BusinessMagazin

Tag: atelier

  • A lucrat ca arhitect pe trei continente şi, după ce a adunat în portofoliu proiecte de mii de metri pătraţi, s-a întors acasă, cu o idee nouă

    Andreea Chiser a lucrat ca arhitect, profesia ei de bază, pe trei continente. A adunat în portofoliu proiecte de mii de metri pătraţi, dar cu timpul a realizat că ce-i place cel mai mult este să aibă libertatea de a-şi exprima creativitatea în proiecte mai mari sau mai mici, pe cont propriu, aşa că a abordat designul interior şi graphic designul. Şi pas cu pas, mai târziu, a pornit pe drumul către o nouă afacere.

    Sunt arhitect de profesie şi ceramist din pasiune. Ce m-a făcut să mă îndrăgostesc iremediabil de ceramică este faptul că obiectele realizate sunt rezultatul imediat al imaginaţiei mele”, povesteşte Andreea Chiser. Atelier Lutfain, aşa cum se numeşte brandul pe care l-a creat, este un business pornit din dorinţa de a crea. Explorându-şi pasiunile şi curiozităţile, a descoperit ceramica în Cairo, unde a locuit timp de doi ani. S-a îndrăgostit de acest domeniu şi de versatilitatea lutului, iar la întoarcerea în ţară, pentru a-şi duce mai departe pasiunea pentru ceramică, a fondat acest proiect în care îmbină designul cu meşteşugul. Investiţia iniţială a fost de aproximativ 10.000 de euro. „Plăcile ceramice realizate manual sunt căutate de arhitecţi şi designeri care îşi doresc finisaje unice care să contureze viziunea pe care o au pentru spaţiile amenajate. Majoritatea clienţilor care îmi cumpără vazele, farfuriile sau obiectele decorative sunt femei în căutare de frumos sau de un cadou pentru cei dragi.”

    Obiectele şi plăcile ceramice sunt produse în atelierul situat în zona Gării de Nord din Bucureşti, locul în care Andreea organizează şi cursuri pentru cei dornici să descopere tainele acestui domeniu care pe ea a cucerit-o iremediabil. Plăcile ceramice se realizează pe comandă, iar cei care doresc să achiziţioneze obiecte ceramice sau să se înscrie la un atelier o pot găsi online. De asemenea, o parte din ceramica Lutfain se regăseşte în magazine precum AlbAlb şi ALTRNTV, în Capitală. Sau pot fi admirate în unele locuri din lumea HoReCa. „În 2022 am contribuit cu plăci ceramice la două restaurante din Bucureşti – Sciccheria şi Studio 80. Arhitecţii de la PickTwo Studio au venit cu propunerea de a colabora şi am realizat plăcile ceramice care decorează barul din aceste două spaţii.”

    Cifra de afaceri medie pe ultimii doi ani realizată de Lutfain este de aproximativ 10.000 de euro, iar Andreea Chiser este deocamdată singura persoană din spatele afacerii. Estimează că în termen de cinci ani va putea să genereze o cifră de afaceri de 200.000 de euro pe an. „În ultimul trimestru al anului (2023 – n. red.) urmează să lansez un catalog de produse care să includă mai multe opţiuni de plăci ceramice. De asemenea, plănuiesc să deschid atelierul pentru mai multe cursuri dedicate pasionaţilor de ceramică şi să diversific gama de ateliere pe care le ofer. Colaborez cu specialişti din diferite domenii precum serigrafie şi terapie prin artă pentru a arăta cât de ofertant este lucrul cu lutul.”

    Preţul pentru un metru pătrat de plăci ceramice este cuprins între 300 şi 500 de euro, iar pentru obiectele ceramice poate varia între 50 şi 1.000 lei, în funcţie de complexitate şi timpul de realizare. Anul trecut, familia Andreei s-a mărit cu un membru, după ce a devenit mamă, aşa că provocarea cea mai mare în acest moment constă în găsirea unui echilibru între viaţa personală şi cea profesională. Altfel, în cadrul businessului Lutfain, fiecare proiect custom reprezintă o provocare, dar şi o oportunitate de învăţare şi creştere. „De când am deschis Atelier Lutfain, am învăţat că cel mai important este să începi şi să fii dispus să ieşi din zona de confort. Dificultatea stă în a-ţi menţine direcţia şi a nu te lăsa distras de toate oportunităţile care vin înspre tine fiindcă nu toate te duc mai aproape de visul tău”, mărturiseşte Andreea Chiser.  

    Cifra de afaceri medie pe ultimii doi ani realizată de Lutfain este de aproximativ 10.000 de euro.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Mental Training – reţea de centre de psihoterapie şi coaching (Cluj-Napoca)

    Fondator: Marius Pentilie

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 1 mil. lei (200.000 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Magic Charms – brand de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Maria Georgescu

    Investiţii: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 140.000 de euro

    Prezenţă: online şi la târgurile pentru antreprenori

    RawZilla – cofetărie cu produse vegane (Craiova)

    Fondatoare: Ileana Paliu

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: sub 100.000 de lei (20.000 de euro)

    Prezenţă: Craiova

    Iunonix – firmă de construcţii (Bucureşti)

    Fondator: Iurie Ciobanu

    Cifră de afaceri în 2022: 400.000 de lei (80.000 de euro)

    Prezenţă: în zona Bucureşti-Ilfov, dar şi naţională

    Borcănelul cu Dichis – brand de produse cosmetice (Haţeg, jud. Hunedoara)

    Fondatoare: Andreea şi Diana Negoiţă

    Investiţie iniţială: 36.000 de lei (7.200 de euro)

    Prezenţă: pe site-ul propriu şi în alte magazine din ţară

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a luat naştere un imperiu într-un mic atelier de la periferie şi cine este omul care a reuşit să transforme o mică invenţie într-un gigant

    Într-un mic atelier de producţie deschis la periferia Parisului, Jean Mantelet a creat prima sa invenţie – un aparat pentru zdrobit legumele, care a avut un succes răsunător. Pe bazele acestui prim produs a luat naştere, ulterior, unul dintre cele mai cunoscute branduri de electrocasnice mici din lume: Moulinex, astăzi parte a gigantului SEB, împreună cu alte nume mari, ca Rowenta şi Tefal.

