BusinessMagazin

Tag: arbitraj

  • Gabriel Resources cere României compensaţii la centrul de arbitraj al Băncii Mondiale

    Compania a înaintat o cerere de arbitraj în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale bilaterale de protejare a investiţiilor încheiate de România cu guvernele Canadei, Marii Britanii şi Irlandei de Nord, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources.

    Acţiunea este legată de disputa companiei cu România referitoare la proiectul exploatării de aur şi argint de la Roşia Montană, la care Gabriel deţine o participaţie indirectă de 80,69%, şi a încălcării de către Guvernul României a protecţiilor prevăzute în tratate, potrivit comunicatului.

    Proiectul a fost şi este considerat în interiorul şi în afara României ca una dintre cele mai importante investiţii străine directe în ţară, având potenţialul să dea un impuls semnificativ economiei reomâneşti în ansamblul ei şi să stimuleze creşterea şi dezvoltarea regiunii Apuseni.

    Compania a fost întotdeauna ferm angajată să dezvolte proiectul. Gabriel este sigură în continuare că construcţia minei utilizând actuala tehnologie va demonstra beneficiile mari ale proiectului, inclusiv în privinţa mediului şi protejării moştenii culturale a României, susţine Gabriel Resources.

    “Cu toate acestea, prin acţiunile şi inacţiunile ei, România a blocat şi a împiedicat implementarea proiectului, fără procedurile necesare şi fără compensaţii, privând efectiv Gabriel de întreaga valoare a investiţiilor. România a suspus astfel Gabriel şi investiţiile sale unui tratament care încalcă obligaţiile prevăzute în tratatele bilaterale pentru investiţii, provocând pierderi semnificative companiei”, potrivit comunicatului.

    În soclitarea de arbitraj, Gabriel vrea să obţină plata integrală a compensaţiilor prevăzute în tratate, pentru privarea de dreptul de a dezvolta proiectul, ca urmare a încălcării de către România a tratatului.

    Procedurile de arbitraj au fost lansate în urma emiterii de către companie a unei notificări referitoare la dispută, adresată preşedintelui, premierului şi Guvernului României, pe 20 ianuarie 2015.

    Prin această notificare, Gabriel a invitat autorităţilor române să discute găsirea unei soluţii amiabile.

    În pofida unor noi scrisori trimise de Gabriel Resources în aprilie şi mai, autorităţile române nu au dat un răspuns.

    Gabriel Resources continuă să încerce să obţină un angajament la nivel înalt din patea autorităţilor din România, pentru a rezolva disputa.

    Pe de altă parte, compania este pe deplin hotărâtă să îşi protejeze drepturile şi interesele în România şi, în absenţa disponibilităţii autorităţilor române pentru dialog, Gabriel nu are altă alternativă decât să recurgă la arbitraj.

    “Compania încă crede că interesele acţionarilor proiectului, în special ale statului român, vor fi cel mai bine servite prin aprobarea şi dezvoltarea acestuia, iar Gabriel continuă să dorească discuţii cu preşedintele României şi Guvern, pentru atingerea acestui obiectiv. Dacă va deveni realitate sau nu, depinde integral de politicienii României, de a demonstra angajamentul pentru proiect şi industria minieră în general”, a declarat Jonathan Henry, preşedinte şi CEO al Gabriel Resources.

    Gabriel Resources a angajat firma White&Case pentru consultanţă în acest caz.

    La 30 iunie 2015, Gabriel Resources deţinea rezerve de numerar şi echivalent de 32,1 milioane de dolari.

  • A preluat afacerea cu vin de la părinţi şi a ajuns la o producţie de 130.000 de unităţi pe an

    “Aş putea să spun că 75% sunt avocat şi 25% sunt om de vin, dar, ca avocat, ajut foarte mult şi partea de vinuri“, descrie Andreea Micu modul în care îşi împarte timpul între profesie şi dezvoltarea afacerii AVINCIS, formată din crama şi vinurile cu acelaşi nume, cât şi din activităţile turistice de pe domeniul viticol Vila Dobruşa din Drăgăşani.

