Tag: arbitraj

  • Cât datorează fraţii Micula României

    Fraţii Micula trebuie să plătească României cheltuieli de arbitraj în procent de 75%, respectiv suma de aproximativă de 4.5 milioane de euro, după ce statul român a câştigat al doilea proces intentat de familia Micula, arată Ministerul Finanţelor Publice, într-un comunicat de presă.

    Potrivit unui comunicat transmis, sâmbătă, de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), România a câştigat cel de-al doilea proces intentat de familia Micula şi cele 10 firme controlate, care au solicitat despăgubiri de 2,36 miliarde euro.

    Procesul a avut loc la Curtea de Arbitraj Internaţional a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii.

    „Tribunalul intenaţional a stabilit, totodată, că reclamanţii trebuie să plătească României cheltuielile de arbitraj în procent de 75%, respectiv suma aproximativă de 4,5 milioane euro, la care se vor calcula dobânzi de 2,91% pe an până la plata integrală a sumei datorate”, arată MFP în comunicatul citat.

    Potrivit oficialilor din Ministerul Finanţelor Publice, familia Micula a susţinut că, în special după aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007, România a permis şi facilitat existenţa şi dezvoltarea unor importante pieţe negre în domeniul producerii de produse alcoolice, nu a aplicat legislaţia fiscală care permitea colectarea taxelor şi impozitelor în domeniul producerii alcoolului şi au fost impuse modificări unilaterale ale contractelor de exploatare a apei minerale (de către Societatea Naţională a Apelor Minerale) care au condus la creşterea costurilor pentru extragerea acesteia.

    „În urma apărărilor formulate de reprezentanţii avocaţiali ai României, tribunalul arbitral a constatat că România nu şi-a încălcat obligaţia de a asigura un tratament corect şi echitabil şi obligaţia de protecţie deplină şi securitate a investiţiei reclamanţilor. Trebuie precizat că obiectul acestui litigiu reprezintă o speţă total diferită faţă de primul proces intentat de familia Micula şi câştigat de reclamanţi în urmă cu şase ani. Principala critică formulată în primul diferend viza facilităţile fiscale acordate de statul român şi apoi eliminate sau reduse”, se mai arată în comunicat.

    Curtea de arbitraj a reţinut atunci că România a redus în mod justificat facilităţile acordate admiţând că aderarea României la Uniunea Europeană era de interes naţional.

    „Totuşi, Curtea a decis în 2013 definitiv împotriva României, motivând că principiul Tratamentului Corect şi Echitabil a fost încălcat sub două aspecte. Plata despăgubirilor decise de Curtea de Arbitraj în urmă cu şase ani a fost efectuată la finele anului trecut, când au fost astfel deblocate conturile unor instituţii ale statului român pe care reclamanţii le-au blocat în vederea executării creanţelor”, mai spun reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice.

  • Cupa Mondială de fotbal 2018 începe astăzi în Rusia

    32 de echipe, inclusiv cea a ţării gazdă, au un singur obiectiv la primul turneu final de campionat mondial care are loc în Europa de Est şi anume să obţină trofeul competiţiei. În premieră pentru un Campionat Mondial, ediţia 2018 vine şi cu o noutate tehnologică: arbitrajul video, testat deja în mai multe competiţii importante.

    La ora 17:30, pe Stadionul Lujniki din Moscova, în prezenţa a 80.000 de microbişti şi invitaţi, va începe Ceremonia de Deschidere a Turneului Final al Campionatului Mondial de Fotbal 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LUPTA pentru graniţă. Două ţări din Europa îşi dispută una dintre cele mai cunoscute MĂRI ale continentului

    Prim-miniştrii sloveni şi croaţi, Miro Cerar şi Andrej Plenkovic, s-au întâlnit pentru prima dată, după ce Curtea de Arbitraj International de la Haga a acordat Sloveniei, în iunie, acces neîngrădit la Marea Adriatică şi a decis în privinţa altor litigii de frontieră care datau din 1991, după destrămarea Iugoslaviei.

    Andrej Plenkovic a reiterat faptul că Croaţia nu va pune în aplicare decizia instanţei de arbitraj şi a insistat că problemele teritoriale ar trebui să fie rezolvate între cele două state.

    “Pentru Slovenia, hotărârea Curţii de Arbitraj este definitivă şi obligatorie. Este important ca ambele părţi să respecte linia de graniţă stabilită de Curtea de Arbitraj”, a declarat Miro Cerar.