    Jean Mantelet s-a născut în suburbiile Parisului, în anul 1900, în familia unor artizani. După divorţul părinţilor săi, pe când avea doar 12 ani s-a angajat ca ucenic în atelierul unui pantofar, unde a învăţat bazele comerţului şi ale contabilităţii. Şi, cu toate că a dat dovadă de talent într-ale businessului şi proprietarul intenţiona să îl numească succesorul său, acesta din urmă a murit înainte să apucă să o facă, aşa că tânărului viitor antreprenor nu i-a rămas decât să i se alăture tatălui său la magazinul acestuia.

     

    El a urmat totodată şi cursurile şcolii de business HEC Paris, iar în 1929 a decis să pornească propria afacere, deschizând în Bagnolet, o comună din apropierea capitalei franceze, un mic atelier, pe care l-a numit Manufacture d’Emboutissage de Bagnolet, şi a a început să producă aici echipamente pentru bucătărie. După ce şi-a perfecţionat procesele de producţie, în 1931 a inventat Moulin-Légumes, un aparat destinat zdrobirii alimentelor, pe care l-a şi brevetat un an mai târziu şi cu care a reuşit să obţină o multitudine de premii, acesta fiind considerat predecesorul procesoarelor alimentare moderne. Invenţia a avut un succes răsunător şi în numai doi ani, între 1933 şi 1935, au fost vândute peste 2 milioane de unităţi. La alţi doi ani distanţă, pentru că fabrica din Bagnolet ajunsese la capacitate maximă, a fost deschisă o nouă unitate de producţie, în Alençon.

    Aici, Mantelet a fost ales consultat guvernamental pentru comerţ extern, iar din 1959 în 1965 a fost, totodată, consilier municipal al oraşului, fiind numit ulterior preşedinte al Camerei de Comerţ.

    În paralel, portofoliul businessului său a reuşit să ţină pasul cu timpurile şi, în 1953, a luat naştere brandul Moulinex, după ce antreprenorul a inventat un prăjitor de cafea electric căruia îi dăduse acest nume. Un alt moment important din istoria companiei a avut loc în 1969, când Moulinex s-a listat la bursa de la Paris. Pe fondul succesului avut cu invenţiile sale şi cu un portofoliu de peste 90 de patente la activ, în 1978 antreprenorul ajunsese deja unul dintre cei mai bogaţi 25 de oameni din Franţa. La moartea sa, în 1991, Alençon a ales o stradă pentru a-i purta numele.

    În prezent, brandul face parte, alături de nume ca Rowenta şi Tefal, din Groupe SEB, companie cu venituri anuale de peste 7 miliarde de dolari.   ■

     

    Carte de vizită

    Jean Mantelet, fondator, Moulinex

    1. S-a născut în 1900, în Franţa;

    2. A urmat cursurile HEC Paris;

    3. În 1932 a inventat Moulin-Légumes, un ustensil pentru zdrobirea legumelor, care a câştigat numeroase premii, fiind considerat predecesorul procesoarelor alimentare moderne;

    4. A fost consultant pentru comerţ extern şi preşedinte al Camerei de Comerţ din Alençon, localitate în care există şi o stradă ce îi poartă numele;

    5. A murit pe 19 ianuarie 1991, la puţin peste un deceniu de când ajunsese unul dintre cei mai bogaţi 25 de oameni din Franţa.

  • Cum a luat naştere un imperiu într-un mic atelier de la periferie şi cine este omul care a reuşit să transforme o mică invenţie într-un gigant

    Într-un mic atelier de producţie deschis la periferia Parisului, Jean Mantelet a creat prima sa invenţie – un aparat pentru zdrobit legumele, care a avut un succes răsunător. Pe bazele acestui prim produs a luat naştere, ulterior, unul dintre cele mai cunoscute branduri de electrocasnice mici din lume: Moulinex, astăzi parte a gigantului SEB, împreună cu alte nume mari, ca Rowenta şi Tefal.

    Jean Mantelet s-a născut în suburbiile Parisului, în anul 1900, în familia unor artizani. După divorţul părinţilor săi, pe când avea doar 12 ani s-a angajat ca ucenic în atelierul unui pantofar, unde a învăţat bazele comerţului şi ale contabilităţii. Şi, cu toate că a dat dovadă de talent într-ale businessului şi proprietarul intenţiona să îl numească succesorul său, acesta din urmă a murit înainte să apucă să o facă, aşa că tânărului viitor antreprenor nu i-a rămas decât să i se alăture tatălui său la magazinul acestuia.

     

    El a urmat totodată şi cursurile şcolii de business HEC Paris, iar în 1929 a decis să pornească propria afacere, deschizând în Bagnolet, o comună din apropierea capitalei franceze, un mic atelier, pe care l-a numit Manufacture d’Emboutissage de Bagnolet, şi a a început să producă aici echipamente pentru bucătărie. După ce şi-a perfecţionat procesele de producţie, în 1931 a inventat Moulin-Légumes, un aparat destinat zdrobirii alimentelor, pe care l-a şi brevetat un an mai târziu şi cu care a reuşit să obţină o multitudine de premii, acesta fiind considerat predecesorul procesoarelor alimentare moderne. Invenţia a avut un succes răsunător şi în numai doi ani, între 1933 şi 1935, au fost vândute peste 2 milioane de unităţi. La alţi doi ani distanţă, pentru că fabrica din Bagnolet ajunsese la capacitate maximă, a fost deschisă o nouă unitate de producţie, în Alençon.

    Aici, Mantelet a fost ales consultat guvernamental pentru comerţ extern, iar din 1959 în 1965 a fost, totodată, consilier municipal al oraşului, fiind numit ulterior preşedinte al Camerei de Comerţ.

    În paralel, portofoliul businessului său a reuşit să ţină pasul cu timpurile şi, în 1953, a luat naştere brandul Moulinex, după ce antreprenorul a inventat un prăjitor de cafea electric căruia îi dăduse acest nume. Un alt moment important din istoria companiei a avut loc în 1969, când Moulinex s-a listat la bursa de la Paris. Pe fondul succesului avut cu invenţiile sale şi cu un portofoliu de peste 90 de patente la activ, în 1978 antreprenorul ajunsese deja unul dintre cei mai bogaţi 25 de oameni din Franţa. La moartea sa, în 1991, Alençon a ales o stradă pentru a-i purta numele.

    În prezent, brandul face parte, alături de nume ca Rowenta şi Tefal, din Groupe SEB, companie cu venituri anuale de peste 7 miliarde de dolari.   ■

     

    Carte de vizită

    Jean Mantelet, fondator, Moulinex

    1. S-a născut în 1900, în Franţa;

    2. A urmat cursurile HEC Paris;

    3. În 1932 a inventat Moulin-Légumes, un ustensil pentru zdrobirea legumelor, care a câştigat numeroase premii, fiind considerat predecesorul procesoarelor alimentare moderne;

    4. A fost consultant pentru comerţ extern şi preşedinte al Camerei de Comerţ din Alençon, localitate în care există şi o stradă ce îi poartă numele;

    5. A murit pe 19 ianuarie 1991, la puţin peste un deceniu de când ajunsese unul dintre cei mai bogaţi 25 de oameni din Franţa.

