BusinessMagazin

Tag: astronauti

  • China plănuieşte să construiască o bază pe Lună în decurs de şase ani

    China intenţionează să-şi construiască prima bază pe Lună până în 2028, înainte de a trimite astronauţi acolo în anii următori, în condiţiile în care ţara atacă din ce în ce mai intens poziţia dominantă a NASA în domeniul explorării spaţiului, notează Bloomberg.

    Baza lunară va funcţiona probabil pe bază de energie nucleară.

     

  • Prima ieşire în spaţiu a unor astronauţi chinezi care lucrează la staţia spaţială

    Doi astronauţi au efectuat duminică cu succes prima ieşire în afara staţiei spaţiale – o etapă semnificativă în programul spaţial chinez, scrie CNN.

    Ieşirea este a doua activitate de acest fel a astronauţilor chinezi de la zborul cu echipaj Shenzhou 7 din 2008, cînd a avut loc o misiune în afara unei nave spaţiale, potrivit agenţiei spaţiale chineze.

    China a lansat în iunie trei astronauţi – Nie Haisheng, Liu Boming şi Tang Hongbo. Duminică dimineaţă, doi dintre ei au părăsit modulul central al staţiei spaţiale, numit Tiangong sau Palatul Ceresc.

    În timpul ieşirii, cei doi au testat costumele spaţiale de nouă generaţie, au instalat echipamente şi o cameră panoramică şi au testat braţul robot al staţiei.

    Agenţia a adăugat că o altă ieşire în spaţiu în timpul zborului astronauţilor, care va fi cea mai lungă misiune cu echipaj a Chinei, de trei luni.

    Ca parte a planurilor sale de a avea o staţie spaţială complet echipată până în decembrie 2022, China a lansat primul modul central, cunoscut sub numele de Tianhe sau Armonia Cerurilor, pe 29 aprilie. Modulul este cea mai mare navă spaţială dezvoltată de China până în prezent, cu un lungimea totală de 16,6 metri şi un spaţiu de locuit de 50 de metri cubi, potrivit China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC).

    China a operat anterior două laboratoare spaţiale pe orbită, Tiangong-1 şi Tiangong-2, ambele fiind teste pentru staţia spaţială mai mare pe care ţara o construieşte acum.

  • NASA caută să încheie parteneriate cu mai multe companii private pentru a cumpăra mostre de sol de pe Lună

    NASA a anunţat că plănuieşte să încheie o serie de parteneriate cu mai multe companii private pentru a colecta mostre de sol de pe Lună, scrie The Guardian.

    Astfel, preţul unei mostre cu o greutate cuprinsă între 50 şi 100 de grame va depăşi 15.000 de dolari şi poate ajunge până la 25.000 de dolari.

    Jim Bridenstine, administratorul NASA, a declarat că mostrele vor face parte dintr-un program de dezvoltare tehnologică prin care astronauţii ar simula viitoarele misiuni de pe Lună sau alte zone din spaţiu.

    Agenţia americană a stabilit deja termenul pentru următoarea expediţie pe Lună, astronauţii urmând să decoleze în 2024.

    Bridenstine spune că acţiunile de colectare a mostrelor se vor conforma Tratatului Spaţiului Cosmic din 1967, care spune că explorarea spaţiului se va face în beneficiul şi interesul tuturor ţărilor, indiferent de nivelul de dezvoltare al economiei. Tratatul mai spune că nicio ţară nu are dreptul de a revendica Luna sau alte corpuri cereşti.

     

  • OPINIE – Helga Pattart-Drexler, Head of Executive Education în cadrul WU Executive Academy, care organizează programul Executive MBA Bucharest: „Ce pot învăţa managerii de la astronauţi”

    Când Franz Viehböck s-a îmbarcat într-o călătorie către staţia spaţială Mir, pe data de 2 octombrie 1991, după multe luni de pregătire riguroasă, condiţiile erau ostile. Experienţa trăită atunci l-a învăţat multe lucruri care îi sunt utile astăzi, ca manager de top. 
     
    Cu ocazia celei de-a 11-a ediţii a Academiei Berndorf – un program intern adresat directorilor grupului Berndorf – Helga Pattart-Drexler, Head of Executive Education în cadrul WU Executive Academy, care organizează programul Executive MBA Bucharest, a stat de vorbă cu singurul astronaut al Austriei pentru a-l întreba care este reţeta sa personală de succes, ca astronaut şi, de asemenea, manager.   