    Premierul sloven a precizat că “este probabil” ca ţara sa să se adreseze Comisiei Europene, structură executivă a Uniunii Europene, pentru punerea în aplicare a hotărârii.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Curtea de la Haga: Revendicările Beijingului în Marea Chinei de Sud sunt nefondate

    Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga a decis că revendicările Beijingului privind drepturi economice asupra unei mari părţi din Marea Chinei de Sud sunt nefondate, însă China a anunţat că nu recunoaşte hotărârea judecătorească, notează Reuters online.

    “Nu există vreo bază legală care să îi permită Chinei să revendice drepturi istorice asupra resurselor aflate în zonele maritime care intră în sfera celor nou linii”, a anunţat Curtea de Arbitraj, făcând referire la o linie de demarcaţie pe o hartă din 1947 a Mării Chinei de Sud.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea de la Haga: Revendicările Beijingului în Marea Chinei de Sud sunt nefondate

    Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga a decis că revendicările Beijingului privind drepturi economice asupra unei mari părţi din Marea Chinei de Sud sunt nefondate, însă China a anunţat că nu recunoaşte hotărârea judecătorească, notează Reuters online.

    “Nu există vreo bază legală care să îi permită Chinei să revendice drepturi istorice asupra resurselor aflate în zonele maritime care intră în sfera celor nou linii”, a anunţat Curtea de Arbitraj, făcând referire la o linie de demarcaţie pe o hartă din 1947 a Mării Chinei de Sud.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul pierde definitiv procesul deschis de fraţii Micula şi le va plăti acestora peste 200 milioane euro

     “Vineri seară s-a dat la Washington decizia în cererea de annulment (acţiunea în anularea hotărârii arbitrale , n.r.) făcută de România împreună cu Comisia Europeană împotriva rezultatului în procesul de la ICSID şi toate cererile României şi Comisiei Europene au fost respinse. Decizia este finală, iar statul nu mare are altă cale de atac pentru anularea deciziei. (…) Decizia este executorie în toate ţările care intră sub competenţa ICSID”, a spus, sâmbătă pentru MEDIAFAX, Ioan Micula.

    Suma pe care statul trebuie să o plătească a crescut constant începând din decembrie 2013, când s-a dat decizia în acest caz, atacată ulterior de stat şi Comisia Europeană. Potrivit site-ului ICSID, numărul statelor contractante şi semnatare este în prezent de 160.

    “Suma este foarte mare, din cauza dobânzilor care s-au acumulat în ultimii doi ani. Sunt peste două sute şi ceva de milioane de euro. În fiecare zi în care nu se plăteşte se adună câteva zeci de mii de euro”, a afirmat Ioan Micula.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La 38 de ani, Robert Roşu este coordonator al departamentului de litigii şi arbitraje interne în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii

    La 38 de ani, Robert Roşu este coordonator al departamentului de litigii şi arbitraje interne în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii. Avocat pledant cu o experienţă de 16 ani, s-a specializat în litigii şi arbitraje de drept comercial, contencios administrativ, concurenţă, proceduri de executare silită, contencios fiscal, achiziţii publice. A reprezentat investitori străini în dosare de arbitraj în faţa curţilor domestice şi internaţionale. El coordonează şi TZA Insolvenţă, divizia de specialitate care derulează proiecte în domeniul insolvenţei.

    Coordonează activitatea a 43 de oameni, iar anul trecut avocaţii departamentului de litigii şi arbitraje interne din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii au asistat clienţi în peste 3.000 dosare litigioase. Numărul clienţilor reprezentaţi în prezent depăşeşte 800.
    „Am început avocatura la o altă firmă, dar cred că momentul cheie al carierei mele a fost înfiinţarea, alături de prieteni avocaţi, a Ţuca Zbârcea & Asociaţii, în urmă cu 10 ani.“

    Povesteşte că a înţeles devreme că în această profesie, pe lângă cunoştinţele juridice solide, sunt necesare calităţi de „detectiv“, trebuie cercetate cu atenţie un dosar sau o problemă juridică, un avocat trebuie „să fie dedicat profesiei şi, foarte important, să aibă abilitatea de a înţelege speţa juridică şi doleanţa clientului. Un bun bagaj de cunoştinţe teoretice nu este suficient. Am văzut tineri absolvenţi sau chiar avocaţi care identifică problemele de drept, găsesc soluţii, sunt şi foarte buni în scris, dar în faţa judecătorului sau la o discuţie cu clientul se pierd, nu ştiu să-şi structureze un discurs, o analiză.

