poziţie şi mai solidă, din care vom putea continua să inovăm şi să dezvoltăm oferta noastră de produse”, spune Daumantas Dvilinskas, fondator şi CEO, TransferGo. 

    Printre finanţatorii din această rundă se numără şi un investitor nou, Unlimint, cât şi investitori deja existenţi precum Hard Yaka, VEF, SmartHub and Milano Investments.

    „Cererea pentru transferurile de bani online rămâne în continuare ridicată, iar noi suntem încântaţi să fim alături de TransferGo în parcursul său cu scopul de a oferi spijin clienţilor săi”, adaugă Alexander Savin, Senior Partner, Elbrus Capital Funds.

    Pe tot parcursul tranzacţiei, atât TransferGo, cât şi acţionarii săi, au fost consiliaţi de Royal Park Partners.   

    TransferGo facilitează transferuri de bani între 3,5 milioane de clienţi din 160 de ţări din întreaga lume şi a procesat până în prezent un total de 13,5 milioane de tranzacţii internaţionale şi la nivel local, reprezentând un flux monetar de peste 6 miliarde de dolari.