    În primăvara anului 1988, un anunţ de muncă îi atrage atenţia lui Franz Viehböck: „Angajăm cosmonaut austriac (m/f)”. Pe atunci asistent universitar la Universitatea de Tehnologie din Viena, acesta aplică fără a sta prea mult pe gânduri; era apt, interesat de ştiinţă şi visa să zboare în spaţiu. Alături de încă o persoană, este selectat pentru proiectul spaţial numit Austromir, dintr-un grup de câteva mii de aplicanţi.

    Urmează o tabără de antrenament de doi ani în Rusia, înainte să devină primul austriac ce pune piciorul în capsula spaţială de la cosmodromul Baikonur, din Kazahstan, pe data de 2 octombrie 1991. Racheta călătoreşte prin spaţiu cu o viteză de 28.000 km/h. Franz Viehböck petrece nouă zile pe staţia spaţială rusească Mir, unde conduce 15 experimente ştiinţifice, testând efectele radiaţiilor cosmice, radiaţiilor de particule şi gravitaţiei zero asupra funcţiilor corpului său. Franz Viehböck s-a întors pe Pământ pe 10 octombrie 1991. Astăzi, ca manager de top, crede în puterea de a ajunge la stele rămânând cu picioarele pe pământ. Experienţa de astronaut l-a învăţat multe lecţii valoroase pentru cariera ulterioară de manager. Mai jos sunt 7 dintre cele mai importante învăţături ale sale.

    1. Privitul de sus îţi oferă o perspectivă mai amplă
    Franz călătorise deja pe toate continentele în perioada studenţiei. „Am vrut să cunosc cât mai multe culturi posibil, pentru a-mi lărgi orizonturile”, spune el. Era în aceeaşi măsură curios în materie de tehnologie şi de inovaţie. „Nu am ezitat să-mi depun candidatura pentru a deveni astronaut.” În staţia spaţială Mir, a fost nevoit să împartă un spaţiu restrâns de locuit şi de lucru cu alţi astronauţi. Printre aceştia, un kazah, un rus şi doi ucraineni. „Trebuie să ai o minte deschisă şi să depăşeşti barierele de limbă”, explică Franz. Astăzi, globalizarea şi digitalizarea obligă managerii să adopte o atitudine deschisă în ceea ce priveşte ideile noi, alte culturi şi moduri de gândire. „A privi Pământul din spaţiu a fost o experienţă uimitoare.“ Toate graniţele geografice artificiale dispar, iar ceea ce rămane este întregul. „Să priveşti lucrurile de sus, în ansamblul lor, să alegi o abordare cuprinzătoare şi să fii deschis la opinii diferite sunt“, spune el, „cruciale în managementul modern“.

    2. Pregătirea solidă te ajută să-ţi păstrezi mintea limpede
    Astronauţii, la fel ca managerii, operează într-un domeniu larg de cunoaştere. „Aceste cunoştinţe trebuie, în mod firesc, dobândite”, spune Franz Viehböck. A trebuit să înveţe limba rusă, să se rotească într-o centrifugă la 8G şi să-şi însuşească metodele folosite în testarea ştiinţifică. A înfruntat iarna în Siberia, a practicat aterizarea în ocean într-o capsulă spaţială şi călătoria spaţială într-un simulator. „Aceste pregătiri s-au dovedit a fi extrem de utile. M-au ajutat să dobândesc încredere şi, astfel, am putut să-mi păstrez mintea limpede în situaţii foarte solicitante”, îşi aminteşte Franz Viehböck.

    3. Ai curaj şi încredere chiar şi în momente de incertitudine 
    Atunci când oamenii îşi testează limitele sau încearcă lucruri pe care nu le-au făcut niciodată, pregătirea este importantă, însă nu suficientă. În lumea complexă şi schimbătoare a zilelor noastre, nu ne mai putem baza pe o planificare minuţioasă care să ne pregătească pentru toate eventualităţile. Acelaşi lucru este valabil şi pentru călătoriile în spaţiu. În timpul decolării sau aterizării pot apărea probleme neprevăzute. Pregătirea ajută, dar astronauţii, la fel ca managerii, au nevoie de curaj, încredere şi capacitatea de a răspunde rapid în cazul situaţiilor neaşteptate.