    Pe de altă parte, am cunoscut avocaţi care au pledoarii extrem de zgomotoase, agresive, dar dacă ai ca răspuns o pledoarie concisă, la obiect şi eşti calm şi serios în abordarea ecuaţiei juridice, vei câştiga de fiecare dată simpatia şi admiraţia clientului, dar şi a judecătorilor“. Adaugă că, în mod evident, oricine doreşte să câştige dosarele litigioase în care este implicat. „Dar am constatat că, mai ales în cazul clienţilor persoane juridice nu este important întotdeauna dacă câştigi sau pierzi. Atunci când clientul înţelege că ai făcut tot ce se putea, că ai adus toate argumentele de fapt şi de drept necesare, că ai avut o prezenţă foarte bună în faţa judecătorului, atunci ai avut un mandat de succes.“

    Pe termen lung se vede tot în postura de avocat. „Şi voi face tot litigii. Sunt norocos să am o profesie care îmi place. Rămân un avocat de civil, comercial, îmi plac disputele contractuale foarte mult.“

  • Gabriel Resources cere României compensaţii la centrul de arbitraj al Băncii Mondiale

    Compania a înaintat o cerere de arbitraj în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale bilaterale de protejare a investiţiilor încheiate de România cu guvernele Canadei, Marii Britanii şi Irlandei de Nord, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources.

    Acţiunea este legată de disputa companiei cu România referitoare la proiectul exploatării de aur şi argint de la Roşia Montană, la care Gabriel deţine o participaţie indirectă de 80,69%, şi a încălcării de către Guvernul României a protecţiilor prevăzute în tratate, potrivit comunicatului.

    Proiectul a fost şi este considerat în interiorul şi în afara României ca una dintre cele mai importante investiţii străine directe în ţară, având potenţialul să dea un impuls semnificativ economiei reomâneşti în ansamblul ei şi să stimuleze creşterea şi dezvoltarea regiunii Apuseni.

    Compania a fost întotdeauna ferm angajată să dezvolte proiectul. Gabriel este sigură în continuare că construcţia minei utilizând actuala tehnologie va demonstra beneficiile mari ale proiectului, inclusiv în privinţa mediului şi protejării moştenii culturale a României, susţine Gabriel Resources.

    “Cu toate acestea, prin acţiunile şi inacţiunile ei, România a blocat şi a împiedicat implementarea proiectului, fără procedurile necesare şi fără compensaţii, privând efectiv Gabriel de întreaga valoare a investiţiilor. România a suspus astfel Gabriel şi investiţiile sale unui tratament care încalcă obligaţiile prevăzute în tratatele bilaterale pentru investiţii, provocând pierderi semnificative companiei”, potrivit comunicatului.

    În soclitarea de arbitraj, Gabriel vrea să obţină plata integrală a compensaţiilor prevăzute în tratate, pentru privarea de dreptul de a dezvolta proiectul, ca urmare a încălcării de către România a tratatului.

    Procedurile de arbitraj au fost lansate în urma emiterii de către companie a unei notificări referitoare la dispută, adresată preşedintelui, premierului şi Guvernului României, pe 20 ianuarie 2015.

    Prin această notificare, Gabriel a invitat autorităţilor române să discute găsirea unei soluţii amiabile.

    În pofida unor noi scrisori trimise de Gabriel Resources în aprilie şi mai, autorităţile române nu au dat un răspuns.

    Gabriel Resources continuă să încerce să obţină un angajament la nivel înalt din patea autorităţilor din România, pentru a rezolva disputa.

    Pe de altă parte, compania este pe deplin hotărâtă să îşi protejeze drepturile şi interesele în România şi, în absenţa disponibilităţii autorităţilor române pentru dialog, Gabriel nu are altă alternativă decât să recurgă la arbitraj.

    “Compania încă crede că interesele acţionarilor proiectului, în special ale statului român, vor fi cel mai bine servite prin aprobarea şi dezvoltarea acestuia, iar Gabriel continuă să dorească discuţii cu preşedintele României şi Guvern, pentru atingerea acestui obiectiv. Dacă va deveni realitate sau nu, depinde integral de politicienii României, de a demonstra angajamentul pentru proiect şi industria minieră în general”, a declarat Jonathan Henry, preşedinte şi CEO al Gabriel Resources.

