BusinessMagazin

Tag: astronauti

  • Cronică – Alien: Covenant, un film pe care l-am mai văzut de cinci ori

    Primul lucru pe care îl aflăm e că acţiunea se desfăşoară la zece ani distanţă de întâmplările din Prometheus. Nava spaţială Covenant transportă 2.000 de colonişti şi câţiva membri ai echipajului către o nouă planetă. Urmează o defecţiune neaşteptată, reparaţiile de rigoare şi un semnal SOS venit de pe o planetă – cum altfel? – necunoscută.

    Toate filmele din seria Alien urmează acelaşi tipar: undeva în spaţiu, echipajul unei nave se trezeşte din starea de criogenare şi găseşte o creatură pe altă navă. Următorul pas este că mai mulţi membri aduc creatura înapoi pe prima navă – nu că ar avea vreun motiv să o facă –, iar apoi creatura omoară toţi oamenii care îi ies în cale. Pardon, am uitat de cei doi-trei astronauţi care trebuie să ducă creatura până la episodul următor. Sigur, e păcat să nu îl menţionăm şi pe căpitan: există întotdeauna unul care ţine morţiş să ducă nava în cele mai periculoase locuri din univers.

    Filmul încearcă să intre şi într-o zonă filosofică: androizii creaţi de oameni încep să-şi pună întrebări referitoare la propria existenţă. Este normal ca ei să fie servitorii zeilor sau sunt ei, de fapt, fiinţele superioare? Nu spun că n-ar fi o temă interesantă într-un film, dar nu în filmul ăsta. Nu într-un film în care jumătate din personaje mor atunci când extratereştrii le ies din burtă.

    Te-ai fi aşteptat de la Ridley Scott, de altfel un regizor de mare calitate, să schimbe direcţia poveştii după cinci filme aproape la fel. Nu e cazul aici, poate la partea a şaptea.

    Ca să fiu cinstit, trebuie să spun că efectele speciale şi cinematografia sunt destul de bune. Din punct de vedere tehnic, Alien: Covenant nu e un film slab. Problemele apar abia atunci când încerci să urmăreşti firul logic. Cu toate că doar primele trei părţi ar merita urmărite, e important de spus că toate cele cinci filme ale francizei au avut rezultate bune la box-office. Primul Alien, spre exemplu, a generat încasări de peste 200 de milioane de dolari la un buget de doar 11 milioane; vorbim de anul 1979, nu uitaţi. Prometheus, apărut în 2012, a adus 403 milioane de dolari contra unui buget de producţie de 125 de milioane de dolari. Până în prezent, franciza a ”vândut bilete“ de 1,11 miliarde de dolari.

    Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu franciza Alien, această nouă peliculă ar putea fi una interesantă. Pentru noi, cei care am văzut (de prea multe ori) filmele din anii ‘80, Covenant e doar o combinaţie de sequel şi prequel care nu satisface la niciun capitol.

    În concluzie, mă voi rezuma la a spune că Alien: Covenant e prima mare dezamăgire a acestui an.

    Nota: 6/10

     

  • Mai mulţi astronauţi NASA au susţinut că au luat contact cu extratereştrii. ”Civilizaţiile extraterestre ne monitorizează de o lungă perioadă de timp”.

    Astronauţi importanţi ai Agenţtiei Spaţiale Americane susţin că, în timpul sau chiar înaintea misiunilor spaţiale, au văzut OZN-uri.

    Cel puţin patru astronauţi ai NASA au dezvăluit în mod public. Grupul acesta restrâns este alcătuit din Edgar Mitchell, a şasea persoană care a păşit pe Lună, Gordon Cooper, unul dintre cei şapte astronauţi slecteaţi de NASA pentru prima misiune în spaţiu (Project Mercury), precum şi alţi doi. Ciudat este că toţi patru au murit subit.

    Vezi aici cum mai mulţi astronauţi NASA au susţinut că au luat contact cu extratereştrii. ”Civilizaţiile extraterestre ne monitorizează de o lungă perioadă de timp”

  • Un scut invizibil înconjoară şi protejează planeta noastră. ”Este un fenomen foarte ciudat”

    Cercetătorii au descoperit că în jurul planetei noastre se află un scut invizibil de radiaţii, care blochează pătrunderea electronilor periculoşi, emişi în timpul furtunilor solare.

    Aceşti electroni pun în pericol viaţa astronauţilor aflaţi în spaţiu şi pot distruge sateliţii.

