Tag: arb

  • Radu Ghetea: “Pretul crizei n-a fost inca platit, iar factura crizei o platesc intotdeauna bancile”

    Dimpotriva, actionarii bancilor, majoritatea grupuri
    financiare straine, au adus numai in 2009 in total 500 de milioane
    de euro, ca majorari de capital si linii de finantare pentru
    filialele din Romania, a spus seful ARB, citand cifrele furnizate
    de BNR. “Nu cred, deci, ca trebuie sa promovam astfel de idei, ca
    statul ar fi ajutat bancile”, afirma Ghetea.

    La momentul actual, “pretul crizei n-a fost
    inca platit, iar factura crizei o platesc intotdeauna bancile”,
    avand in vedere atat evolutia creditelor neperformante, dar mai
    ales faptul ca o institutie de credit este expusa oricand la
    retrageri de depozite din partea clientilor care ii transfera la
    alte banci, pentru dobanzi mai bune. “In aceste conditii, banca
    trebuie totusi sa dea credite – daca mai are forta sa dea credite”,
    si-a continuat bancherul explicatia, referindu-se evident teoretic
    la mecanismul sistemului financiar, nu la cazuri concrete de
    banci.

    In plus, “trebuie subliniat ca in ultimii zece
    ani, numai 13% din profitul bancilor a plecat din tara”, astfel
    incat speculatiile despre banci care ar fi luat resurse de la stat
    si le-ar fi folosit pentru a face profituri pe care sa le
    repatrieze sunt nefondate si nu fac decat sa dauneze Romaniei.

    Intrebat daca programul Prima Casa poate fi
    privit drept un ajutor oferit de stat bancilor, prin faptul ca a
    garantat credite ipotecare care altfel nu ar fi fost acordate, Radu
    Ghetea a raspuns ca Prima Casa are alt rost, acela de a stimula o
    piata imobiliara considerata de autoritati importanta pentru
    relansarea economica.

    “De altfel, uitati-va cate banci s-au inscris
    pana acum in program. Iar bancile nici nu aveau nevoie de ajutor la
    momentul respectiv, cand a fost lansat programul Prima Casa”, a
    comentat bancherul. In faza din 2009 a programului s-au inscris 19
    banci, iar in cea de anul acesta 21, cele mai mari plafoane de
    garantare fiind cerute, in ambele faze ale programului, de BCR si
    BRD.

    Prezent la discutie, Aurel Saramet,
    presedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM, a
    adaugat ca, de fapt, programul Prima Casa n-ar insemna decat “o
    piscatura de tantar” la scara economiei, neputand servi, prin
    urmare, nici la sustinerea afacerilor sistemului bancar.

    Valoarea totala a garantiilor acordate pana
    acum prin cele doua faze ale programului Prima Casa, pentru un
    total de 30.500 de contracte de cumparare de locuinte, a fost de
    1,25 miliarde de euro, ceea ce, la o valoare garantata a creditelor
    de circa 80%, ar insemna in jur de 1,7 miliarde de euro in credite
    acordate de banci.

  • Seful Comisiei economice a Camerei: De ce n-au citit clientii contractele de credit inainte sa le semneze? Bancile nu sunt Crucea Rosie!

    Deputatii din Comisia economica au avizat marti pozitiv OUG 50
    privind contractele de credit pentru consumatori, adoptand si 98 de
    amendamente la prevederile initiale ale acesteia, despre care
    clientii nemultumiti sustin ca ar fi fost propuse de catre
    Asociatia Romana a Bancilor.

    “Daca se asteptau cumva clientii sa ii ajutam noi sa nu-si mai
    plateasca creditele, atunci se poate spune ca nu sunt in favoarea
    lor cele 98 de amendamente. A fost si ramane un fals nivel de
    asteptare si sunt prea multi cei care cred ca bancile sug sangele
    poporului, ajutati si de anumite case de avocatura”, a apreciat
    Tudose.

