Tag: Armenia

  • Cum şi-a petrecut concediul Alin Burcea, CEO, Paralela 45: “Niciodată cu avionul”

    Am stat într-o „Bastide”, veche fermă transformată în spaţii de cazare, un loc extraordinar, care îţi oferă relaxare totală. În general, pe orice continent m-aş duce, circul numai cu maşina, cu trenul sau cu vaporul, dar niciodată cu avionul. În automobil, atunci când plecăm în vacanţă, punem întotdeauna un aparat de făcut cafea.

    Pe lângă acesta, în fiecare vară nu ne lipsesc multe pălării de soare, costume de baie şi papuci de plajă. În vacanţă folosesc mult gadgeturile, tabletă, telefoane, în aşa fel încât să nu se simtă că lipsesc. În acest mod sunt mereu prezent, fără să mă stresez foarte mult că plecând nu pot continua lucrurile ca atunci când sunt la birou. Suveniruri nu prea luăm, pentru că pur şi simplu nu avem unde să le punem. Am tot luat până acum zece ani, până am realizat că în final ajung într-un sertar.

    Care sunt destinaţiile în care v-aţi dori să ajungeţi şi nu aţi avut încă ocazia?
    Aş vrea să merg peste tot, cel puţin o dată. Însă, în primul rând, vreau să ajung în ţările nordice, în Iran, Armenia, Georgia şi în America de Sud.

    Care sunt preparatele dvs. favorite în vacanţă? Dar băuturile care le însoţesc?
    Mă adaptez culinar gastronomiei locale. În Turcia mănânc preparate din miel, kofte, iskender kebap, în Grecia musaca, salată grecească, tzatziki, kreatopita, în Spania mănânc paella, tortilla sau tapas. Nu beau tărie, vara trebuie băut ceva uşor, în compania familiei sau a prietenilor.

  • Un român de 40 de ani, promovat de gigantul Coca-Cola la vârful businessului din regiunea Caucaz

     Cele trei au împreună peste 16 milioane de locuitori, de circa două ori mai mulţi decât are Austria, unde românul Adrian Cernăuţan a lucrat anterior. Puterea de cumpărare însă este de câteva ori mai mică în statele din Caucaz faţă de Austria.
     
    „În această nouă funcţie mă voi ocupa de coordonarea activităţilor Coca-Cola în regiune, împreună cu cei trei parteneri regionali. Caucaz este o zona absolut unică, în care suntem în parteneriat cu trei companii: Coca-Cola Hellenic, Coca-Cola Icecek şi un îmbuteliator local în Georgia“, a declarat Adrian Cernăuţan pentru ZF. 
     
  • Dezvaluirea şoc făcută de un episcop despre Lumina Sfântă de la Ierusalim

    I-a zis că Lumina Sfântă nu vine sub forma unor picături albastre, din cer, ci este aprinsă de Patriarhul Ortodox al Ierusalimului de la o candelă.

    Călugărul grec, gardianul Sfântului Mormânt, a surprins conversaţia şi a cerut oprirea camerelor, negând cele spuse de prelatul armean.

    Potrivit tradiţiei creştine, din lăcaş este îndepărtată orice sursă de foc, iar locul este verificat, înainte ca Patriarhul să intre în Sfântul Mormânt şi să adune cu mâna stropii de Lumină Sfântă, care nu arde. Apoi, ia două buchete de lumânări pe care le aprinde şi rosteşte cuvintele “Veniţi de primiţi Lumină!”. Ritualul aprinderii focului în Sâmbăta Mare este cel mai vechi obicei creştin. El datează din secolul al 4-lea.

    Episcop: “Aprind lumina de la lampă. Tradiţia spune că focul vine din cer. Noi credem că e un miracol. Eu am participat la trei ceremonii şi nu s-a întâmplat nimic. Dumnezeu nu face miracole doar ca să le facă oamenilor pe plac. Sunt declaraţii false, îmi pare rău. Eu am făcut asta de trei ori.” scrie stirileprotv.ro
     

     

  • Dezvaluirea şoc făcută de un episcop despre Lumina Sfântă de la Ierusalim

    I-a zis că Lumina Sfântă nu vine sub forma unor picături albastre, din cer, ci este aprinsă de Patriarhul Ortodox al Ierusalimului de la o candelă.

    Călugărul grec, gardianul Sfântului Mormânt, a surprins conversaţia şi a cerut oprirea camerelor, negând cele spuse de prelatul armean.

    Potrivit tradiţiei creştine, din lăcaş este îndepărtată orice sursă de foc, iar locul este verificat, înainte ca Patriarhul să intre în Sfântul Mormânt şi să adune cu mâna stropii de Lumină Sfântă, care nu arde. Apoi, ia două buchete de lumânări pe care le aprinde şi rosteşte cuvintele “Veniţi de primiţi Lumină!”. Ritualul aprinderii focului în Sâmbăta Mare este cel mai vechi obicei creştin. El datează din secolul al 4-lea.