    4. Devino rezistent la stres
    Managementul eficient al stresului este o prioritate în timpul unei călătorii spaţiale – la urma urmei, acţiunile greşite te pot costa viaţa. Este recomandat să îţi confrunţi propriul nivel de stres şi factorii stresori pentru a putea răspunde. „La începutul antrenamentelor ca astronauţi, ni s-a spus să reflectăm asupra noastră şi a modului în care acţionăm sub stres”, spune Franz. Personal, a ales să îşi crească rezilienţa cu ajutorul antrenamentului autogen intens. Când nava spaţială a decolat, a fost destul de calm şi a avut o frecvenţă cardiacă de 72 bpm. Totuşi, în timpul călătoriei spre staţia spaţială, a avut o durere de cap timp de mai multe zile.
    Este un fapt dovedit: cu cât ieşim mai des din zona noastră de confort şi ne confruntăm cu stresul într-o manieră controlată, cu atât mai bine vom reacţiona în situaţii neprevăzute de stres pe care le vom întâlni în viitor. Franz Viehböck crede cu tărie în exerciţiile de respiraţie, petrecerea a cât mai mult timp în aer liber şi o dietă bogată în legume.

    5. Alcătuieşte o echipă diversă
    Cosmonauţii din cadrul proiectului Austromir au fost selectaţi astfel încât să formeze o echipă diversă: atât naţionalităţile, cât şi specializările şi expertiza membrilor erau diferite. Managerii ar trebui, de asemenea, să alcătuiască echipe într-un mod conştient. „Asiguraţi-vă că echipa este una diversă – fiecare dintre angajaţi ar trebui să fie mai bun decât dumneavoastră în domeniul său de activitate”, sfătuieşte Franz Viehböck. Doar atunci o echipă poate oferi cele mai bune rezultate posibile. La Berndorf, „tocilarii IT” sunt conectaţi cu ingineri tradiţionali în cadrul unui proiect inovator realizat în colaborare cu filiala Humai, specializată în realitate augmentată. Singurul dezavantaj: „Nu veţi mai putea impresiona echipa cu experienţa dumneavoastră. În schimb, va trebui să vă bazaţi pe abilităţile de conducere”, adaugă managerul.

    6. Abordează constructiv greşelile
    Franz Viehböck subliniază că ascunderea sau nerecunoaşterea greşelilor pune în pericol o misiune. Greşelile de management apar şi pe Pământ şi sunt cauzate atât de angajaţi, cât şi de directori. „Este important să discutăm despre greşeli într-un mod constructiv, astfel încât toată lumea să înveţe din ele”, spune el. Dacă directorii reuşesc să facă acest lucru într-un mod autentic, onest, devin adevăraţi lideri pe care oamenii îi urmează cu plăcere.

    7. Condu în funcţie de situaţie
    Atunci când lucrurile merg bine, puteţi organiza o petrecere chiar şi în împrejurimile cu gravitaţie zero ale unei staţii spaţiale. Astfel, vor avea loc conversaţii şi schimburi creative de idei – la fel ca în companii. În schimb, „dacă fulgerele lovesc nava şi alarma sistemului se declanşează, nu este tocmai un moment potrivit pentru a vorbi despre valori şi viziuni”, explică Franz. O astfel de situaţie necesită decizii clare şi un răspuns rapid. A conduce prin comenzi poate fi calea de urmat – la fel cum un comandant al unei navete spaţiale acţionează atunci când nava întâlneşte turbulenţe.
    Franz Viehböck este director general al grupului Berndorf şi, până în prezent, singurul austriac ce a zburat în spaţiu. Ulterior misiunii spaţiale, din 1994 până în 1999, lucrează în industria de călătorii spaţiale din SUA, mai întâi la Rockwell’s Space Systems Group, apoi la Boeing. În 2020, Franz Viehböck (58 de ani) va deveni noul CEO a 3.000 de angajaţi ai Grupului Berndorf. Fostul producător de tacâmuri este astăzi un grup high-tech ce cuprinde 16 segmente de afaceri şi filiale. Franz, care este doctor în inginerie electrică, s-a alăturat grupului Berndorf în 2002. În 2008, a fost numit CTO. Împreună cu actualul CEO, Peter Pichler, şi CFO, Dietmar Müller, formează Consiliul de Administraţie al Grupului Berndorf.

  • ALERTĂ NASA: Un test balistic prin care India a distrus un satelit pune în pericol astronauţii şi Staţia Spaţială Internaţională

    Administratorul NASA, Jim Bridenstine, a declarat că doar 60 de fragmente de deşeuri cu dimensiuni de minimum 10 centimetri au fost suficient de mari pentru a fi detectate. Dintre acestea, 26 de fragmente ajung în cel mai înalt punct de pe orbita ISS.
     