  • Povestea programatorului român care a pornit un business în industria textilelor. Ce nişă a găsit

    În Braşov, într-un atelier închiriat, de anul trecut zi de zi se produc şosete româneşti, din bumbac sau lână şi fibre sintetice, pentru toate vârstele şi de toate culorile. Iniţiativa este a lui Mihai Ionescu, programator de profesie, care s-a văzut antreprenor înainte de a şti în ce domeniu anume. Când a găsit o nişă, nu a zăbovit prea mult până s-o exploateze.

    „Totul a pornit când am început să-mi doresc să fac altceva, să dezvolt o afacere. Marea problemă era că nu ştiam ce aş putea să fac. Desigur, mă gândeam la producţie, dar ce? Nicio afacere nu garantează succesul. Mi-am dat seama că singura posibilitate de a reduce riscul unui insucces este producţia unor bunuri indispensabile, care se folosesc zi de zi, se uzează şi trebuie înlocuite, bunuri la care nu putem renunţa şi care nu costă mult”, povesteşte Mihai Ionescu. Aşa s-a născut ideea de a produce şosete. Pentru a o pune însă în practică, a profitat de o oportunitate, aceea a unui proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman. Mai simplu cunoscut sub numele de cod POCU. „Am investit 20.000 de euro din resurse proprii, la care s-au adăugat fondurile europene, în valoare de 80.000 de euro”, îşi aminteşte Mihai. Shoseta a început să existe în mintea lui în primăvara anului 2021, iar cunoştinţele lui în programare s-au dovedit a fi de folos, pentru că astfel nu a avut probleme în utilizarea softului pentru maşinile de tricotat şi în dezvoltarea interfeţei pentru platforma de vânzare. Businessul a prins însă cu adevărat contur abia un an mai târziu, în 2022. Cea mai mare provocare a fost selecţia angajaţilor, dar şi în relaţia cu clienţii a trebuit să se educe, confruntându-se pentru prima dată cu situaţii precum solicitări de comenzi personalizate sau retururi. A învăţat însă treptat să le facă faţă tuturor şi să-şi folosească timpul cât mai eficient. „Am avut patru angajaţi în 2022, dintre care doi fac parte din medii defavorizate. Vânzări am înregistrat în ultimele două luni ale anului, deoarece au durat foarte mult implementarea proiectului, achiziţia utilajelor, testarea produselor. În luna decembrie 2022 am avut vânzări de 40.000 lei”, spune Mihai Ionescu. Tot portofoliul de produse este fabricat într-un atelier amenajat într-un spaţiu închiriat în Braşov, iar vânzările se fac doar online, pe propriul site Shoseta. Produsele sunt confecţionate din bumbac pieptănat sau lână merinos şi fibre sintetice, iar utilajele permit ca încheierea să se facă fără cusătură la vârf. „Preţurile pornesc de la 7 lei pentru o pereche şi ajung până la 20 lei pentru o pereche, însă, în cele mai multe cazuri, acestea se vând la seturi de 8, 10, 12 sau 18 perechi. De exemplu, cel mai ieftin pachet de şosete este 70 lei şi conţine 10 perechi.” Clienţii sunt majoritar persoane fizice care ţin ca şosetele pe care le încalţă să fie produse local şi care îşi doresc să susţină antreprenorii cu idei şi entuziasm. Iar pentru că Mihai Ionescu face parte dintre aceştia, el a desenat planuri de creştere pentru Shoseta. Tocmai de aceea, în 2023, intenţionează să cumpere noi utilaje care să-l ajute să-şi dezvolte portofoliul, să diversifice gama de produse şi, în final, să-şi majoreze vânzările.  

    Preţurile pornesc de la 7 lei şi ajung până la 20 lei pentru o pereche de şosete, însă, în cele mai multe cazuri, acestea se vând la seturi.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    LaiLui Concept – produse pentru călătorii (Bucureşti)

    Fondatori: Luisa Tronea şi Alex Berciu

    Investiţie iniţială: 150.000 de lei (30.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2022: 45.000 de lei (9.000 de euro)

    Prezenţă: online, în magazinul ALTRNTV din Capitală şi la târguri

    KLANdestin şi KLANkids – restaurant cu loc de joacă (Bucureşti)

    Fondator: Constantin Slav

    Investiţii: peste 150.000 de euro

    Prezenţă: zona Titan din Capitală

    Brăţara succesului – atelier de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Anda Constantin

    Cifră de afaceri în 2022: 230.000 de lei (46.000 de euro)

    Prezenţă: în mallul AFI Cotroceni din Capitală şi online

    Kiddos – serviciu de închiriere de jucării (Bucureşti)

    Fondatoare: Roxana Streinu

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 50.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Panner – cofetărie (jud. Braşov)

    Fondatori: Georgiana şi Remus Gârbacea

    Cifră de afaceri în 2022: 850.000 de euro

    Prezenţă: zona Bran-Moieciu, judeţul Braşov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • A lucrat 12 ani pentru alţii, iar apoi a decis să îşi deschidă o afacere legată de pasiunea pe care o avea când era mică. Ea şi-a pornit afacerea cu mai puţini bani decât alţii dau pe o pereche de pantofi

    În copilărie, îi fura bijuteriile mamei ei. Tot cam pe atunci, se visa antreprenoare. Drumul ei prin viaţă a fost destul de lin şi a condus-o la ceea ce face astăzi, adică la gestionarea zilnică a unei afaceri în care produce propriile modele de bijuterii. Totul, sub eticheta BuzduBijoux.

    BuzduBijoux este un brand născut şi crescut de mine, Andreea Paraschiv, pasionată de bijuterii de mică şi tot de atunci cu gânduri de antreprenoriat. De la a fura bijuteriile mamei, la a-mi meşteri propriile bijuterii şi apoi la a le vinde, a fost un drum oarecum natural, ghidat de dorinţa de a aduce bucurie. De la simple mărgeluţe colorate, la bijuterii din aur şi din argint, personalizate cu mesaje, simboluri sau poze personale, a fost iarăşi un drum lin, susţinut de ideea că poţi face cadouri de suflet, care să nu ajungă într-un colţ de sertar”, povesteşte Andreea. Continuu învaţă să-şi îmbunătăţească tehnicile de lucru, bazându-se mai mult pe creativitatea personală decât pe studiile ei, care s-au desfăşurat în domeniul filologic. Ca antreprenoare, spune că se împrieteneşte tot mai mult cu cifrele şi le face să lucreze pentru ea. „Eu sunt şi fondator, şi proprietar de business, eu sunt şi administrator, şi mintea creatoare, eu sunt cea care a lansat această idee şi care o creşte de patru ani.”