    Episcop: “Aprind lumina de la lampă. Tradiţia spune că focul vine din cer. Noi credem că e un miracol. Eu am participat la trei ceremonii şi nu s-a întâmplat nimic. Dumnezeu nu face miracole doar ca să le facă oamenilor pe plac. Sunt declaraţii false, îmi pare rău. Eu am făcut asta de trei ori.” scrie stirileprotv.ro
     

     

  • Armenia – România, scor 0-5, în preliminariile pentru Campionatul Mondial din 2018

    Au marcat: / Stancu – penalty 4′, Popa 10′, Marin 12′, Stanciu 29′, Chipciu 60′. Răzvan Marin a înscris la debutul pentru naţionala României.

    În urma acestui rezultat, România se află pe primul loc în clasamentul grupei E, cu patru puncte, la egalitate perfectă cu Muntenegru. Tot sâmbătă, Muntenegru a câştigat pe teren propriu cu Kazakhstan, scor 5-0 (Tomasevic 24′, Vukcevic 59′, Jovetic 64′, Beqiraj 73′, Savic 78′). De la ora 21.45, va avea loc meciul Polonia – Danemarca.

  • REVOLTĂ ARMATĂ în Armenia: Un grup de oameni înarmaţi au ocupat o secţie de poliţie din Erevan şi cer demisia guvernului

    Mai mulţi indivizi înarmaţi au ocupat o secţie de poliţie din Erevan, aceştia cerând demisia guvernului armean, a anunţat biroul de presă al poliţiei, potrivit agenţiei de ştiri TASS, scrie Mediafax

    Un comunicat al Serviciului Naţional de Securitate armean informează că un grup de persoane înarmate a ocupat o secţie de poliţie şi au luat mai mulţi ostatici.

    Autorităţile nu au oferit prea multe detalii privind acest incident, însă surse din cadrul forţelor de securitate spun că mai multe persoane ar fi fost rănite.

    Susţinătorii lui Zhirair Sefilyan, un lider al opoziţiei care a fost arestat în data de 20 iunie, fiind acuzat de organizarea unui grup criminal, au anunţat “intenţia lor de a schimba situaţia din Armenia,” prin intermediul unui “revolte armate,” se afirmă într-un comunicat al unui grup de opoziţie.

    “Am confiscat deja una dintre bazele de poliţie din Erevan şi controlăm cartierul Erebuni din sudul capitalei armene,” potrivit opoziţiei.

    În prezent au loc negocierile cu persoanele armate “pentru predarea paşnică a acestora în faţa autorităţile armene,” a declarat Serviciul Naţional de Securitate armean.

  • Militar rus suspectat de uciderea a şase membri ai unei familii din Armenia, arestat la frontieră

    Soldatul Valeri Permiakov, care a dezertat de la Baza Militară rusească numărul 102, situată la Gumri, în nord-vestul Armeniei, “a fost arestat în noaptea (de luni spre marţi) de către grănicerii ruşi”, la frontiera cu Turcia, a precizat Sona Trusian.

    Valeri Permiakov este suspectat că a împuşcat luni, cu un Kalaşnikov, şase membri ai familiei lui Serioja Avetisian, la Gumri, potrivit poliţiei armene.

    Cadavrele victimelor – printre care se află şi o fată în vârstă de doi ani – au fost descoperite în locuinţă. Alt copil, în vârstă de şase luni, a fost rănit şi spitalizat.

    Bocancii militari, cu numele şi prenumele militarului, şi o puşcă automată de tip Ak-47 au fost descoperite la locul crimei, potrivit anchetatorilor.

    Ministrul rus Serghei Şoigu a prezentat luni “condoleanţe profunde” rudelor victimelor, promiţând să le ofere “tot sprijinul posibil”.

    “Nimic nu poate justifica o asemenea violenţă faţă de persoane nevinovate”, a subliniat el, citat într-un comunicat emis de Ministerul rus al Apărării.

    Rusia a trimis la faţa locului o Comisie specială, prezidată de primul adjunct al ministrului Apărării Arkadi Bahin, să ancheteze crima, se precizează în comunicat.

    “La finalul anchetei, toţi cei responsabili de această tragedie vor fi urmăriţi în justiţie cu severitate”, a dat asigurări ministerul rus.

  • Elicopter militar armean, doborât de armata azeră în apropierea regiunii Nagorno-Karabah

    “Pe 12 noiembrie, un elicopter militar de tip Mi-24 a încercat să atace poziţii ale armatei azere, în apropierea regiunii Agdam (în Nagorno-Karabah). Elicopterul a fost doborât de armata azeră”, a anunţat Ministerul azer al Apărării.

    Potrivit autorităţilor de la Baku, părţi ale elicopterului au căzut în enclava Nagorno-Karabah, o regiune separatistă cu populaţie majoritar armeană aflată în centrul conflictului separatist bilateral.