    “Este un lucru îngrozitor, îngrozitor să creezi un eveniment care să producă deşeuri ce pot ajunge deasupra Staţiei Spaţiale Internaţionale”, a declarat Bridenstine într-un eveniment care a avut loc marţi.
     
    “Acel tip de activitate nu este compatibil cu viitorul misiunilor spaţiale cu echipaj uman”, a mai spus acesta.
     
    Riscul ca deşeuri mici să lovească ISS a crescut cu 44% în zilele care au urmat testului, a menţionat Bridenstine.
     
    “Nu este acceptabil ca noi să permitem crearea de câmpuri de deşeuri spaţiale care pun în pericol viaţa oamenilor”, a continuat acesta. “Lucrul bun este că deşeurile sunt pe o orbită suficient de joasă a Pământului, încât, cu timpul, vor dispărea”, a spus Bridenstine, care a adăugat că ISS şi astronauţii de pe avanpostul spaţial nu au păţit nimic.
     

  • Cel mai bun job. Eşti plătit cu 18.500 de dolari şi tot ce trebuie să faci este să stai în pat şi să te uiţi la filme

    Acest proiect are scopul de a analiza modul în care gravitaţia artificială afectează corpul uman. Toate activităţile pe care le vor desfăşura participanţii la studi, inclusiv mersul la toaletă, va trebui să fie făcut într-o poziţie orizontală.

    Experţii în spaţiu de la agenţiile spaţiale NASA şi ESA îi vor studia non-stop, în încercarea de a înţelege modul în care astronauţii pot fi afectaţi de şederea prelungită în spaţiu, pierderea masei musculare fiind principala îngrijorare.

    20 de voluntari vor fi supuşi celor 60 de zile de odihnă permanentă în Köln şi toţi participanţii vor vorbi în limba germană. Singura cerinţă este ca aceştia să aibă vârste cuprinse între 24 şi 55 de ani şi să fie sănătoşi. Ei vor fi aşezaţi într-o poziţie cu un grad uşor de înclinaţie, cu picioarele ridicate deasupra capului şi a corpului, pentru a reduce agregarea sângelui în extremităţile corpului. Acest lucru este de aşteptat să imite efectele de a fi în spaţiu şi poate duce la amorţeală şi pierderea masei musculare. Totuşi, participanţilor li se vor oferi materiale ample de divertisment şi lectură în perioada în care vor fi testaţi. De asemenea, aceştia au posibilitatea să înceapă şi câteva cursuri online.

    Principalele probleme care apar în cazul misiunilor spaţiale sunt cele cauzate de greutate, radiaţii cosmice, izolare şi restricţii spaţiale. „Utilizarea gravitaţiei artificiale ar putea fi cea mai bună soluţie pentru protecţia sănătăţii celor care participă la misiunile spaţiale de lungă durată”, a spus dr. Edwin Mulder, de la Institutul de Medicină Aerospaţială DLR.

    Jumătate dintre participanţi vor fi supuşi unor tratamente asemănătoare cu cele ale unei camere de „gravitaţie artificială”. Acestea vor fi rotite într-o centrifugă la 30 de rotaţii pe minut, sperând că vor forţa astfel sângele să se întoarcă în extremităţile corpului. Specialiştii intenţionează să compare şi cele două grupuri, cel care va fi supus centrifugării, dar şi celălalt, pentru a găsi soluţia optimă pentru viitoarele misiuni.

    Înainte de testare voluntarii vor trece printr-o perioadă de pregătire de cinci zile, iar după încheierea testului aceştia trebuie să îşi rezerve alte două săptămâni pentru reacomodarea la condiţiile obişnuite.

  • Problema la care trebuie să ofere răspunsul corect oricine doreşte să devină astronaut

    Recent, astronautul britanic Tim Peake şi-a întrebat urmăritorii de pe Facebook dacă pot rezolva una dintre problemele propuse în timpul procesului de selecţie a astronauţilor pentru Agenţia Spaţială Internaţională.