    Andreea Paraschiv a studiat limba rusă la Universitatea din Bucureşti, pentru ca apoi să lucreze timp de 12 ani în corporaţii, la Softwin, HP şi Oracle. În 2018 însă, a decis să dea o şansă visului ei, care prinsese contur în paralel cu jobul de zi cu zi, şi să-şi dea demisia dintr-o poziţie care îi aducea doar satisfacţii materiale şi atât. „Am avut poziţii care mi-au plăcut, unele mai mult – precum cea de people manager –, altele mai puţin – ca rolul de agent de vânzări de cursuri în IT. Toate însă şi-au adus contribuţia la dezvoltarea mea personală şi profesională, iar abilităţile dobândite în aceste poziţii îmi sunt de folos şi acum.”

    Un salariu întreg, cam de 5.000 de lei, a fost investiţia iniţială a Andreei Paraschiv în afacerea BuzduBijoux. Au urmat apoi investiţii constante din profit, pavând astfel drumul către statutul de afacere „pusă zdravăn pe picioare”. Pentru producţia bijuteriilor, colaborează cu un atelier, către care ea trimite ideile, dimensiunile, elementele de personalizare, urmând ca fiecare piesă să fie creată astfel conform indicaţiilor ei. Apoi bijuteriile ajung la Andreea, care le pregăteşte în forma finală, le ambalează şi le expediază prin curier. De vândut, vinde online, în propriul magazin virtual, dar şi pe pagina de Facebook.

    Ocazional, Andreea mai participă la târguri, însă, cum peste 80% dintre vânzările ei sunt modele personalizate, este destul de dificil să aibă stocuri sau cantităţi mari, aşa cum ar fi necesar pentru un târg. Cum arată prototipul clientei care cumpără de la BuzduBijoux? „Clientul meu ideal este femeie, mamă, media de vârstă de 30 ani, din mediul urban, orientată spre dezvoltare personală, implicată activ în viaţa de grădiniţă sau şcoală a copiilor, cu un cuvânt de spus în grupul de părinţi, care caută să facă daruri deosebite, comandate special pentru anumite persoane, şi care poartă bijuterii simple, dar cu impact, prin texte sau simboluri.”

    Preţurile bijuteriilor BuzduBijoux diferă în funcţie de dimensiune şi de complexitate. De exemplu, un bănuţ din argint pentru „petrecerea de moţ”, evenimentul care marchează un an de viaţă pentru copii, costă 109 lei, cu personalizare pe ambele părţi. Un inel cu mesaj motivaţional sau cu numele copiilor, de un centimetru lăţime, este 149 lei, cu personalizare pe toate părţile. BuzduBijoux i-a adus Andreei Paraschiv o cifră de afaceri de aproape 110.000 de lei, iar planurile pentru anul care tocmai a început sunt ambiţioase. „Anul 2023 va fi anul de măreţie pentru BuzduBijoux. Am început prin a lucra la un plan de afaceri, pe care încă îl detaliez. Învăţ să fac business, iar dacă eu cresc, şi afacerea mea creşte. Antreprenor devii, iar pentru asta ai multe de învăţat.” Andreea spune că nu a crezut că BuzduBijoux va supravieţui pandemiei. Într-o perioadă când lumea cumpăra doar ce era necesar pentru supravieţuire, bijuteriile nu îşi găseau locul. Aşa că au fost trei luni cu vânzări zero, apoi încă pe atât când abia reuşea să plătească serviciile de contabilitate. Primele vânzări după acea perioadă tulbure au fost cadouri. În 2021, BuzduBijoux – şi Andreea implicit – a revenit încet-încet, iar 2022 a arătat şi mai bine. Mai departe? „Am pregătit terenul pentru un 2023 fantastic!”, promite Andreea Paraschiv.    ■

    „Învăţ să fac business, iar dacă eu cresc, şi afacerea mea creşte. Antreprenor devii, iar pentru asta ai multe de învăţat.”

    Andreea Paraschiv, fondatoare BuzduBijoux

    Zece idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Şomartin Chocolate – atelier de ciocolată (Şomartin, jud. Sibiu)

    Fondatoare: Oana Crîngaşu

    Investiţie iniţială: 12.000 de euro

    Cifră de afaceri: până în 50.000 de euro

    Prezenţă: băcănii şi cafenele

    Aer Wear – brand de haine (Bucureşti)

    Fondatoare: Dana Păun

    Investiţie iniţială: mai puţin de 3.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: online

    Croitoria de cafea – cafenea (Braşov)

    Fondator: Mugur Tureschi

    Investiţie iniţială: 30.000 de lei (circa 6.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2021: 1 mil. lei

    Prezenţă: Braşov

    Doi tâmplari – atelier de mobilă (Bucureşti)

    Fondator: Robert Alexandru Bălan

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de lei (20.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Urban Hub – loc care reuneşte producătorii locali din diferite domenii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ramona Unguraş

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 100.000 de euro

    Prezenţă: Piaţa Romană din Bucureşti

    Cu drag, Antoanela – brand de bijuterii şi ornamente (Constanţa)

    Fondatoare: Antoanela Masalagiu

    Investiţie iniţială: 2.500 de lei (500 de euro)

    Prezenţă: naţională

    Signatura – editură (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Bianca Mereuţă

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: aproape 300.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Aventurile lui Vladimir – magazin online cu jocuri şi jucării

    Fondatoare: Elisa Ivanov

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Cifră de afaceri: 100.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    Monoton – magazin cu produse create în România (Timişoara)

    Fondatoare: Oana Monoran

    Cifră de afaceri în 2021: 42.000 de euro

    Prezenţă: Timişoara

    L.OW Art – cafenea şi atelier de decoraţiuni (Braşov)

    Fondatori: Andreea Marandici şi Robert Apostol

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 95.000 de euro

    Prezenţă: Braşov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Tetris cu mobilă

    După ce şi-a ajutat tatăl în atelierul său de tâmplărie, un artist britanic de origine italiană, Marco Campardo, a început să proiecteze piese de mobilier spectaculoase, fie refolosind materiale rămase din producţia furnirului de lemn, fie materiale mai puţin obişnuite. Printre acestea se numără gama George, confecţionată din resturi de la producţia furnirului presat, scrie Financial Times, sau gama Jello, cu piese făcute din răşină poliuretanică, viu colorate şi în formă de cărămizi de Tetris. Un alt element deosebit este un scaun creat pentru vitrina unui magazin din Londra al lanţului Selfridges şi confecţionat din biluţe de argilă expandată lipite între ele cu zahăr, scaun care este perfect utilizabil, după cum susţine cel care l-a proiectat.