    Detalii pe www.incont.ro.

  • Programul spartan de lucru, considerat ideal pentru managerii de top


    Ghetea: Le-as recomanda managerilor sa aiba un program destul de
    spartan (VIDEO)

    “Indiferent la ce ora ma culc, ma trezesc a
    doua zi la ora 6,30 si lucrez acasa atat dimineata, inainte sa plec
    la birou, cat si seara, dupa 10-12 ore de lucru, cu ceea ce nu pot
    face la birou din cauza programului incarcat de sedinte. Cam acesta
    e ritmul de lucru pe care trebuie sa si-l inchipuie un manager”,
    declara Ghetea.

    ———————————-

    Radu Gratian Ghetea a fost
    invitatul celui de-al cincilea eveniment din seria MEET THE CEO,
    organizat lunar de BUSINESS Magazin. La precedentele editii au
    participat Mariana Gheorghe (Petrom) si Liliana Solomon (Vodafone),
    Misu Negritoiu (ING Bank Romania), Saduokhas Meraliyev (Rompetrol)
    si Yorgos Ioannidis (Romtelecom). Pentru a afla invitatii editiilor
    viitoare si pentru detalii despre proiectul MEET THE CEO, accesati
    sectiunea Evenimente sau apelati numarul de telefon
    0318.256.293.

  • Ghetea, ARB: Orice credit poate ajunge la un moment dat neperformant



    Radu Gratian Ghetea a fost invitatul celui de-al cincilea
    eveniment din seria MEET THE CEO, organizat lunar de BUSINESS
    Magazin. La precedentele editii au participat Mariana Gheorghe
    (Petrom) si Liliana Solomon (Vodafone), Misu Negritoiu (ING Bank
    Romania), Saduokhas Meraliyev (Rompetrol) si Yorgos Ioannidis
    (Romtelecom). Pentru a afla invitatii editiilor viitoare si pentru
    detalii despre proiectul MEET THE CEO, accesati sectiunea Evenimente sau apelati numarul de telefon
    0318.256.293.

  • Visul creditelor ieftine: bancherii vs. restul lumii (VIDEO)

    “D-nule Ghetea.. noi, clientii.. consideram ca aceasta Ordonanta reprezinta cel putin decenta!! Desi nu credeam, acest Guvern s-a gandit macar o data si la oamenii pe care ei ii conduc si nu au mai tinut cont de interesele celor mari si puternici… La nivel national s-au strans mii de clienti nemultumiti ai diferitelor banci: BCR, VB, BancPost, BT, OTP… insufletiti de aceasta ordonanta… care si-au spus: STOP!! ajunge cat m-ati prostit… acum e timpul sa iau atitudine”, scrie Vestemeanu, un comentator de pe site-ul BUSINESS Magazin.

    In cateva cuvinte, mesajul lui Vestemeanu catre Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, a rezumat exact toate elementele conflictului care agita de cateva saptamani comunitatea celor cu credite la banci.Dupa scurtul interval de euforie in care banca era doar o sursa de bani pentru ziua de azi (locuinta, masina, aparatura electronica) si mai putin o sursa de ingrijorare pentru ziua de maine sau poimaine (plata creditului), criza si scaderea veniturilor i-au adus pe multi debitori la banci in postura de a-si plati tot mai greu datoria.

    Datele BNR arata ca volumul creditelor neperformante in valuta a crescut cu 300% din decembrie 2008 pana in iunie 2010, iar numarul celor cu intarzieri la plata de peste 90 de zile a crescut cu 80%, asa incat unul din zece debitori este restantier, acumuland in medie 1,4 credite restante.