    Problema implică mutarea unui cub marcat cu un punct la baza sa într-o anumită ordine pentru a afla locul în care se va afla punctul după urmarea unei întregi serii de instrucţiuni. Conform IFL Science, problema urmăreşte cât de bun este simţul de coordonare, percepţia spaţială, precum şi abilitatea persoanelor de a urma perfect instrucţiunile.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cronică – Alien: Covenant, un film pe care l-am mai văzut de cinci ori

    Primul lucru pe care îl aflăm e că acţiunea se desfăşoară la zece ani distanţă de întâmplările din Prometheus. Nava spaţială Covenant transportă 2.000 de colonişti şi câţiva membri ai echipajului către o nouă planetă. Urmează o defecţiune neaşteptată, reparaţiile de rigoare şi un semnal SOS venit de pe o planetă – cum altfel? – necunoscută.

    Toate filmele din seria Alien urmează acelaşi tipar: undeva în spaţiu, echipajul unei nave se trezeşte din starea de criogenare şi găseşte o creatură pe altă navă. Următorul pas este că mai mulţi membri aduc creatura înapoi pe prima navă – nu că ar avea vreun motiv să o facă –, iar apoi creatura omoară toţi oamenii care îi ies în cale. Pardon, am uitat de cei doi-trei astronauţi care trebuie să ducă creatura până la episodul următor. Sigur, e păcat să nu îl menţionăm şi pe căpitan: există întotdeauna unul care ţine morţiş să ducă nava în cele mai periculoase locuri din univers.

    Filmul încearcă să intre şi într-o zonă filosofică: androizii creaţi de oameni încep să-şi pună întrebări referitoare la propria existenţă. Este normal ca ei să fie servitorii zeilor sau sunt ei, de fapt, fiinţele superioare? Nu spun că n-ar fi o temă interesantă într-un film, dar nu în filmul ăsta. Nu într-un film în care jumătate din personaje mor atunci când extratereştrii le ies din burtă.

    Te-ai fi aşteptat de la Ridley Scott, de altfel un regizor de mare calitate, să schimbe direcţia poveştii după cinci filme aproape la fel. Nu e cazul aici, poate la partea a şaptea.

    Ca să fiu cinstit, trebuie să spun că efectele speciale şi cinematografia sunt destul de bune. Din punct de vedere tehnic, Alien: Covenant nu e un film slab. Problemele apar abia atunci când încerci să urmăreşti firul logic. Cu toate că doar primele trei părţi ar merita urmărite, e important de spus că toate cele cinci filme ale francizei au avut rezultate bune la box-office. Primul Alien, spre exemplu, a generat încasări de peste 200 de milioane de dolari la un buget de doar 11 milioane; vorbim de anul 1979, nu uitaţi. Prometheus, apărut în 2012, a adus 403 milioane de dolari contra unui buget de producţie de 125 de milioane de dolari. Până în prezent, franciza a ”vândut bilete“ de 1,11 miliarde de dolari.

    Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu franciza Alien, această nouă peliculă ar putea fi una interesantă. Pentru noi, cei care am văzut (de prea multe ori) filmele din anii ‘80, Covenant e doar o combinaţie de sequel şi prequel care nu satisface la niciun capitol.

    În concluzie, mă voi rezuma la a spune că Alien: Covenant e prima mare dezamăgire a acestui an.

    Nota: 6/10

     

  • Mai mulţi astronauţi NASA au susţinut că au luat contact cu extratereştrii. ”Civilizaţiile extraterestre ne monitorizează de o lungă perioadă de timp”.

    Astronauţi importanţi ai Agenţtiei Spaţiale Americane susţin că, în timpul sau chiar înaintea misiunilor spaţiale, au văzut OZN-uri.

    Cel puţin patru astronauţi ai NASA au dezvăluit în mod public. Grupul acesta restrâns este alcătuit din Edgar Mitchell, a şasea persoană care a păşit pe Lună, Gordon Cooper, unul dintre cei şapte astronauţi slecteaţi de NASA pentru prima misiune în spaţiu (Project Mercury), precum şi alţi doi. Ciudat este că toţi patru au murit subit.

    Vezi aici cum mai mulţi astronauţi NASA au susţinut că au luat contact cu extratereştrii. ”Civilizaţiile extraterestre ne monitorizează de o lungă perioadă de timp”

  • Un scut invizibil înconjoară şi protejează planeta noastră. ”Este un fenomen foarte ciudat”

    Cercetătorii au descoperit că în jurul planetei noastre se află un scut invizibil de radiaţii, care blochează pătrunderea electronilor periculoşi, emişi în timpul furtunilor solare.

    Aceşti electroni pun în pericol viaţa astronauţilor aflaţi în spaţiu şi pot distruge sateliţii.

    Vezi aici cum un scut invizibil înconjoară şi protejează planeta noastră. ”Este un fenomen foarte ciudat”