  • A lucrat 12 ani pentru alţii, iar apoi a decis să îşi deschidă o afacere legată de pasiunea pe care o avea când era mică. Ea şi-a pornit afacerea cu mai puţini bani decât alţii dau pe o pereche de pantofi

    În copilărie, îi fura bijuteriile mamei ei. Tot cam pe atunci, se visa antreprenoare. Drumul ei prin viaţă a fost destul de lin şi a condus-o la ceea ce face astăzi, adică la gestionarea zilnică a unei afaceri în care produce propriile modele de bijuterii. Totul, sub eticheta BuzduBijoux.

    BuzduBijoux este un brand născut şi crescut de mine, Andreea Paraschiv, pasionată de bijuterii de mică şi tot de atunci cu gânduri de antreprenoriat. De la a fura bijuteriile mamei, la a-mi meşteri propriile bijuterii şi apoi la a le vinde, a fost un drum oarecum natural, ghidat de dorinţa de a aduce bucurie. De la simple mărgeluţe colorate, la bijuterii din aur şi din argint, personalizate cu mesaje, simboluri sau poze personale, a fost iarăşi un drum lin, susţinut de ideea că poţi face cadouri de suflet, care să nu ajungă într-un colţ de sertar”, povesteşte Andreea. Continuu învaţă să-şi îmbunătăţească tehnicile de lucru, bazându-se mai mult pe creativitatea personală decât pe studiile ei, care s-au desfăşurat în domeniul filologic. Ca antreprenoare, spune că se împrieteneşte tot mai mult cu cifrele şi le face să lucreze pentru ea. „Eu sunt şi fondator, şi proprietar de business, eu sunt şi administrator, şi mintea creatoare, eu sunt cea care a lansat această idee şi care o creşte de patru ani.”

    Andreea Paraschiv a studiat limba rusă la Universitatea din Bucureşti, pentru ca apoi să lucreze timp de 12 ani în corporaţii, la Softwin, HP şi Oracle. În 2018 însă, a decis să dea o şansă visului ei, care prinsese contur în paralel cu jobul de zi cu zi, şi să-şi dea demisia dintr-o poziţie care îi aducea doar satisfacţii materiale şi atât. „Am avut poziţii care mi-au plăcut, unele mai mult – precum cea de people manager –, altele mai puţin – ca rolul de agent de vânzări de cursuri în IT. Toate însă şi-au adus contribuţia la dezvoltarea mea personală şi profesională, iar abilităţile dobândite în aceste poziţii îmi sunt de folos şi acum.”

    Un salariu întreg, cam de 5.000 de lei, a fost investiţia iniţială a Andreei Paraschiv în afacerea BuzduBijoux. Au urmat apoi investiţii constante din profit, pavând astfel drumul către statutul de afacere „pusă zdravăn pe picioare”. Pentru producţia bijuteriilor, colaborează cu un atelier, către care ea trimite ideile, dimensiunile, elementele de personalizare, urmând ca fiecare piesă să fie creată astfel conform indicaţiilor ei. Apoi bijuteriile ajung la Andreea, care le pregăteşte în forma finală, le ambalează şi le expediază prin curier. De vândut, vinde online, în propriul magazin virtual, dar şi pe pagina de Facebook.

    Ocazional, Andreea mai participă la târguri, însă, cum peste 80% dintre vânzările ei sunt modele personalizate, este destul de dificil să aibă stocuri sau cantităţi mari, aşa cum ar fi necesar pentru un târg. Cum arată prototipul clientei care cumpără de la BuzduBijoux? „Clientul meu ideal este femeie, mamă, media de vârstă de 30 ani, din mediul urban, orientată spre dezvoltare personală, implicată activ în viaţa de grădiniţă sau şcoală a copiilor, cu un cuvânt de spus în grupul de părinţi, care caută să facă daruri deosebite, comandate special pentru anumite persoane, şi care poartă bijuterii simple, dar cu impact, prin texte sau simboluri.”

    Preţurile bijuteriilor BuzduBijoux diferă în funcţie de dimensiune şi de complexitate. De exemplu, un bănuţ din argint pentru „petrecerea de moţ”, evenimentul care marchează un an de viaţă pentru copii, costă 109 lei, cu personalizare pe ambele părţi. Un inel cu mesaj motivaţional sau cu numele copiilor, de un centimetru lăţime, este 149 lei, cu personalizare pe toate părţile. BuzduBijoux i-a adus Andreei Paraschiv o cifră de afaceri de aproape 110.000 de lei, iar planurile pentru anul care tocmai a început sunt ambiţioase. „Anul 2023 va fi anul de măreţie pentru BuzduBijoux. Am început prin a lucra la un plan de afaceri, pe care încă îl detaliez. Învăţ să fac business, iar dacă eu cresc, şi afacerea mea creşte. Antreprenor devii, iar pentru asta ai multe de învăţat.” Andreea spune că nu a crezut că BuzduBijoux va supravieţui pandemiei. Într-o perioadă când lumea cumpăra doar ce era necesar pentru supravieţuire, bijuteriile nu îşi găseau locul. Aşa că au fost trei luni cu vânzări zero, apoi încă pe atât când abia reuşea să plătească serviciile de contabilitate. Primele vânzări după acea perioadă tulbure au fost cadouri. În 2021, BuzduBijoux – şi Andreea implicit – a revenit încet-încet, iar 2022 a arătat şi mai bine. Mai departe? „Am pregătit terenul pentru un 2023 fantastic!”, promite Andreea Paraschiv.    ■

    „Învăţ să fac business, iar dacă eu cresc, şi afacerea mea creşte. Antreprenor devii, iar pentru asta ai multe de învăţat.”