    In ultimul Raport privind stabilitatea financiara, BNR si-a declarat “preocuparea” fata de riscurile de stabilitate financiara a tarii determinate de situatia populatiei, luand in calcul ca veniturile oamenilor stagneaza sau scad, iar serviciul datoriei nu poate scadea “semnificativ” din trei motive, de toate trei fiind responsabila politica de creditare a bancilor: cele mai multe imprumuturi sunt pe termen mediu si lung, cu decenii intregi de indatorare care stau in fata clientilor, o parte din imprumuturi sunt in valuta cu rate variabile ale dobanzii, deci vulnerabile la viitoarele cresteri de dobanzi pe pietele externe, iar multe credite au avut la inceput conditii promotionale a caror perioada de gratie a expirat sau va expira.

    Acestea au fost si temeiurile autoritatilor atunci cand au adaptat la conditiile din Romania faimoasa Directiva 48/2008 a CE privind creditele de consum, extinzandu-i aplicarea de la creditele noi la toate cele existente (circa 8 milioane) si de la creditele de consum la toate imprumuturile luate in anii anteriori, inclusiv cele imobiliare. “Ordonanta a fost adoptata in ultimul moment, pentru ca expira termenul acordat tarilor membre UE prin Directiva 48 si practic bancile a trebuit sa implementeze totul aproape peste noapte”, afirma Radu Topliceanu, director executiv Aria Credite Persoane Fizice la Raiffeisen Bank Romania.

    Directiva, care in esenta ar fi impus doar desfiintarea sau limitarea unor comisioane, intre care cel de rambursare anticipata, si transparenta calculului de dobanda, a devenit, in forma Ordonantei de Urgenta 50, intrata in vigoare la 21 iunie, un instrument de corectie pentru supraindatorarea din ultimii ani a celor circa 4,5 milioane de oameni care au luat credite de la banci. A devenit asa pe de o parte pentru ca transparenta calculului, dupa cum se stie, inseamna pierderi substantiale de venituri pentru majoritatea bancilor, care inainte determinau costul creditului prin marje aplicate la dobanzile interne de referinta si nu la indicatorii independenti – EURIBOR (la credite in euro), LIBOR (la credite in dolari sau alte valute), ROBOR (la credite in lei).

    Pe de alta parte insa, a devenit un instrument de corectie si pentru ca Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor, initiatoarea ordonantei, a intervenit in ecuatie, starnind spiritele: a comunicat Asociatiei Romane a Bancilor, la 29 iulie, ca bancile pot sa mentina vechiul nivel de dobanda, majorand marja fixa pentru creditele cu dobanzi variabile in momentul cand adopta noua formula de calcul ceruta de ordonanta, dar in acelasi timp a comunicat ca bancile nu pot majora marja fixa decat cu acordul clientului.

  • Bancherii: Ordonanta privind creditele,”un efect social dezastruos”

    OUG 50, care impune bancilor sa ofere clientilor dobanzi fixe la
    creditele noi si cele existente sau sa recalculeze dobanzile
    variabile in functie de indicatori obiectivi, ca Euribor sau Robor,
    in loc de ratele de referinta proprii ai bancilor, va avea in cele
    din urma “un efect dezastruos din punct de vedere social”, atunci
    cand economiile europene isi vor relua din plin cresterea, iar
    indicele Euribor va creste, apreciaza Ghetea.


    Momentul introducerii ordonantei coincide cu un minim istoric al
    Euribor, aflat la un nivel in jur de 1%, insa expectatia ca
    valorile de acum sa ramana neschimbate este gresita, iar atunci
    cand acestea vor ajunge din nou la 4-5%, clientii se vor trezi cu
    dobanzi marite in loc de avantajul unor credite mai ieftine,
    sustine seful ARB.


    Ghetea afirma ca ARB va continua sa atraga atentia autoritatilor
    asupra implicatiilor financiare si sociale ale aplicarii unei
    ordonante care preia prevederile Directivei 48 a CE privind
    protectia beneficiarilor de credit, insa le extinde, impunand
    recalcularea dobanzilor nu numai la creditele de consum noi, ci la
    orice tip de credit, inclusiv pentru cele aflate in derulare, in
    numar total de 8 milioane.

