Tag: astronomie

  • Cometa care a trecut prin soare şi a supravieţuit salută Pământul de Crăciun – VIDEO

    Imaginile cu expunere lungă, făcute de astronomul Gabriel Brammer cu trei zile în urmă la observatorul Paranal din deşertul Atacama, Chile, înfăţişează cometa traversând orizontul chiar înainte de ivirea zorilor, informează site-ul European Southern Observatory.

    Cometa Lovejoy a fost descoerită pe 27 noiembrie de către astronomul amator australian Terry Lovejoy şi a fost clasificată ca fiind o cometă Kreutz – obiect cosmic a cărui orbită trece foarte aproape de Soare. Săptămâna trecută, cometa a intrat în coroana Soarelui şi a trecut razant la doar 140.000 de kilometri de suprafaţa astrului. Astronomii s-au aşteptat ca Lovejoy să se destrame, însă cometa a supravieţuit în mod miraculos după întâlnirea cu Soarele şi a reapărut câteva zile mai târziu, spre surpriza tuturor.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Aurora boreală văzută din cosmos (VIDEO)

    Designerul german Michael Koenig a creat un video de cinci minute din fotografiile făcute în perioada august-octombrie de echipa de pe Staţia Spaţială Internaţională. Fotografiile au fost făcute la circa 350 km distanţă de suprafaţa Pământului, în succesiune de 25 de imagini pe secundă, iar Koenig, care le-a asamblat, a rămas fascinat de ele, susţinând că toate au “o estetică vizuală aproape suprarealistă”.

    Space.com notează că elementul cel mai spectaculos constă în apariţia luminilor aurorei boreale, care dansează deasupra suprafeţei Pământului. Filmul începe cu luminile nordului (aurora boreală) deasupra SUA şi continuă cu aurora australă, deasupra Australiei.

    Foto: The Image Science & Analysis Laboratory, NASA Johnson Space Center

    Succesiunea imaginilor:

    – Aurora Borealis (SUA)
    – Aurora Borealis (SUA)
    – Aurora Australis (Madagascar – Australia)
    – Aurora Australis (Australia)
    – Coasta de nord-vest a SUA – America Centrala
    – Aurora Australis (Pacific)
    – Africa Centrala si Orientul Mijlociu
    – Sahara, Orientul Mijlociu
    – Canada, centrul SUA
    – California, Golful Hudson
    – Insule din Marea Filipinelor
    – Asia de Est, Marea Filipinelor, Guam
    – Orientul Mijlociu
    – Marea Mediterana
    – Aurora Borealis si SUA
    – Aurora Australis peste Oceanul Indian
    – Europa de Est spre Asia de Sud-Est

  • După Draconide vin Orionidele: dacă rataţi ploaia de stele de sâmbătă seara, mai urmează una (FOTO)

    Meteorii din acest curent apar atunci când Terra trece prin acelaşi loc prin care a trecut cometa 21 P/Giacobini-Zinner şi de obicei se văd doi, trei pe oră. Anul acesta însă s-ar putea să vedem mai mulţi, 60 pe oră, pentru că ne vom întâlni cu o parte densă în particule a locului prin care a trecut cometa între 1900 şi 1907, afirmă specialiştii Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti.

    În 1933 şi 1946, planeta a trecut prin aceeaşi parte a traiectoriei cometei şi s-au observat adevărate “furtuni” de meteori. Se crede că anul acesta activitatea va fi mai slabă ca intensitate decât atunci, pentru că materialul din zonă s-a disipat în spaţiu.

    În noaptea de sâmbătă spre duminică (8/9 octombrie), undeva între ora 22 şi 3 dimineaţa ar trebui să observăm mai multe stele căzătoare care par a veni din constelaţia Draco, aflată nu departe de strălucitoarea stea Vega. Nu le vom vedea pe toate în acea constelaţie, iar pentru a determina dacă am observat o Draconidă trebuie să prelungim înapoi traiectoria meteorului să vedem dacă ajunge în constelaţia Draco.