    Andreea Paraschiv, fondatoare BuzduBijoux

    Zece idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Şomartin Chocolate – atelier de ciocolată (Şomartin, jud. Sibiu)

    Fondatoare: Oana Crîngaşu

    Investiţie iniţială: 12.000 de euro

    Cifră de afaceri: până în 50.000 de euro

    Prezenţă: băcănii şi cafenele

    Aer Wear – brand de haine (Bucureşti)

    Fondatoare: Dana Păun

    Investiţie iniţială: mai puţin de 3.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: online

    Croitoria de cafea – cafenea (Braşov)

    Fondator: Mugur Tureschi

    Investiţie iniţială: 30.000 de lei (circa 6.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2021: 1 mil. lei

    Prezenţă: Braşov

    Doi tâmplari – atelier de mobilă (Bucureşti)

    Fondator: Robert Alexandru Bălan

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de lei (20.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Urban Hub – loc care reuneşte producătorii locali din diferite domenii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ramona Unguraş

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 100.000 de euro

    Prezenţă: Piaţa Romană din Bucureşti

    Cu drag, Antoanela – brand de bijuterii şi ornamente (Constanţa)

    Fondatoare: Antoanela Masalagiu

    Investiţie iniţială: 2.500 de lei (500 de euro)

    Prezenţă: naţională

    Signatura – editură (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Bianca Mereuţă

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: aproape 300.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Aventurile lui Vladimir – magazin online cu jocuri şi jucării

    Fondatoare: Elisa Ivanov

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Cifră de afaceri: 100.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    Monoton – magazin cu produse create în România (Timişoara)

    Fondatoare: Oana Monoran

    Cifră de afaceri în 2021: 42.000 de euro

    Prezenţă: Timişoara

    L.OW Art – cafenea şi atelier de decoraţiuni (Braşov)

    Fondatori: Andreea Marandici şi Robert Apostol

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 95.000 de euro

    Prezenţă: Braşov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la zero. Robert Bălan a pornit proiectul Doi Tâmplari acum mai bine de patru ani, iar astăzi creează, într-un atelier din Bucureşti, piese de mobilier făcute la comandă pentru clienţii din toată ţara

    ♦ Portofoliul Doi Tâmplari cuprinde corpuri de baie, comode TV, şifoniere, blaturi sau mese. ♦ Piesele de mobilier din stejar, nuc, frasin sau fag, create în atelierul Doi Tâmplari, ajung la clienţii din toată ţara, însă cei mai mulţi vin din Bucureşti. ♦ Cel mai scump obiect de mobilier a costat 6.000 de euro.

    Robert Bălan a descoperit acum ceva timp domeniul tâmplăriei şi pasiunea sa pentru lucrul cu lemnul, iar în 2018 a pus bazele proiectului Doi Tâmplari, brand sub care astăzi realizează, în atelierul său din Bucureşti, obiecte de mobilier făcute la comandă.

    El a început businessul alături de vărul său, însă acesta s-a retras din afacere ulterior. Piesele de mobilier din stejar, nuc, frasin sau fag, create în atelierul Doi Tâmplari, ajung la clienţii din toată ţara.

    „Proiectul a pornit în 2018. Am început cu piese de mobilier făcute la comandă, iar ulterior am decis să facem o linie de produse proprii. Nu am studii în acest domeniu, este pur şi simplu o pasiune. Înainte de a porni acest business, am activat şi în industria tatuajelor şi am cochetat şi cu croitoria. Am pornit cu o investiţie de circa 1.000 de euro pentru că nu ştiam dacă acest proiect va merge. Nu cunoşteam domeniul, ştiam doar că îmi place foarte mult, aşa că am cumpărat nişte scule destul de ieftine şi am pornit la drum”, a povestit antreprenorul.

    În atelierul din Bucureşti, mai spune el, lucrează zi de zi trei persoane, iar într-o lună, producţia ajunge la circa zece produse făcute pe comandă.

    Portofoliul Doi Tâmplari cuprinde corpuri de baie, comode TV, şifoniere, dar şi alte obiecte de mobilier făcute din lemn. Tipul de lemn utilizat cel mai mult pentru obiectele de mobilier este stejarul, însă fiecare piesă poate fi adaptată în funcţie de dorinţele clientului şi de bugetul său.

    Cele mai cerute produse de către clienţi sunt mesele, comodele TV, blaturile şi corpurile de baie.

    „Clientul poate veni cu propria idee, iar noi o putem ajusta şi putem customiza produsul împreună. În mare parte, acum se caută produse realizate în stil industrial sau nordic. Fiecare persoană are propriul stil şi noi încercăm să ne adaptăm după dorinţele fiecărui client”, a mai adăugat el.

    Preţurile pornesc de la 70 de lei, cel mai ieftin produs fiind un tocător de bucătărie realizat din lemn de stejar.

    Cel mai complex, dar şi cel mai scump obiect de mobilier pe care Robert Bălan l-a creat în atelierul Doi Tâmplari a fost un şifonier, pentru realizarea căruia a avut nevoie de aproximativ două luni. Preţul acestuia a ajuns la 6.000 de euro.

    Clienţii, spune acesta, sunt în mare parte persoane fizice. Unii dintre ei, menţionează antreprenorul, au comandat doar un singur produs, însă au fost şi mulţi clienţi care au comandat produse pentru a-şi mobila camere întregi.

    Cei mai mulţi dintre clienţii businessului vin din Bucureşti. Doi Tâmplari a avut cereri şi de peste graniţe, iar extinderea pe piaţa internaţională este un plan de viitor.

    „Ne gândim şi la extinderea pe plan internaţional. Până acum, am avut comenzi doar de la clienţi români stabiliţi în străinătate.”

    În prezent, produsele se vând doar online, spune fondatorul, însă anul acesta el ia în calcul şi deschiderea unui showroom în Bucureşti.

    În 2022, Doi Tâmplari a generat venituri 100.000 de lei, acest rezultat fiind la jumătatea anului precedent. „Până acum, am lucrat pentru a-mi dezvolta abilităţile, ca să pot realiza orice comandă şi să prind experienţă. Ascensiunea noastră abia acum începe”, a adăugat antreprenorul.

    Anul trecut, mai spune acesta, cea mai mare provocare a fost achiziţionarea unui CNC – un utilaj care ajută la debitarea blaturilor şi la gravarea lor. În 2023, menţionează el, urmează ca acesta să fie pus în funcţiune.

    Tot anul acesta, anunţă fondatorul Doi Tâmplari, va fi dezvoltată o gamă de lux, dar şi o gamă de produse proprii.

    Pentru Robert Bălan, antreprenoriatul nu este o experienţă uşoară, însă pasiunea şi satisfacţiile aduse de munca în atelier îi dau curajul şi putearea să treacă peste orice obstacole.