    Gabriel Resources a angajat firma White&Case pentru consultanţă în acest caz.

    La 30 iunie 2015, Gabriel Resources deţinea rezerve de numerar şi echivalent de 32,1 milioane de dolari.

  • A preluat afacerea cu vin de la părinţi şi a ajuns la o producţie de 130.000 de unităţi pe an

    “Aş putea să spun că 75% sunt avocat şi 25% sunt om de vin, dar, ca avocat, ajut foarte mult şi partea de vinuri“, descrie Andreea Micu modul în care îşi împarte timpul între profesie şi dezvoltarea afacerii AVINCIS, formată din crama şi vinurile cu acelaşi nume, cât şi din activităţile turistice de pe domeniul viticol Vila Dobruşa din Drăgăşani.

    „AVINCIS – A – Andreea, numele meu, VIN – denumirea băuturii, iar CIS sunt iniţialele numelui mamei mele, Cristiana Irinel Stoica, ea fiind moştenitoarea domeniului Vila Dobruşa. Continuăm prin acest nume tradiţia familiei, dar facem trimitere şi spre latinescul vinco, vincere, care înseamnă a învinge“, explică Andreea Micu numele proiectului construit în baza unei tradiţii de familie. Domeniul Dobruşa, pe care se află crama, a aparţinut iniţial stră-străbunicilor săi. În 1927, aceştia au achiziţionat terenul pe care se afla un conac construit în 1905 în stil neoromânesc, inspirat de construcţiile brâncoveneşti, unde şi-au petrecut ulterior verile. Au început să planteze şi vie, regiunea, cunoscută acum drept „Toscana României“, fiind renumită încă din perioada respectivă pentru vinurile produse.

    „La sfârşitul secolului XIX se produceau acolo Crâmpoşia, Tămâioasa românească, vinuri româneşti ce beneficiau deja de un renume, cât şi vinurile franţuzeşti ce s-au adaptat locului, precum Cabernet Sauvignon şi Sauvignon Blanc.“ În perioada comunismului, domeniul familiei a fost confiscat, iar tradiţia culturii viţei-de-vie a fost întreruptă. Cristiana şi Valeriu Stoica au reuşit să recupereze domeniul în 1997, iar un deceniu mai târziu au ho-tărât să fructifice potenţialul acestuia printr-un proiect ce includea restaurarea vechiului conac, construirea unei crame mod-erne şi replantarea viţei-de-vie. Andreea Micu este discretă în ce priveşte investiţiile în domeniul Dobruşa, însă spune că acestea sunt consistente, ţinând cont de amplul proiect de restaurare a vechiului conac, la care au participat mai mulţi special-işti, cât şi de construcţia cramei moderne, cu aspect de navă, dotată cu mijloace moderne de vinificaţie. „Este un spaţiu de vis, în care facem vin, dar în care ne regăsim şi pe noi înşine“, descrie Andreea Micu domeniul Vila Dobruşa, în care până şi modul în care creşte iarba pe crama modernă a fost gândit astfel încât aceasta să se integreze perfect în peisaj.

    Totodată, spune că este vorba despre o investiţie formată din fonduri proprii. „Investiţia a fost foarte mare, nu am apelat la fonduri europene, le-am luat în considerare, pentru anumite porţiuni, dar ne-am dat seama că un investitor care îşi pune pro-priii lui bani este un investitor liber.“

    Familia Stoica a lansat pe piaţă primele vinuri AVINCIS în 2011, pe baza recoltei din 2010, axându-se pe segmentul pre-mium, unul nu foarte dezvoltat în România. „Consumatorii încă se aşteaptă să cumpere cu preţuri relativ decente vinuri foarte bune, ceea ce nu este posibil deocamdată pe piaţa locală. Noi vrem să producem vinuri care pun în valoare potenţialul lo-curilor, educând în acelaşi timp consumatorul, arătându-i că vinul nu este doar o simplă băutură de seară, ci este o poartă către alte zone: zona culturală, zona prieteniei, zona artistică; vinul este mai mult un instrument, nu este doar un scop, ci şi un mijloc.“ Pentru lansarea vinurilor AVINCIS au colaborat cu oenologul francez Ghislain Moritz, cu experienţă practică în regi-unea franceză Burgundia, în Noua Zeelandă şi Portugalia, şi cu un inginer agronom român. De la o producţie iniţială de 10.000 de sticle, au evoluat treptat spre o producţie de peste 130.000 de sticle anul trecut, rezultate ale celor 40 de hectare cultivate cu viţă de vie. Estimările sunt însă mai mici pentru 2015, pe seama condiţiilor meteo neprielnice domeniului viticol de anul trecut.