    Specialiştii Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” se aşteaptă ca şi în 2012, 2020, 2024, 2025, 2030, 2035, 2037, 2042 şi 2044 să aibă loc o activitate crescută a acestui curent de meteori, mai ales că anul viitor cometa mamă (21 P/Giacobini-Zinner) se întoarce la periheliu (aproape de Soare).

    Între 2 octombrie şi 7 noiembrie, Terra trece prin marginea exterioară a norului de particule din coada cometei 1/P Halley. Numărul de meteori pe oră creşte, maximul fiind atins cândva între 20 şi 22 octombrie. Stelele căzătoare par a veni din constelaţia Orion, de aici venind şi numele curentului: Orionide.

    Putem vedea în medie 25 de stele căzătoare pe oră, dar pot fi numai 10 sau chiar 60. Depinde de traiectoria planetei noastre şi de bogăţia norului de particule. Puteţi observa Orionidele după miezul nopţii până la răsăritul Soarelui interval în care constelaţia Orion se află deasupra orizontului. Anul acesta cerul va fi stricat de Luna în faza de Ultimul Pătrar, fiind posibil să vedem numai 10 stele căzătoare pe oră. Dacă staţi cu ochii pe cer trei ore veţi vedea mai multe, mai ales dacă vom avea o activitate crescută.

    Acest curent de meteori este cunoscut pentru meteorii foarte strălucitori (bolizi) pe care uneori îi produce, un motiv în plus pentru a-l observa.

    GHID DE OBSERVARE A METEORILOR

    În serile când se produc maximele cureţilor de meteori, ieşiţi afara la ora indicată, aşezaţi-vă confortabil pe un şezlong sau pătură şi aşteptaţi, privind pe cer. Aşteptaţi 15 minute pentru ca ochiul să se acomodeze cu întunericul. Nu vor trece nici 5-10 minute şi veţi vedea stelele căzătoare, în funcţie de intensitatea maximului.

    Cu cât locul de unde observaţi este mai întunecat, adică nu aveţi lumini împrejur, cu atât veţi vedea mai mulţi meteori. Dacă nici Luna nu se află pe cer, puteţi observa în condiţii ideale meteorii.

    Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”

  • O planetă ce ar putea găzdui viaţă a fost descoperită în constelaţia Vela (VIDEO)

    Alături de această planetă, cercetătorii au mai identificat alte 50 situate în afara sistemului nostru solar, dar până acum doar una – Gliese 581g – ar putea fi un mediu propice vieţii. Planetele au fost descoperite cu ajutorul spectrografului HARPS, un instrument al European Southern Observatory situat în Chile.

    Planeta nou-descoperită are o masă de 3,6 ori mai mare ca a Pământului, iar temperaturile de la suprafaţa sa variază între 29 şi 49 de grade Celsius. HD85512b nu ar fi însă o destinaţie plăcută pentru oameni, deoarece atmosfera acesteia este fierbinte şi umedă, asemănătoare unei băi de aburi.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Romania a obtinut locul I la olimpiada internationala de astronomie si astrofizica

    La editia de anul acesta a Olimpiadei Internationale de Astronomie si Astrofizica, au participat 30 de echipe din 27 de tari.

    Fiecare echipa a fost formata din cinci elevi de liceu si doi lideri si eventual observatori care nu au drept de opinie in sedintele de bord ale Olimpiadei, iar unele tari precum Polonia, China si Iran au avut dreptul de a participa cu doua echipe in concurs, deoarece au fost organizatori ai Olimpiadei in anii trecuti.

    Cea mai importanta proba de la aceasta olimpiada este proba pe echipe la care Romania a obtinut locul I in lume invingand echipa Iranului (loc II), echipa Indiei (loc III) si celelate tari participante.