    „Dacă faci ceea ce îţi place şi îţi urmezi pasiunea, cu siguranţă vei vedea şi rezultatele. Pe mine mă motivează fiecare piesă pe care o fac. Am avut momente în care am vrut să renunţ, dar tot timpul am găsit curajul de a merge mai departe, tocmai pentru că sunt pasionat de ceea ce fac.”

     

     

  • Trei prieteni şi o dorinţă de a face un business care să le antreneze creativitatea au dat naştere unui business care transformă în experienţă orice eveniment

    Trei prieteni şi o dorinţă de a face un business care să le antreneze creativitatea. Acestea au fost primele ingrediente din reţeta Chardons, un atelier de aranjamente florale din Bucureşti, care transformă în experienţă orice eveniment pe care îl înnobilează cu serviciile sale.

    În 2021, împreună cu partenerii mei, Ioana Matei – soţia mea, şi Cătălin Dinca, am analizat pasiunile noastre şi modurile prin care le putem valorifica, luând decizia să ne lansăm în antreprenoriat. Întrucât suntem persoane creative, cu un simţ artistic bine dezvoltat şi o pasiune pentru tot ce este frumos, decizia de a înfiinţa o companie în domeniul designului floral a fost cea mai potrivită, mai ales că atât eu, cât şi Cătălin, aveam deja experienţă în acest domeniu”, povesteşte Răzvan Matei. Nu aveau totuşi experienţă în universul antreprenorial, dar au înţeles că vor avea de învăţat şi fac asta în continuare. De folos le sunt atât succesele, cât şi greşelile. Răzvan a petrecut zece ani în industria modei, colaborând cu diverse magazine, iar Cătălin a derulat un parteneriat, tot pe durata unui deceniu, cu o companie de design floral.

    „Din punct de vedere financiar, am pornit cu o investiţie iniţială de aproximativ 5.000 de euro, sumă care, în proporţie foarte mare, a fost alocată website-ului şi promovării. Pe parcurs, au existat investiţii punctuale, în funcţie de anvergura evenimentului.” Pentru viitor, şi-au desenat planuri ambiţioase. Cei trei antreprenori îşi doresc să închirieze un spaţiu mai mare în care să aibă atât showroom, cât şi depozit, vor o flotă proprie de maşini pentru livrare, vor să-şi mărească echipa şi să investească mai mult pe partea de marketing şi brand awareness. „Suntem totuşi realişti şi o luăm pas cu pas, încercând să avem o creştere sănătoasă şi susţinută.” Businessul Chardons Consulting a început să activeze în luna mai 2021, iar primele luni au fost dedicate dezvoltării website-ului şi promovării. Primele comenzi şi rezultate relevante au început să apară în decembrie, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

    Chardons este, practic, furnizor de servicii de design floral, acoperind o paletă vastă de produse şi servicii.

    Chardons este, practic, furnizor de servicii de design floral, acoperind o paletă vastă de produse şi servicii. „Încercăm să găsim o soluţie pentru orice idee sau buget, de la un bucheţel pentru colega de bancă (şi cei mici au nevoile lor!) şi aranjamente de sezon, până la evenimente de anvergură, oferind atât partea de consiliere, cât şi pe cea de implementare”, mai spune Răzvan Matei. Cei care ajung să apeleze la Chardons sunt, în general, organizatorii de nunţi, cuplurile care se căsătoresc, bebeluşii – deşi părinţii sunt cei responsabili cu plata –, companiile care organizează evenimente corporate, ballroomurile şi sălile de evenimente, precum şi persoanele care îşi doresc să schimbe vibe-ul din propria casă, în perioadele speciale din an. „Îi numim prieteni – şi nu clienţi – deoarece ne susţinem reciproc, contribuind fiecare la povestea celuilalt.”

    Bugetul este creionat mereu împreună cu cei care vor fi beneficiarii finali ai serviciilor Chardons. Cei trei fondatori spun că, în paralel cu evenimentele pe care le au deja în lucru, se preocupă şi de colecţia de aranjamente pentru sărbătorile de iarnă. Ioana, soţia lui Răzvan, deja visează la coroniţele şi aranjamentele de Crăciun. „Ne dorim să fim parte din viaţa clienţilor noştri, mai ales când discutăm despre evenimente speciale (nunţi, botezuri) şi ne bucură faptul că ştim că, din acel moment, contribuim şi noi la magia poveştii lor. Acest lucru ne ambiţionează să ne lărgim portofoliul cu proiecte inovatoare.”   

    Cei trei antreprenori îşi doresc să închirieze un spaţiu mai mare în care să aibă atât showroom, cât şi depozit, vor o flotă proprie de maşini pentru livrare, vor să-şi mărească echipa şi să investească mai mult pe partea de marketing şi brand awareness.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Nucim – mixuri de nuci şi fructe uscate (Bucureşti)

    Fondatori: familia Chiriac

    Investiţii: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 250.000 de lei (50.000 de euro)

    Prezenţă: online şi în parcarea Metro Băneasa

    N Tub Sinergia Simţurilor – ateliere pentru copii (jud. Ilfov)

    Fondatoare: Mariana Drăghici

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 10.000 de euro

    Prezenţă: Măgurele, jud. Ilfov

    Şcoală de coaching (Bucureşti)

    Fondatoare: Nina Paraschivescu

    Prezenţă: Bucureşti

    Jumping House – sală de activităţi sportive (Cluj-Napoca)

    Fondatori: familia Neagomir

    Investiţii: 200.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 200.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Activero – studio de pilates şi yoga (Bucureşti)

    Fondatoare: Veronica Martinoiu

    Cifră de afaceri în 2021: 68.000 de lei (13.600 de euro)

    Prezenţă: cartierul Cotroceni din Bucureşti

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce idee de afacere i-a venit unei tinere mame când i-a căzut primul copil din pat. Ea a investit 2.000 de euro şi acum câştigă zeci de mii de euro

    O nevoie descoperită în timpul concediului de maternitate a condus-o pe Raluca Scutaru, de profesie designer de interior, pe drumul către un business propriu. Nu era la prima experienţă de acest fel, aşa că a anticipat ce provocări o aşteptau, însă chiar şi aşa a avut suficient de mult curaj cât să înceapă o nouă afacere. Una în producţia de mobilier pentru copii.