    Vinurile sunt comercializate în horeca, prin intermediul a aproximativ 60 de locaţii şi în circa 30 de magazine specializate din Bucureşti, iar printre planurile de anul acesta se numără şi lansarea unei mărci de vin ce va cuprinde atât vinuri roşii, cât şi albe ce va fi destinată exclusiv zonei de retail. Preţurile pentru noua marcă de vin, ce va purta numele locului din care provine, Vila Dobruşa, vor fi cu 20-30% mai mici decât cele practicate în prezent de AVINCIS, ce variază între 20 şi 70 de lei, fără TVA şi achiziţionate direct de la cramă. Un alt plan pe lista familiei Stoica, ce merge mână în mână cu lansarea mărcii pentru retail, este extinderea în ţară. „Dacă în Bucureşti consumatorul a ajuns deja la un alt nivel, în restul ţării posibilităţile sunt mai mici, nu putem vorbi despre un trend de a da mai mulţi bani pentru un astfel de produs.“

    20-30% din producţia AVINCIS merg spre export, spre un partener din China, cât şi în mai multe ţări europene, iar în curând vor ajunge şi în Statele Unite ale Americii, potrivit lui Micu. Concentrarea principală este însă piaţa locală. „Preferăm să vindem mai greu, dar să fim cunoscuţi şi apreciaţi de români, pe termen lung, cred că aceasta este o variantă mai înţeleaptă.“

    Un segment al afacerii avocaţilor ce începe să se dezvolte este cel turistic. Micu observă că trendul european de vizitare a domeniilor viticole prinde contur şi la noi, motiv pentru care familia Stoica a făcut investiţii şi în această direcţie. „Asigurăm în prezent cazare în 14 camere şi oferim pachete turistice ce includ degustare de vinuri, tur pe domeniu, mese, teren de tenis, piscină.“ Turiştii plătesc circa 70 de euro pentru o noapte de cazare la Vila Dobruşa. Până acum, gradul de ocupare a ajuns la 80% pe weekend, în rândul celor care se cazează pe domeniu numărându-se atât turişti străini, cât şi angajaţi de companii ce iau parte la evenimente profesionale organizate pe domeniu.

  • Hidroelectrica, chemată la Curtea de Arbitraj din Berna pentru daune de 80 milioane de euro cerute de EFT

    “Conform prevederilor contractuale, atât contractele, cât şi arbitrajul, sunt guvernate de legea elveţiană”, potrivit unui comunicat al EFT.

    Contractele dintre EFT şi Hidroelectrica au fost încheiate în 2003 şi 2004.

    EFT precizează, în comunicat, că denunţarea, de către Hidroelectrica, a acordurilor, a produs “însemnate pierderi financiare”, evaluate la aproximativ 80 milioane de euro.

    Firma elveţiană face trading cu energie în România din 2001. Anul trecut, grupul EFT a derulat afaceri de 800 milioane de euro la nivel internaţional.

    EFT este una dintre firmele care aveau contracte mari cu Hidroelectrica, cumpărând energie de 136,68 milioane lei (32,3 milioane euro) în 2011.

    Euro Insol, administratorul judiciar ar Hidroelectrica a denunţat contractul cu EFT în 2012, anul când producătorul de stat a intrat pentru prima oară în insolvenţă.

    EFT a dat în judecată Euro Insol pentru denunţarea contractului cu Hidroelectrica în iulie 2012.

    Pincipala cauză a intrării în insolvenţă a producătorului de electricitate a fost vânzarea energiei prin contracte bilaterale, la preţuri mai mici faţă de nivelul pieţei. Potrivit Euro Insol, Hidroelectrica a pierdut 1,1 miliarde euro în perioada 2006-2012 din comercializarea energiei prin contracte directe.

    Hidroelectrica a ieşit din prima insolvenţă în iunie 2013, dar în luna februarie a acestui an a reintrat în această procedură.

    Compania este controlată de stat, prin Departamentul pentru Energie.