    Fiecare elev a primit cate o medalie de aur. Lotul Romaniei este format din urmatorii elevi:

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Imagini extraordinare cu momentul în care o gaură neagră devorează o stea

    Două studii publicate în 25 august în revista Nature oferă noi perspective în ceea ce priveşte această deflagraţie cosmică, informează NASA. Satelitul Swift a localizat sursa acestei explozii, denumită Swift J1644 57, în constelaţia Dragonului, în centrul unei galaxii situate la 3,9 miliarde de ani lumină de Pământ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eclipsa totala de Luna (VIDEO, GALERIE FOTO)

    Platforma de observatie astronomica Slooh a oferit transmisia in direct
    a eclipsei, vazuta din Cipru si din Dubai. Aceeasi transmisie a
    oferit-o si Google, pe canalul sau de YouTube.

    Eclipsa totala de luna (GALERIE
    FOTO)

    Momentul maxim al fenomenului a avut loc la ora 23,12, potrivit
    Observatorului Astronomic “Vasile Urseanu”. Luna a capatat o
    culoare portocalie-caramizie, iar in unele zone ale planetei –
    Asia, Africa – intensitatea culorii a ajuns pana la rosu. Culoarea
    Lunii in timpul eclipsei totale a indicat gradul de poluare locala
    a atmosferei.

    Totalitatea eclipsei s-a terminat la ora 00,03. Partea stanga a
    discului selenar a inceput apoi sa revina la luminozitatea lui
    normala. Luna a iesit complet din umbra la ora 01,02.

    Urmatoarea eclipsa totala de Luna vizibila de la noi se va
    produce la 28 septembrie 2015.

  • Au descoperit cercetatorii de la Geneva “particula lui Dumnezeu”?

    Un comentariu publicat pe un blog de stiinta in urma cu cateva zile a devenit sursa
    de zvonuri indeosebi pentru tabloide, care au titrat ca s-a
    descoperit “particula lui Dumnezeu”, numita asa fiindca de la ea
    s-ar fi format Universul. Comentariul se referea la o nota interna
    intre patru cercetatori pe marginea unui experiment derulat la
    ATLAS, una dintre unitatile acceleratorului de particule (Large
    Hadron Collider), in urma caruia ar fi fost detectata o rezonanta
    relevanta la o energie de 115 gigaelectronvolti (GeV), adica tocmai
    plafonul sugerat de unii fizicieni cu mult inainte de acest
    experiment.

    Problema teoriei respective este insa ca toate experimentele de
    pana acum n-au depasit plafonul de 114 GeV, astfel incat anuntul ca
    s-ar fi descoperit deja particula la 115 GeV apare ca mult prea
    convenabil, mai ales ca unul dintre principalii cercetatori din
    acest experiment au mizat mare parte din cariera lor pe gasirea
    bosonului lui Higgs la o energie a particulelor de fix 115 GeV.
    Criticii, citati inclusiv pe blogul unde a aparut zvonul, remarca
    faptul ca daca un experiment ar reusi sa produca versiunea din
    modelul standard al bosonului, doar intr-un caz din 100.000 ar fi
    aparut posibilitatea ca bosonul originar sa se divida in doi fotoni
    cu energie combinata de 115 GeV, asa cum sustin cei patru
    cercetatori ca au detectat.

    Fizicianul Stephen Hawking a pariat de la bun inceput ca bosonul
    nu poate fi observat cu mijloacele actuale ale acceleratorului,
    avand in vedere dificultatea de a recrea conditiile originare de
    aparitie a Universului. Acum, Tommaso Dorigo, unul dintre fizicienii CERN,
    sustine la randul sau ca nota interna facuta publica pe blog nu
    poate fi socotita drept o confirmare ca s-a descoperit bosonul lui
    Higgs, ba chiar pariaza pe 1.000 de dolari ca rezultatele cuprinse
    in nota respectiva sunt false.

    “Particula lui Dumnezeu”, denumita “bosonul lui Higgs”, dupa
    numele cercetatorului britanic care a prezis ca fizicienii de la
    LHC o vor identifica – este una dintre tintele principale ale
    oamenilor de stiinta de la Centrul European pentru Cercetari
    Nucleare din Geneva, cel ce a infiintat LHC. Misiunea LHC este de a
    detecta fizic particulele elementare ale materiei, discutate pana
    acum numai in fizica teoretica.