    Sunt Raluca, am terminat Facultatea de Construcţii şi am doi copii. Din 2017 jonglez între rolul de manager şi cel de designer şi creator de produse pentru copii. Am studiat designul interior şi ştiinţa feng-shui pentru a aduce armonie în jurul meu. Sunt pasionată de bricolaj şi activităţi DIY (do it yourself – engl.) şi de cum să aduc în orice casă spiritul de «acasă», prin crearea unor produse făcute special pentru proiect de mine sau de voi.”

    Aşa se descrie, pe site-ul Lura, Raluca Scutaru. Aşa cum, pentru multe femei, concediul de maternitate vine cu o mulţime de transformări, nici ea nu a făcut excepţie. Doar că ea nu a ales calea antreprenoriatului în speranţa că va avea mai mult timp liber, pentru că ştia că nu va fi aşa. A profitat însă de o nevoie. Nevoia unui pat pentru bebeluşi la nivelul solului, un model pe care, la acel moment, nu l-a găsit pe piaţa locală. „În anul 2015, primul copil a căzut din patul matrimonial şi am aflat atunci că foarte mulţi copii cad din pat, fie din cel a părinţilor, fie când ajung să escaladeze pătuţul clasic de bebeluş.”

    Nu a vrut să se resemneze cu ideea că asta i se va întâmpla şi copilului ei, aşa că s-a gândit să-l culce într-un pat aproape de sol. Îşi aminteşte însă că producătorii de mobilier au privit cu reticenţă dorinţa ei. „Nu am găsit nimic (din ceea ce îmi doream – n. red.), aşa că am pus o saltea pe jos şi am început să mă gândesc la ce urma să devină Lura. Timp de un an am analizat, am citit şi m-am documentat şi, în ianuarie 2017, după finalizarea concediului de creştere a copilului, am închiriat un fost garaj şi am deschis Lura, atelier de decoraţiuni şi mobilier pentru copii.”

    Preţul unui pat porneşte de la 2.000 de lei şi poate ajunge şi la 7.000 de lei, în funcţie de complexitate.

    A cumpărat iniţial câteva utilaje de mici dimensiuni din magazinele de bricolaj şi a început să angajeze oameni cu care să poată produce ceea ce visa. „Misiunea mea este să ajut părinţii să transforme casa într-un spaţiu sigur, funcţional şi frumos, care susţine dezvoltarea armonioasă a copiilor şi simplifică viaţa părinţilor. Am ales să facem mobilier pe comandă pentru copii şi am început cu un model de pat, iar acum, după cinci ani, producem pe comandă orice tip de mobilier pentru copii, atât pentru acasă, cât şi pentru spaţii precum grădiniţe, cafenele, locuri de joacă, saline, hoteluri.” Cum pregătirea ei este de inginer constructor, Raluca nu a avut emoţii în ceea ce priveşte partea tehnică.

    Suma investită iniţial a fost mică, în jur de 2.000 de euro, însă profitul a fost reinvestit constant pentru a putea creşte businessul. „Între timp, am mutat atelierul într-o hală de 200 de metri pătraţi, tot în Bucureşti. Avem patru angajaţi şi suntem în căutare de personal calificat în tâmplărie.” Pentru produsele sub brandul Lura, Raluca Scutaru foloseşte preponderent produse din lemn masiv finisat cu lacuri şi vopsele pe bază de apă, fără miros, puţin inflamabilă. Preţul unui pat porneşte de la 2.000 de lei şi poate ajunge şi la 7.000 de lei, în funcţie de complexitate. Produsele se vând pe propriul site şi pe platforma eMAG. „Perioada pandemiei nu a adus mari schimbări pentru noi.

    Fiind vorba de activitate de producţie, noi am mers zilnic la atelier şi am avut comenzi la fel ca înainte, pentru că oamenii au investit destul de mult în confortul casei.” După ce valurile pandemiei s-au domolit însă, au venit cele legate de creşterile masive de preţ la materia primă. Cifra de afaceri anuală a ajuns la 100.000 de euro. „Din vara lui 2021, la fiecare transport de lemn preţul creştea cu 5-10-15%, chiar şi 50%. Totul a culminat cu izbucnirea războiului, când nu numai că lemnul îşi dublase preţul, dar românii erau cu bagajele la uşă, aşteptând să fugă din calea războiului. De discutat despre camera copilului era inutil.”   

    A trecut cu bine prin acea etapă pentru că avea comenzi luate în avans, iar apoi lucrurile s-au mai liniştit. Inflaţia accelerată din 2022 şi toată incertitudinea care se arată la orizontul anului 2023 sunt însă presiuni suplimentare. „Ce ne-am propus pentru anul viitor este să ne mărim capacitatea de producţie prin atragerea de fonduri nerambursabile şi, dacă totul decurge conform planului de business, să deschidem primul magazin fizic din Capitală.” Antreprenoriatul nu este un drum uşor, e concluzia Ralucăi, ci e un domeniu care necesită curaj, forţă şi răbdare. Celor care le plac însă provocările ar putea să li se pară o aventură frumoasă. 

    „Ce ne-am propus pentru anul viitor este să ne mărim capacitatea de producţie prin atragerea de fonduri nerambursabile şi, dacă totul decurge conform planului de business, să deschidem primul magazin fizic din Capitală.”

    Raluca Scutaru, fondatoare, Lura

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Anelyse Gelato Artigianale – gelaterie artizanală (Câmpina)

    Fondatoare: Ramona Ţariuc

    Investiţie: 70.000-80.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 600.000 de lei (120.000 de euro)

    Prezenţă: Câmpina, jud. Prahova

    Robotescu – cursuri de robotică (Bucureşti)

    Fondatori: Mihaela Roşca, Florin Roşca şi Iulian Vîrban

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 110.000 de lei (22.000 de euro)

    Prezenţă: sectorul 6 din Capitală

    Sublimme – cofetărie-restaurant cu produse raw-vegane (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Măruţă şi Camelia Petruţ

    Investiţie iniţială: câteva zeci de mii de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 1,5 mil. lei (300.000 de euro)

    Prezenţă: zona Unirii din Bucureşti

    Ploo-n gură – brand de produse tradiţionale româneşti (Bucureşti)

    Fondator: Bogdan Colea

    Cifră de afaceri: 500.000 de euro

    Prezenţă: majoritar internaţională, dar şi pe Freshful, în reţeaua de magazine Profi, în magazinele Plai din Braşov, La Cocoş din Bucureşti şi din Ploieşti

    Timmo – brand de încălţăminte tip barefoot (jud. Vâlcea)

    Fondatoare: Elena Geboiu

    Investiţie iniţială: 120.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 600.000 de lei (120.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.