    Vezi aici cum un scut invizibil înconjoară şi protejează planeta noastră. ”Este un fenomen foarte ciudat”

  • Un astronaut de pe Staţia Spaţială Internaţională s-a uitat pe fereastră şi a văzut această imagine

    Cu siguranţă astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională nu s-au obişnuit încă cu imaginile spectaculoase, pe care le observă şi le fotografiază atunci când se află în spaţiu.

    Urma din imagine, cu un diametru de şapte milimetri, de pe marginea unuia dintre geamurile prin care astronauţii privesc spaţiul, a fost surprinsă de Tim Peake în timpul misiunii sale de şase luni în  cosmos. Deşi mică, această urmă este coşmarul oricărui astronaut.

    Vezi aici ce s-a întâmplat după ce un astronaut s-a uitat pe fereastră şi a văzut această imagine

  • Vrei să stai în pat şi să primeşti 18.000 de dolari, săptămânal?

    NASA caută voluntari dispuşi să participe la studiul numit: Odihnă în pat. Participanţii sunt nevoiţi să stea întinşi în pat timp de 70 de zile consecutive, iar pentru acest lucru primesc între 1.200 $ şi 18.000 $ pe săptămână.

    Persoanele înscrise la acest experiment pot dormi cât vor, pot citi cărţi, au voie să se uite la televizor sau să se joace jocuri video şi să folosească telefonul mobil oricât de mult doresc. Toate acestea cu o singură condiţie: să stea culcaţi în pat. De asemenea, subiecţii nu au voie să primească vizite. În tot acest timp, ei vor beneficia de alimente care le vor permite să îşi păstreze greutatea constantă.

    Acest studiu este realizat cu scopul de a se găsi modalităţi de conservare a sănătăţii şi siguranţei astronauţilor în timpul călătoriilor. Ei vor să vadă cum reacţionează organismul în cazul unei perioade mari de repaus.

    NASA susţine că prin acest experiment se urmăreşte cercetarea a trei lucruri importante. Cercetătorii vor să înţeleagă modul în care anumite schimbări ale funcţiilor organismului pot influenţa misiunile în spaţiu, cum se vor efectua diverse sarcini în timpul misiunilor şi, mai ales, pentru a găsi soluţii în cazul unor problemele de ordin fizic pe care astronauţii le pot întâmpina în timpul călătoriei. Mai precis, specialiştii NASA investighează condiţiile în care se pot evita pierderile de masă musculară şi cum pot menţine în bună funcţiune sistemul osos şi cel cardiovascular.

    „Vrem să fim siguri că oamenii sunt pregătiţi pentru a petrece 70 de zile în pat. Nu oricine poate să facă asta. Nu orice tip de persoană este capabilă să stea atât în pat. Din momentul în care ei sunt calificaţi psihic pentru acest studiu, vom trece la exerciţii riguroase, fizice şi psihice, caracteristice unui astronaut. Ei trebuie să fie pregătiţi pentru tipuri de activităţi pe care le întreţin astronauţii”, a declarat omul de ştiinţă, Dr. Cromwell.

    Sursa:banatulazi.ro

  • Descoperirea uimitoare de pe costumele astronauţilor care au zburat pe Lună în timpul celei mai controversate misiuni din istorie. ”Am râs atât de tare încât oamenii ne-au acuzat că am fi fost beţi”

    În noiembrie 1969, Peter Conrad şi Alan Bean au manevrat o sondă de aterizare lunară de-a lungul Oceanului Furtunilor de pe Lună, în timp ce sonda Dick Gordon orbita deasupra acestuia

    Conrad şi Beam au fost al treilea şi al patrulea om care au păşit pe Lună. Misiunea lor a avut loc la patru luni după misiunea lui Neil şi a lui Buzz cu Apollo 11. Probabil unul dintre cele mai faimoase evenimente care s-au petrecut în timpul misiunii Apollo 12 a venit la câteva minute după lansare.

    Vezi aici descoperirea uimitoare de pe costumele astronauţilor care au zburat pe Lună în timpul celei mai controversate misiuni din istorie. ”Am râs atât de tare încât oamenii ne-au acuzat că am fi fost beţi”

  • NASA oferă 1 milion de dolari inginerilor care dezvoltă roboţi umanoizi pentru călătoria pe Marte

    Oamenii vor ajunge pe Marte în anii 2030 acompaniaţi de de roboţi dacă planurile ambiţioase ale NASA devin realitate, informează Wired.

    Agenţia spaţială a lansat un concurs provocându-i pe ingineri să dezvolte capabilităţile roboţilor umanoizi, astfel încât să-i ajute pe astronauţi în lunga călătorie către Marte. NASA pune la bătaie un premiu de 1 milion de dolari.