    „AVINCIS – A – Andreea, numele meu, VIN – denumirea băuturii, iar CIS sunt iniţialele numelui mamei mele, Cristiana Irinel Stoica, ea fiind moştenitoarea domeniului Vila Dobruşa. Continuăm prin acest nume tradiţia familiei, dar facem trimitere şi spre latinescul vinco, vincere, care înseamnă a învinge“, explică Andreea Micu numele proiectului construit în baza unei tradiţii de familie. Domeniul Dobruşa, pe care se află crama, a aparţinut iniţial stră-străbunicilor săi. În 1927, aceştia au achiziţionat terenul pe care se afla un conac construit în 1905 în stil neoromânesc, inspirat de construcţiile brâncoveneşti, unde şi-au petrecut ulterior verile. Au început să planteze şi vie, regiunea, cunoscută acum drept „Toscana României“, fiind renumită încă din perioada respectivă pentru vinurile produse.

    „La sfârşitul secolului XIX se produceau acolo Crâmpoşia, Tămâioasa românească, vinuri româneşti ce beneficiau deja de un renume, cât şi vinurile franţuzeşti ce s-au adaptat locului, precum Cabernet Sauvignon şi Sauvignon Blanc.“ În perioada comunismului, domeniul familiei a fost confiscat, iar tradiţia culturii viţei-de-vie a fost întreruptă. Cristiana şi Valeriu Stoica au reuşit să recupereze domeniul în 1997, iar un deceniu mai târziu au ho-tărât să fructifice potenţialul acestuia printr-un proiect ce includea restaurarea vechiului conac, construirea unei crame mod-erne şi replantarea viţei-de-vie. Andreea Micu este discretă în ce priveşte investiţiile în domeniul Dobruşa, însă spune că acestea sunt consistente, ţinând cont de amplul proiect de restaurare a vechiului conac, la care au participat mai mulţi special-işti, cât şi de construcţia cramei moderne, cu aspect de navă, dotată cu mijloace moderne de vinificaţie. „Este un spaţiu de vis, în care facem vin, dar în care ne regăsim şi pe noi înşine“, descrie Andreea Micu domeniul Vila Dobruşa, în care până şi modul în care creşte iarba pe crama modernă a fost gândit astfel încât aceasta să se integreze perfect în peisaj.

    Totodată, spune că este vorba despre o investiţie formată din fonduri proprii. „Investiţia a fost foarte mare, nu am apelat la fonduri europene, le-am luat în considerare, pentru anumite porţiuni, dar ne-am dat seama că un investitor care îşi pune pro-priii lui bani este un investitor liber.“

    Familia Stoica a lansat pe piaţă primele vinuri AVINCIS în 2011, pe baza recoltei din 2010, axându-se pe segmentul pre-mium, unul nu foarte dezvoltat în România. „Consumatorii încă se aşteaptă să cumpere cu preţuri relativ decente vinuri foarte bune, ceea ce nu este posibil deocamdată pe piaţa locală. Noi vrem să producem vinuri care pun în valoare potenţialul lo-curilor, educând în acelaşi timp consumatorul, arătându-i că vinul nu este doar o simplă băutură de seară, ci este o poartă către alte zone: zona culturală, zona prieteniei, zona artistică; vinul este mai mult un instrument, nu este doar un scop, ci şi un mijloc.“ Pentru lansarea vinurilor AVINCIS au colaborat cu oenologul francez Ghislain Moritz, cu experienţă practică în regi-unea franceză Burgundia, în Noua Zeelandă şi Portugalia, şi cu un inginer agronom român. De la o producţie iniţială de 10.000 de sticle, au evoluat treptat spre o producţie de peste 130.000 de sticle anul trecut, rezultate ale celor 40 de hectare cultivate cu viţă de vie. Estimările sunt însă mai mici pentru 2015, pe seama condiţiilor meteo neprielnice domeniului viticol de anul trecut.

    Vinurile sunt comercializate în horeca, prin intermediul a aproximativ 60 de locaţii şi în circa 30 de magazine specializate din Bucureşti, iar printre planurile de anul acesta se numără şi lansarea unei mărci de vin ce va cuprinde atât vinuri roşii, cât şi albe ce va fi destinată exclusiv zonei de retail. Preţurile pentru noua marcă de vin, ce va purta numele locului din care provine, Vila Dobruşa, vor fi cu 20-30% mai mici decât cele practicate în prezent de AVINCIS, ce variază între 20 şi 70 de lei, fără TVA şi achiziţionate direct de la cramă. Un alt plan pe lista familiei Stoica, ce merge mână în mână cu lansarea mărcii pentru retail, este extinderea în ţară. „Dacă în Bucureşti consumatorul a ajuns deja la un alt nivel, în restul ţării posibilităţile sunt mai mici, nu putem vorbi despre un trend de a da mai mulţi bani pentru un astfel de produs.“