    Autorităţile separatiste din Nagorno-Karabah au anunţat că elicopterul le aparţine, precizând că a fost doborât în timp ce efectua “un zbor de antrenament”.

    Incidentele armate s-au multiplicat în ultimele luni în regiunea Nagorno-Karabah, anexată de Azerbaidjan din perioada sovietică, în cadrul unui conflict soldat cu 30.000 de morţi.

  • POVESTE URBANĂ: Cândva simbol al Constanţei, Casa cu lei, construită de un negustor armean în 1895, e acum ruină

     Povestea Casei cu lei din Constanţa face parte din proiectul ”Poveste Urbană”, lansat de Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, care îşi propune să scoată la lumină poveştile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale, ce se pierd însă în zgomotul cotidian.

    Mediafax vă prezintă povestea Casei cu lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marile speranţe ale Moscovei: refacerea CSI şi alianţa cu China

    Planul, care va fi înaintat în iunie premierului Shinzo Abe, înainte de vizita de la toamnă a liderului rus Vladimir Putin în Japonia, datează de aproape zece ani, însă a fost resuscitat de un grup de parlamentari niponi ca soluţie alternativă de procurare a energiei, după ce industria nucleară a ţării a fost paralizată în urma dezastrului de la Fukushima.

    Până atunci, Moscova şi-a împlinit un alt vis vechi, acela de a oficializa proiectul Uniunii Economice Eurasiatice, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2015. Uniunea, care dă undă verde integrării economice şi uniunii vamale între ţările participante, cuprinde Rusia, Belarus şi Kazahstan, cu perspectiva ca Armenia şi Kîrgîzstanul să se alăture în curând – până la 15 iunie Armenia, până la finele anului Kîrgîzstanul.

    Proiectul nu este nou, fiind format pe structura Comunităţii Economice Eurasiatice, creată de state ale Comunităţii Statelor Independente (CSI, moştenitoarea URSS) în anii ’90, însă acum integrarea economică va trece la un nivel superior. Mai exact, potrivit RIA Novosti, ţările participante vor urmări o integrare după modelul UE, cu libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului şi a forţei de muncă, precum şi coordonarea politicilor în sectoare-cheie ca energia, agricultura, industria şi transporturile.

    În paralel cu semnarea acordului, Rusia şi Kazahstanul au extins din 2019 până în 2025 acordul interguvernamental privind furnizarea de petrol şi produse rafinate, incluzând stabilirea unor cote de produse care vor fi livrate Kazahstanului fără taxe vamale. În virtutea acestui acord, Kazahstanul nu va putea să vândă unor terţe părţi produse petroliere importate din Rusia, prevedere importantă pentru Moscova în contextul frecventelor sale plângeri că Ucraina a reexportat produse energetice cumpărate din Rusia.

    Parafarea acordului privind proiectul Uniunii Economice Eurasiatice a fost văzută de presa occidentală drept un nou pas defensiv pentru Rusia în cadrul noului “război rece” cu Vestul, după semnarea de către Gazprom şi compania China National Petroleum Corp. a acordului pe 30 de ani de livrare de gaze, în valoare estimată de peste 400 mld. dolari, prin care Rusia va livra cca 38 mld. mc de gaz pe an spre China, începând din 2018.

    Dacă semnarea acordului a fost interpretată în presa rusească drept o victorie pentru Rusia, care va reuşi astfel să strângă relaţiile cu China şi să găsească un nou debuşeu pentru gaze, presa occidentală a vorbit despre o înfrângere pentru Putin, care ar fi fost silit să accepte un preţ mult mai mic decât ar fi dorit, numai ca să-şi poată asigura o alianţă cu China în faţa ameninţării din partea SUA şi o piaţă pentru gazele sale în eventualitatea pierderii unei părţi din piaţa UE.

    În acelaşi timp, deşi Rusia şi-a retras oficial trupele de la graniţa cu Ucraina şi a recunoscut rezultatul alegerilor din această ţară, influenţa sa asupra politicilor Kievului continuă din plin.

    Magnatul Petro Poroşenko, câştigătorul din primul tur al alegerilor prezidenţiale din Ucraina, a anunţat iniţial că partea economică a acordului de asociere cu UE va fi semnată în iunie, “ceea ce ar oferi Kievului o oportunitate de a lansa măsuri anticorupţie şi alte reforme necesare”. Partea politică a acordului a fost semnată în martie de autorităţile interimare. Conform unor oficiali UE, evenimentul ar urma să aibă loc la 27 iunie, odată cu semnarea acordurilor de asociere cu Georgia şi Moldova. Ulterior însă, Poroşenko a cerut UE mai mult timp de gândire spre a studia acordul, solicitare explicabilă prin faptul că după alegerile din 25 mai, atenţia Kievului a fost confiscată complet de luptele tot mai intense între separatiştii ruşi din Doneţk, Luhansk şi Slaviansk şi forţele guvernamentale, soldate cu sute de morţi şi răniţi în numai patru zile.