    Echipele vor trebui să programeze un robot virtual să realizeze o serie de sarcini virtuale care ar putea salva viaţa echipajului uman, precum repararea fisurilor. Robotul în cauză, dezvoltat de NASA, este numit Valkyrie, are aproape 1,80 cm, în jur de 130 de kg şi poate funcţiona în medii ostile. Poate “vedea”datorită senzorilor şi camerei amplasate pe cap, poate merge şi prinde obiecte cu mâinile, care au patru degete.

    Marea provocare pentru ingineri este să-i dezvolte dexteritatea robotului pentru a putea face lucruri care necesită fineţe. Astfel de roboţi există pe pământ, dar aceştia nu pot fi folosiţi din cauza temperaturilor extrem de scăzute care pot atinge şi -176 de grade celsius.

    Pentru a câştiga competiţia, echipele de ingineri trebuie să rezolve următorul scenariu virtual: o furtună de nisip extrem de puternică a stricat habitatul de pe Marte. Aceştia trebuie să îndeplinească trei obiective: alinierea unei antene de comunicaţii, repararea unui tablou solar şi repararea unei fisuri în habitat.

    echipele se pot înscrie de azi şi vor trece printr-o rundă de calificare în septembrie-noiembrie, iar finaliştii vor fi anunţaţi în decembrie. Apoi finaliştii se vor putea antrena din ianuarie până în iunie 2017, iar finala va avea în iunie.

  • IMAGINI INEDITE: Pământul, văzut din spaţiu – GALERIE FOTO

    Efectul “overview” este definit ca fiind o schimbare cognitivă în conştiinţă, raportată de unii astronauţi şi cosmonauţi în timpul zborurilor spaţiale atunci când văd pentru prima dată Pământul. Inspirat de relatările acestora, un american a creat un site în care postează în fiecare zi imagini cu Terra văzută din spaţiu, pentru “a-i inspira pe oameni să vadă altfel planeta pe care trăiesc”, informează The Guardian.

    Benjamin Grant a creat o pagină web denumită Daily Overview, în care publică imagini uimitoare şi suprinzătoare surprinse din spaţiu, care pun în valoare frumuseţea Terrei, scrie publicaţia britanică.

    GALERIE FOTO DE EXCEPŢIE CU PĂMÂNTUL VĂZUT DIN SPAŢIU

  • Rusia amână revenirea pe Terra a astronauţilor de pe ISS, după dezintegrarea vehiculului Progress

    Revenirea pe Terra a celor trei astronauţi de pe ISS era programată iniţial pentru joi, însă aterizarea lor a fost amânată până la începutul lunii iunie, a declarat Vladimir Soloviov, reprezentant al Roscosmos, agenţia spaţială rusă.

    Misiunea de înlocuire a celor trei astronauţi a fost, de asemenea, amânată până în luna iulie.

    Săptămâna trecută, vehiculul spaţial de tip cargo Progress M-27M a intrat pe o traiectorie incontrolabilă la scurt timp după lansare şi s-a dezintegrat apoi la reintrarea în atmosfera terestră.

    Ancheta iniţială a sugerat faptul că principala cauză a acestui eşec înregistrat de agenţia spaţială rusă a constat într-o problemă apărută la cel de-al treilea etaj al lansatorului Soyuz.

    Vladimir Soloviov, directorul de zboruri spaţiale pentru sectorul rusesc din cadrul ISS, spune că cei trei astronauţi de la bordul staţiei au fost deja informaţi în legătură cu amânarea revenirii lor pe Terra.

    “Au fost de acord să rămână să lucreze pe orbită pentru încă o lună”, a spus acelaşi oficial rus, citat de agenţia de presă Tass.

    Vladimir Soloviev spune că un alt vehicul din gama Progress va fi lansat spre ISS după acel eşec şi, dacă totul va merge conform planurilor, alţi trei astronauţi vor ajunge la bordul staţiei în luna iulie.

    În prezent, echipajul de pe ISS este alcătuit din şase astronauţi – trei ruşi, doi americani şi o italiancă.

    Chiar şi după eşecul misiunii de aprovizionare de săptămâna trecută, astronauţii de pe ISS dispun de rezerve suficiente de alimente, apă, oxigen şi combustibil, care le vor ajunge până la următoarea misiune de aprovizionare a avanpostului orbital.

    Vehiculele spaţiale ruseşti Progress sunt capsule robotizate de unică folosinţă, fiind considerate un fel de “cai de povară” în rândul vehiculelor folosite pentru alimentarea ISS. Aceste vehicule au fost folosite în mod curent pentru transportul de materiale spre avanpostul orbital încă din anul 2000, când primele echipaje umane au ajuns la bordul ISS, şi au o istorie de succes. În august 2011, o defecţiune din timpul lansării a dus la prăbuşirea vehiculului Progress 44.