    20-30% din producţia AVINCIS merg spre export, spre un partener din China, cât şi în mai multe ţări europene, iar în curând vor ajunge şi în Statele Unite ale Americii, potrivit lui Micu. Concentrarea principală este însă piaţa locală. „Preferăm să vindem mai greu, dar să fim cunoscuţi şi apreciaţi de români, pe termen lung, cred că aceasta este o variantă mai înţeleaptă.“

    Un segment al afacerii avocaţilor ce începe să se dezvolte este cel turistic. Micu observă că trendul european de vizitare a domeniilor viticole prinde contur şi la noi, motiv pentru care familia Stoica a făcut investiţii şi în această direcţie. „Asigurăm în prezent cazare în 14 camere şi oferim pachete turistice ce includ degustare de vinuri, tur pe domeniu, mese, teren de tenis, piscină.“ Turiştii plătesc circa 70 de euro pentru o noapte de cazare la Vila Dobruşa. Până acum, gradul de ocupare a ajuns la 80% pe weekend, în rândul celor care se cazează pe domeniu numărându-se atât turişti străini, cât şi angajaţi de companii ce iau parte la evenimente profesionale organizate pe domeniu.

  • Hidroelectrica, chemată la Curtea de Arbitraj din Berna pentru daune de 80 milioane de euro cerute de EFT

    “Conform prevederilor contractuale, atât contractele, cât şi arbitrajul, sunt guvernate de legea elveţiană”, potrivit unui comunicat al EFT.

    Contractele dintre EFT şi Hidroelectrica au fost încheiate în 2003 şi 2004.

    EFT precizează, în comunicat, că denunţarea, de către Hidroelectrica, a acordurilor, a produs “însemnate pierderi financiare”, evaluate la aproximativ 80 milioane de euro.

    Firma elveţiană face trading cu energie în România din 2001. Anul trecut, grupul EFT a derulat afaceri de 800 milioane de euro la nivel internaţional.

    EFT este una dintre firmele care aveau contracte mari cu Hidroelectrica, cumpărând energie de 136,68 milioane lei (32,3 milioane euro) în 2011.

    Euro Insol, administratorul judiciar ar Hidroelectrica a denunţat contractul cu EFT în 2012, anul când producătorul de stat a intrat pentru prima oară în insolvenţă.

    EFT a dat în judecată Euro Insol pentru denunţarea contractului cu Hidroelectrica în iulie 2012.

    Pincipala cauză a intrării în insolvenţă a producătorului de electricitate a fost vânzarea energiei prin contracte bilaterale, la preţuri mai mici faţă de nivelul pieţei. Potrivit Euro Insol, Hidroelectrica a pierdut 1,1 miliarde euro în perioada 2006-2012 din comercializarea energiei prin contracte directe.

    Hidroelectrica a ieşit din prima insolvenţă în iunie 2013, dar în luna februarie a acestui an a reintrat în această procedură.

    Compania este controlată de stat, prin Departamentul pentru Energie.

  • Rusia, condamnată la Haga să plătească 50 de miliarde de dolari acţionarilor Iukos

     “Atacul contra Iukos a fost motivat politic”, a subliniat Tim Osborne, directorul acţionarului GMI, înconjurat de avocaţi, care au subliniat într-o conferinţă de presă că această decizie este fără precedent în istoria justiţiei comerciale internaţionale.

    După aproape zece ani de la prăbuşirea Iukos, care era la acea vreme numărul unu în domeniul petrolului în Rusia, Curtea de Arbitraj a dat un verdict “istoric şi unanim”, la capătul a “zece ani de luptă”, şi-a exprimat satisfacţia Emmannuel Gaillard, unul dintre avocaţii GMI şi altor doi reclamanţi.

    Ctiti mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriel Resources a atras 35 de milioane de dolari canadieni de la acţionari

     Compania a emis 35.000 de “unităţi”, fiecare cu un preţ de 1.000 de dolari canadieni (914,57 dolari), şi a obţinut fonduri de 35 de milioane de dolari canadieni (32 milioane dolari SUA), se arată într-un comunicat al companiei.

    Gabriel Resources intenţionează să folosească fondurile pentru finanţarea activităţilor curente, inclusiv pentru continuarea eforturilor de obţinere a autorizaţiilor necesare proiectului Roşia Montana.