    “Sigur ca suntem obisnuiti sa ni se spuna: bancile vor sa-si
    traga spuza pe turta lor, vor sa-si protejeze businessul”, adauga
    Radu Ghetea, “dar bancile sunt printre cei mai mari contribuabili
    la buget, iar economia nu poate trai atata vreme cat sistemul
    bancar e pus pe butuci”. Calculele ARB privind pierderile pe care
    sistemul bancar le-ar suferi in cazul aplicarii ordonantei vorbesc
    de o suma totala intre 450 si 900 de milioane de euro anual.

    ARB a avut si are discutii cu Autoritatea Nationala pentru
    Protectia Consumatorilor, initiatoarea ordonantei, cu BNR si
    comisiile de buget-finante si juridice ale Parlamentului, spre a
    obtine clarificari privind aplicarea ordonantei. ANPC a instiintat
    recent bancile ca de fapt pot modifica marjele fixe, astfel incat
    cuantumul final al dobanzii sa ramana neschimbat, insa numai daca
    obtin acordul clientului – “adica niciodata”, conchide Ghetea.

    —————————

    Radu Gratian Ghetea a fost invitatul celui de-al cincilea
    eveniment din seria “MEET THE CEO” organizat lunar de BUSINESS
    Magazin. La precedentele editii au participat Mariana Gheorghe
    (Petrom) si Liliana Solomon (Vodafone), Misu Negritoiu (ING Bank
    Romania), Saduokhas Meraliyev (Rompetrol) si Yorgos Ioannidis
    (Romtelecom).

    Pentru a afla mai multe detalii despre “MEET THE CEO”, accesati
    sectiunea Evenimente a
    site-ului BUSINESS Magazin sau sunati la
    0318.256.293 / 0318.256.306.

  • Ghetea: Bancile vor aplica legea, dar ARB se va opune in continuare eliminarii comisionului

    “Comunitatea bancara este printre cele mai serioase in Romania
    in aplicarea legii. Comunitatea bancara nu va iesi maine in strada.
    (…) Vom aplica ceea ce legea prevede, dar nu inseamna ca nu vom
    spune in continuare ca nu suntem de acord, ca nu vom face toate
    demersurile pentru a nu fi promulgata in forma initiala, ca nu ne
    vom face datoria”, a spus Ghetea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bancherii: Nu reducem toate comisioanele

    Reducerea comisioanelor de rambursare anticipata pentru toate
    tipurile de credite nu este oportuna, con¬sidera presedintele
    Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Gratian Ghetea. “Prioritatea
    trebuie sa fie implementarea Directivei CE, care prevede obligatia
    limitarii comisionului de rambursare anticipata pentru creditele de
    consum negarantate in valoare de 200 – 75.000 de euro. Nu cred ca
    este momentul sa fie eliminat sau redus comisionul pentru toate
    tipurile de credite”, a declarat Ghetea, citat de Mediafax.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Scaderea inflatiei, singura sansa pentru dobanzi

    "Numai daca inflatia va cobori la 4% va putea BNR sa reduca dobanda de referinta la 7% pana la sfarsitul acestui an", a declarat economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, in cadrul evenimentului organizat de Ziarul Financiar.

    Totusi, conform acestuia exista multe necunoscute cu privire la evolutia agriculturii si a sectorul energetic pentru acest an, tinta de inflatia a BNR fiind pentru acest an fiind de 4,4%-4,5%.
    De asemenea Ghetea a sustinut ca ar trebui, pentru repornirea economiei, sa se relaxeze creditele, prin reducerea rezervei minime obligatorii, simplificarea procedurilor de executare silita si sa nu se mai permita solicitarea intrarii in insolventa pentru sume de 5. 000 de lei.

    "Mixul de politici econcomice din anul 2008 a fost nefericit, respectiv politica monetara extrem de tare, care sa compenseze politicile fiscală şi salarială foarte laxe. Numai in masura in care politica fiscala si salariala se vor intari, politica monetara se poate relaxa", a afirmat Lazea.