    Vehiculele Progress sunt echipate cu un sistem automat de navigare, Kurs, care le permite conectarea automată la ISS. Un sistem secundar, de rezervă, numit Telerobotically Operated Rendezvous Unit, le permite cosmonauţilor de la bordul ISS să preia controlul manual de la distanţă, în cazul în care apar probleme cu sistemul Kurs.

    Vehiculele spaţiale Progress au un aspect similar cu cel al capsulelor spaţiale Soyuz, fiind alcătuite din trei module, utilizate pentru transportul spre şi dinspre ISS al echipajelor umane. În locul unei capsule pentru transportul echipajului uman, vehiculele Progress includ un modul umplut cu combustibil care este utilizat de ISS pentru menţinerea pe orbita corectă.

    Aceste vehicule ruseşti sunt parte a unei flote spaţiale robotizate care livrează în mod regulat materiale către ISS. Vehicule automatizate din Japonia şi Europa sunt folosite de asemenea pentru misiuni de alimentare a Staţiei Spaţiale, dar şi vehicule comerciale construite de companiile americane SpaceX şi Orbital Sciences Corp., care efectuează misiuni pentru NASA.

    Cea mai recentă misiune de alimentare a ISS a fost efectuată de capsula fără echipaj uman Dragon, a companiei americane SpaceX, care a fost lansată pe 14 aprilie şi s-a conectat la ISS pe 17 aprilie.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

  • STUDIU: Călătoriile spre Marte, în pericol: Creierele astronauţilor, afectate de radiaţiile cosmice

    Aceste concluzii au fost formulate în urma unor experimente care au fost realizate pe şoareci, precizează site-ul 20minutes.fr.

    “Nu este o veste bună pentru astronauţii care vor efectua o călătorie de doi sau trei ani, dus-întors, pe Marte”, a declarat Charles Limoli, cercetător la Universitatea California din oraşul Irvine, principalul autor al acestui studiu ce a fost publicat vineri în revista americană Science Advances.

    “Scăderea capacităţii de lucru, deficitul de memorie şi pierderea cunoştinţei, ca şi dificultăţi de concentrare, care apar în timpul zborurilor îndelungate în spaţiu, vor afecta activităţile esenţiale ale acestor misiuni spaţiale”, a explicat cercetătorul american.

    “Aceste radiaţii cosmice ar putea altera capacităţile cognitive ale astronauţilor pentru întreaga lor viaţă”, a adăugat el.

    Pentru acest experiment, cercetătorii americani au supus mai mulţi şoareci de laborator unui flux de radiaţii cu particule cu sarcină electrică, în Laboratorul Naţional Brookhaven din statul New York. Ei au constatat că aceste radiaţii au determinat apariţia unor inflamaţii în creierele animalelor, care au perturbat transmiterea semnalelor nervoase. Scanările ulterioare au arătat faptul că reţeaua de comunicare din creier a fost alterată prin reducerea structurilor neuronale.

    Alterarea sinapselor, în combinaţie cu alte modificări structurale, au interferat cu capacitatea celulelor nervoase de a transmite în mod eficient semnalele electrochimice.

    Aceste fenomene au corespuns cu o scădere a performanţelor în diverse teste de evaluare a capacităţii de învăţare şi memorare.

    Deşi un astfel de deficit cognitiv nu s-ar manifesta înainte de câteva luni, durata misiunilor către Marte ar fi suficientă pentru ca astfel de simptome să apară, precizează profesorul Limoli.

    Dar, spune acelaşi cercetător, astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), care participă la misiuni de şase luni pe orbită, nu vor fi expuşi la o intensitate atât de mare a radiaţiilor cosmice, deoarece sunt protejaţi de magnetosfera terestră. ISS se află pe o orbită terestră la o altitudine cuprinsă între 350 şi 400 kilometri.

    Particulele care formează radiaţiile cosmice sunt “relicve” ale unor foste supernove, explozii uriaşe care marchează moartea unor stele străvechi.

    Experimentele realizate de echipa coordonată de profesorul Limoli fac parte din programul de cercetări ştiinţifice iniţiate de NASA cu scopul de a studia efectele pe care le au misiunile spaţiale îndelungate asupra oamenilor, cu scopul de a putea să pregătească viitoarele misiuni cu echipaj uman spre Marte. Una dintre posibilele soluţii vizează construirea unor vehicule spaţiale care să conţină zone de protecţie sporită contra radiaţiilor cosmice, mai ales în locurile destinate odihnei astronauţilor.