    O “unitate” include obligaţiuni convertibile subordonate negarantate cu un principal de 1.000 de dolari canadieni şi un cupon de 8%, warrant-uri care dau dreptul la achiziţia a 398 de acţiuni, precum şi un “drept din valoarea arbitrajului” (“Arbitration Value Right”).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asistent arbitral de la Curtea de Arbitraj intermedia mita între judecătorul Stanciu şi lichidator

     Judecătorii Ion Stanciu, Mircea Moldovan, Elena Rovenţa şi Ciprian Sorin Viziru, toţi de la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a civilă, acuzaţi că primeau bani şi bunuri pentru intervenţii în dosare de insolvenţă, printre care şi unele ale omului de afaceri Dan Adamescu, au fost arestaţi preventiv, printr-o decizie luată marţi de Curtea de Apel Bucureşti, la propunerea procurorilor anticorupţie.

    Potrivit motivării deciziei Curţii de Apel Bucureşti de arestare a celor patru magistraţi, Luana Udăţeanu, angajată la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional, îl cunoştea pe judecătorul Ion Stanciu de la Judecătoria Sectorului 3, unde aceasta a fost grefier, şi a folosit această circumstanţă pentru a-şi asigura accesul la magistrat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihail Vlasov este audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie

     Mihail Vlasov a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 11.45 şi nu a dorit să facă declaraţii.

    Potrivit unor surse judiciare, Mihail Vlasov, aflat în arest la domiciliu, a fost citat de anchetatori să vină la DNA pentru a da declaraţii în dosarul în care Vanda Vlasov este urmărită penală pentru instigare la fals intelectual.

    Vanda Vlasov a fost miercuri la DNA, procurorii aducându-i la cunotşinţă că a fost începută urmărirea penală pe numele ei, pentru că a pus două angajate ale Curţii de Arbitraj Internaţional să îi dea adeverinţe, care nu au fost avizate şi de conducerea instituţiei, documente care au fost folosite de Mihail Vlasov în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriel Resources pregăteşte un caz de arbitraj internaţional împotriva României

     Gabriel Resources face planuri pentru acest caz, care va fi audiat probabil la Viena în a doua jumătate a acestui an, concomitent cu oprirea activităţilor în România, pentru conservarea rezervelor financiare, scrie publicaţia, fără să citeze sursele informaţiei.

    Compania a anunţat că ar putea concedia în mai circa 80% din cei 400 de angajaţi, în prezent aflaţi în şomaj tehnic, dacă proiectul nu avansează.

    Gabriel Resources, listată la Toronto dar condusă de la Londra, nu se aşteaptă la progrese semnificative în curând. Camera Deputaţilor din Parlamentul României va vota la 7 mai asupra unei legi care ar acorda statut juridic special proiectului minier, permiţând astfel pornirea acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, interceptat când cerea mită. Vlasov spunea că la “sorocul pronunţării” se va întâmpla “ce trebuie”

     Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihail Vlasov, suspendat din funcţie, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, în 19 martie, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care este acuzat că ar fi cerut un milion de euro de la un om de afaceri, pentru a-l ajuta să câştige un dosar de arbritraj.

    Mihail Vlasov a fost denunţat la Direcţia Naţională Anticorupţie de omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki, din industria de tipar, iar discuţia avută de cei doi, într-un restaurant din Bucureşti, în care Vlasov îi cerea mită un milion de euro, în mai multe tranşe, pentru a-l ajuta să câştige procesul pe care îl avea la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional, a fost interceptată de procurori, potrivit informaţiilor din motivarea deciziei de arestare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, a fost REŢINUT. DNA: Vlasov a cerut un milion de euro de la un om de afaceri

     UPDATE 10:50 – DNA:Vlasov a cerut un milion de euro pentru a ajuta un om de afaceri să câştige un dosar de arbitraj

    Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, ar fi cerut unui om de afaceri un milion de euro pentru a-l ajuta să câştige un dosar de arbitraj, iar marţi a primit de la acesta 200.000 de euro din suma cerută, fiind reţinut pentru trafic de influenţă, informează DNA.

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată miercuri, într-un comunicat de presă, că procurorii Secţiei de Combatere a Corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul lui Mihail Vlasov, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, pentru infracţiunea de trafic de influenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro